Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Țopârlanul român într-o cursă low cost: refuză să-și pună centura, vorbește tare, e nepoliticos cu stewardesele și se strânge ciopor în turmă

Cursă Ryanair

Foto: Profimedia Images

Am fost într-un city-break cu o cursă Ryanair. Ceea ce s-a întâmplat în avion a fost un univers mic al României. Cu totul și cu totul diferit de orice cursă operată de companiile de linie europene. Însoțitorii de bord foarte tineri cu o doză de infantilism specifică vârstei. Mulți pasageri organizați în grupuri, găști de prieteni, cunoștințe, membrii ai familiei, care obișnuiau să călătorească în trib. Apartenența la grup le dădea o superioritate arogantă și agresivă față de ceilalți participanți la călătorie. Gălăgioși, obraznici, puși pe replici jignitoare, grupurile tribale n-au reușit să stea împreună, pentru că politica companiei e să dea locuri în avion cât mai depărtate având scopul de a mai face ceva bani dacă îți faci o rezervare pentru locuri alăturate. 

Cum au urcat în avion, țopârlanii ăștia apăruți după ploaie au și început cu replicile nepoliticoase în primul rând la adresa stewarzilor. „Am văzut eu ca tine o grămadă”. Au vorbit la telefon până în ultima clipă și nici nu sunt convins că l-au închis în timpul zborului, nu și-au pus centura de siguranță decât după o grămadă de insistențe. Imediat după ce avionul a decolat a început marea vânzoleală. Nu la toaletă, până la urmă e ceva firesc, au început să se deplaseze de la locurile lor la cele ale membrilor găștii. Ca să mai vorbească. De parcă nu vorbesc de-o viață întreagă. Unii stăteau în picioare pe culoar, iar ceilalți vorbeau cu ei de pe scaune. Practic culoarul avionului era impracticabil. Însoțitorii erau clar depășiți de situație, abia puteau să-și mai împingă cărucioarele cu băuturi și sandvișuri printre oamenii ăștia imposibili. Nimeni nu-i punea la punct, nimeni nu putea să facă ordine în avion. În general e vorba de indivizi care au dat un pic de bani, nu foarte mult pentru altfel își permiteau alte călătorii, și care au impresia că asta le dă un avantaj, un statut superior, îi face mai deștepți. Sunt cei care spun că „am făcut coasta Amalfi”, am „văzut Elveția”, dau sfaturi, au propriile analize despre popoarele europene: „italienii sunt un fel de spanioli și maltezi”. Inutil să vă spun că nimeni nu citea nicio carte, cu toate că timp era suficient. Nici eu nu puteam să-mi citesc cartea pe care o aveam, pentru că era o gălăgie supărătoare și nu reușeam să duc la capăt nici măcar o pagină. Nu știu de ce niște oameni care fac parte probabil din clasa de mijloc se comportă ca niște primate. Banii nu i-au făcut mai buni, mai educați, mai emancipați. Din toate călătoriile lor în străinătate, în Occident cu precădere. nu au învățat nimic, au trecut ca gâsca prin apă, nu s-a prins nimic de ei. Spun că a fost o Românie în mic, în avionul ăsta, pentru că toți cunoșteam regulile, și noi, pasagerii, și însoțitorii de bord. Pasagerii nu le respectau, iar însoțitorii nu le impuneau. Cam așa funcționează toată țara noastră. 

Nu e vorba că nu avem legi, problema e că nimeni nu le respectă și nimeni nu impune respectarea lor. Cei care ar trebui să facă acest lucru se grăbesc să se termine programul, ca să meargă acasă la treburile lor. Nu au niciun fel de conștiință a faptului că au mers la serviciu și n-au făcut nimic, n-au produs nimic. Timpul trece leafa merge, vechiul proverb de pe vremea comuniștilor. Înainte să criticăm politicienii, ar trebui să vedem cum suntem noi. Sunt ferm convins că toți ăia gălăgioși din avion înjură politicienii, dacă ar fi în locul lor ar face exact la fel. Diferența dintre noi și vestici e exact aia dintre catedralele lor și bisericile noastre. Nici occidentalii n-au respectat niște reguli de la început, dar au fost impuse. Nu acum, de sute de ani. Generațiile de azi le respectă, pentru că așa au fost educați. Cum ajung însă la noi, se adaptează, se integrează, și în cele din urmă se strică în mentalitățile noastre de aroganți, corupți și hoți. Asta ne arată că civilizația se impune, nu se discută. Oricâtă evoluție tehnologică, economică, financiară vom cunoaște, mentalitățile sunt cel mai greu de schimbat. Lipsa de respect pentru ceilalți călători, pentru stewarzi, pentru imaginea României în lume. Lipsa de educație, de bun-simț, o minimă umanitate.  

***

La Genova ne-am cazat în centru într-o zona colorată unde la parterul clădirii în care stăteam am descoperit o cafeterie administrată de o familie de români. Cu toate că ei au intrat în discuție cu noi, descoperind că vorbim românește, am observat o atitudine suspicioasă izvorâtă probabil din experiențe neplăcute. Am depășit momentul și din vorbă-n vorbă i-am auzit spunând că în România „toată lumea trebuie să-și facă provizii de alimente, în casă, pentru trei zile”. Noi tocmai ce venisem din țară și nu auzisem de așa ceva. Ei erau convinși că se întâmplă ceva rău, am încercat să-i liniștesc. Nu aveau nevoie de cuvintele mele liniștitoare, am sesizat o satisfacție în momentul în care au spus că în România se întâmplă ceva rău. Există o necesitate psihologică de a-și justifica decizia de a emigra, nu pot accepta că în țara din care au plecat lucrurile merg bine, trebuie să meargă rău, ca să-și fundamenteze hotărârea de a emigra. Din când în când mai trimit bani în țară la rudele rămase, iar asta le dă un sens. Vor să audă de la ei numai vești negative despre mersul lucrurilor în România. Altfel nu mai există o justificare.

Câteva diapozitive din România de azi, așa cum le-am văzut eu. Nu comentez, nu critic, nu judec. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu vreau să justific sau să scuz asemenea comportamente dar este evident că experiența autorului articolului este singulară. Cu siguranță nu i-a văzut pe englezi sau irlandezi circulând cu Ryanair; imaginile evocate în articol sunt completate și de cioporul de copiii mici care plâng, țipă, asta ca să completeze decorul de coșmar.
    • Like 1
  • Eu am zburat de numeroase ori de la Suceava,Iași,Cluj către capitale europene dar cazurile de cocalari au fost izolate.
    Bănuiesc că ați zburat dintr-un oraș mai mare
    • Like 1
  • Ati descris perfect grupul de tineri olandezi cu care am avut "placerea" sa calatoresc zilele trecute intro cursa Wizz Air!
    • Like 2
    • @ Marius Oprescu
      Da, asta am comentat și eu.
      Dacă românii sunt considerați "țigani" și deci, necivilizați; nici pe la țările așa-zis civilizate n-am văzut mari diferențe. S-ar putea să greșesc dar numitorul comun ar fi categoria de călători care nu-și permit alt bilet de călătorie decât cel lowcost. Rar să vezi oameni cu adevărat civilizați pe cursele de lowcost.
      • Like 0
  • Recent, am călătorit cu avionul din Toronto și am nimerit pe locurile de lângă și din față niște "minunate" exemplare canadiene care făceau concurență serioasă mitocăniei autohtone. Mă uitam și mă minunam. Personalul nu a reactionat in vreun fel, parea sa ii ignore; probabil au și ei regulile lor legate de situațiile acestea. În orice caz, nesimțirea e universală. Nu vreau să fiu părtinitoare, este pur părerea personală, dar consider că "nesimțirea " românească pare a fi concentrată în anumite zone, și o zic: uitati-vă la sudul țării. Da, se vor găsi unii sa comenteze,dar realitatea e ca lumea românească nu e asa uniforma cum cred unii și avem regiuni unde mitocănia asta(sincer,nu vreau sa o numesc românească, pentru ca nu o consider caracteristică tuturor regiunilor) e ridicată la rang de cinste. Să fii gălăgios, tupeist, hiperfamiliar cu toți, să vorbești mult și prost,sa nu creadă vreunii ca ești bleg ca taci, etc.. Putem continua la infinit cu exemplele de genul.
    Repet, vorbesc strict din experiența personală. Când am călătorit în străinătate și am întâlnit români cu asemenea manifestări tribale, ghiceam imediat(si mai tarziu mi se confirma) cam din ce județe se trag.
    • Like 3
  • Un bun contra-exemplu pentru omniprezentul "mândru că sunt român '.
    • Like 1
  • Sigur erau parlamentari !
    • Like 0
  • De unde vine mitocanul roman ? In viata mai sunt foarte putini norocosi sa se fi nascut inainte de 1925. Facand socoteala, la 20 de ani deja erau victimile rusilor si sovietelor. dar apucasera sa fie "contaminati" de boierie. Chiar daca parintii lor erau simpli muncitori. Nu conta. Si vanzatorul de limonada, cu vermorelul in spate, purta cravata si palarie. Vara ! Nepoti, ca mine, nascuti pana in 60, cu bunici educati (chiar si in mahala) au invatat sa spuna "saru` mana" la oameni mai in varsta, necunoscuti fiind. Paranteza : nici nu tin minte de cate ori m-a pleznit mama peste ceafa pentru impòlitete ! Si ce sa vezi, puturos fiind, nu m-am gandit sa schimb ceva , fii mei au crescut la fel. Cu dupaci pentru impolitete. Desigur, copii, sus la galerie (cu salarii groase si lumi straine vazute mereu) imi reproseaza cu filiala tandrete : papasa, tu nu ai prins trenul ! Ai crescut copii aiurea. Evident, nu au curajul sa spuna asta mamei lor !
    Mama lor, sfanta Marcela, te manca cu bocanci cu tot daca incerci ceva impotriva "copiilor" Si asta ca a trecuuut bineee de 60 ...
    M-a luat sentimientu´ (sic) si am uitat sa spun de unde vine ei, mitocanii. I-a fabricat comunistii. Adica, mai exact, ei, comunistii a multiplicat cu o suta numarul lor. In bucolica lume a satului post belic politetea era un concept ierarhic. Adica, tre´sa respecti sefu´, daca nu, mananci mai prost sau deloc . Desigur ca ati inteles, acei bucolici tarani au fost adusi la oras cu forta. Si repede. Inevitabil au adus cu ei si stilul bucolic al politetii rurale. Si asa s-a inmultit ei pana in ´90. Apoi a bubuit Europa la Vascauti. Cu tot cu avioane. Autocaru´ a tinut putin. In concluzie, fabrica de excavatoare sau utilaj petrolier este/sunt vinovata de marlania actuala.
    Valorili !! Nu mai este cea fost ! Suntem sclavi, sclavii prostiei constitutionale, perversa pana la voma.
    Sa auzim numai de bine,
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult