Foto: Inquam Photos
Dacă este să vorbim despre educație, la modul general, România stă foarte prost, atât din perspectiva investițiilor, cât și a rezultatelor obținute de învățământul românesc.
În fiecare an din ultimul deceniu, România a investit în educație maximum 4% din PIB, fiind constant pe ultimul loc din acest punct de vedere prin comparație cu alte țări din UE, unde procentul din PIB alocat pentru investiții a fluctuat între 6%-8% în această perioadă. Din păcate, să alocăm pentru educație un procent de 7%-8% din PIB rămâne un vis pentru România, deoarece aceasta ar însemna un sfert din toate veniturile statului, care astăzi se duc în proporție de 90% către pensii și salarii. De aceea, reducerea economiei subterane și reducerea corupției sunt obiective esențiale pentru eliberarea de resurse financiare suplimentare care să fie orientate către educație.
Atât s-a putut, atât s-a dorit ... cert este că viitorul este sumbru cu o educație precară. Țări relativ similare cu România investesc semnificativ mai mult în educație, precum Ungaria (4,1%), Cehia (4,2%), Bulgaria (4,2%) sau Polonia (5%). Diferența față de țările nordice este ca de la cer la pământ, acestea investind în educație de 2, poate chiar 3 ori mai mult față de România.
Culegem ceea ce semănăm. De aceea, nu este de mirare că România este codașa Europei la rezultatele din educație. Avem cele mai bune vârfuri, cu performanțe excepționale la olimpiadele internaționale, dar baza, marea masă, este foarte slabă.
Astfel, 16 din 100 de elevi în țara noastră părăsesc timpuriu învățământul și nu termină primele opt clase, cel mai ridicat procent din UE și cu 60% peste media din Europa.
De asemenea, România ocupă primul loc în clasamentul european al analfabetismului funcțional, cu 40% dintre tinerii ce termină liceul care nu înțeleg un text simplu pe care îl citesc la prima vedere, sau nu pot face deducții logice elementare. Procentul este mult superior față de media europeană de doar 9%.
Educația este temelia pe care o societate se construiește și crește. De aceea, asigurarea unui sistem de învățământ performant, adaptat la necesitățile actuale ale societății, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice guvern. Totuși, un sistem de educație performant nu va rezolva implicit și provocarea educației financiare.
Problema cu școala este că adesea devii ceea ce studiezi. Dacă studiezi dreptul, devii avocat, sau dacă înveți medicina devii doctor. Ceea ce este normal, atunci când privim din perspectiva profesiei sau a meseriei. Greșeala apare în momentul în care deveniți ceea ce învățați în școală, uitând să vă ocupați de educația financiară responsabilă pentru înțelepciunea și corectitudinea deciziilor în viață.
Mai exact, cum te pregătești pentru o viață prosperă? Poți să fii un doctor foarte bun, dar care nu are un echilibru financiar din cauza îndatorării excesive pentru o casă supraevaluată. Sau un inginer excepțional care câștigă foarte bine, dar care nu economisește și nu investește suficient, din cauza cheltuielilor supradimensionate.
Educația financiară NU este despre bani, este despre viață, obiceiuri, decizii și viziune pe termen lung. Conform unei definiții elaborate de PISA (Programul Internațional de Evaluare a Elevilor), alfabetizarea financiară reprezintă cunoașterea și înțelegerea practică a noțiunilor financiare necesare pentru creșterea prosperității indivizilor și a societății. Aceasta se poate face prin dobândirea de cunoștințe și abilitați practice pentru a lua decizii financiare înțelepte în viață.
Cel mai cunoscut studiu de evaluare a gradului alfabetizării financiare la nivel global a fost publicat în 2014 de agenția de rating Standard & Poors, care a chestionat peste 150.000 de oameni din 140 de țări pentru evaluarea cunoștințelor despre 4 noțiuni esențiale în finanțe: diversificarea riscului, inflație, dobânda compusă și abilitați matematice de bază.
Din păcate, suntem singura țară din Uniunea Europeană unde mai puțin de un sfert din populație este alfabetizată financiar. Mai exact, doar unul din 5 români intervievați a trecut testul cu succes, în condițiile în care media din Uniunea Europeană este de 52%, iar majoritatea țărilor nordice depășesc 65%. Aceasta este realitatea cruntă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
--Da suntem pe primul loc in Lume la nr bisericilor construite fara numar ,in orice , satuc amarat unde mai sunt cativa locuitori si copii care fac naveta la scolile din localitatile invecinate, . Apoi despre nr spitalelor nu mai are sens , sa discutam , Motivarea lipsei scolilor si a spitalelor , ar fi ca, a scazut nr populatiei ! Da ,cam asa este , dar in acest caz , pentru cine s-au facut biserici fara numar , daca populatia a scazut ??? Intreb pentru un prieten ?
--- Credinta in Domnul Isus , este ceva sfant ,iar ce fac popicii , ca aduna banii prin bisericile multe care s-au construit ,, NU mai este , religie , ci smecherie .
Nu este Lege care sa , reglementeze nr spitalelor, scolilor,, bisericilor etc, Dar este legea bunului simt si mai ales al Cererii si a ofertei ! De ce ,daca la lo margine de oras ,s-au facut cateva blocuri , imediat apare si popa la usa ,crestinului sarman ,sa cerseasca bani ptr biserica ,iar el da cat poate ,Dar isi duce copilul la scoala -gradinita in capatul celalalt de oras !! Oare este normal ,,Cred ca Primarul este cel mai vinovat ,ca autorizeaza asa ceva ,
---Orasul Piatra-Neamt , detine recordul de prostie umana ,ptr nr de biserici construite iar la patru-voda este ,,cuibul de cuci ,,,
--Aceste aspecte sunt in multe localitati din Moldova ,
Kokalarii , ei nu stie, da jigneste. Ca de aia este kokalarii...