Tragedia sportului românesc: deșeuri aruncate în jurul bazinului, buruieni și tencuială căzută - așa arată baza sportivă din București în care David Popovici s-a antrenat pentru cele două medalii olimpice de la Paris

Foto: Europa Liberă România/Youtube

România este o țară a contrastelor. Deși infrastructura sportivă e la pământ, iar investițiile autorităților în sport și în sportivi aproape că nu există, apar campioni ca David Popovici, Simona Halep, fetele de la gimnastică și lotul de la canotaj. Spre sport politicienii s-au uitat și se uită în continuare doar atunci când e rost de niște poze bune și poate câteva voturi. În rest, când vine vorba de a susține un plan de dezvoltare pe termen lung pentru o anumită disciplină sau în ceea ce privește sportul, în general, politicienii întorc spatele.

Politicienii vor doar să profite electoral de succesul marilor sportivi ai României și încearcă să-și asocieze numele cu performanța, chiar dacă nu au vreun merit. Iar acest lucru s-a văzut din nou după ce David Popovici a obținut medalia de bronz în proba de 100 de metri liber la Olimpiada de la Paris. Niciun mare decident politic de la București nu l-a felicitat. Pentru ei performanța înseamnă doar locul 1, deși ei nu au avut vreo performanță reală și sănătoasă în viața lor.

Cu câteva zile înainte de acest moment, când David Popovici a luat medalia de aur la proba de 200 de metri liber, toți marii politicieni ai țării, de la premierul Ciolacu la președintele Iohannis, s-au grăbit să își exprime pe rețelele sociale susținerea pentru sportivul român. Doar doar prin vorbe, care sunt goale. Acțiunile în vederea obținerii de noi rezultate pe viitor, pe care acești politicieni le-ar putea face din poziția publică pe care o ocupă, lipsesc.

Așa că meritul pentru succesul sportiv al lui David Popovici îl are el însuși, alături de familia, sa echipa sa și publicul care îl susține. Politicienii români sunt doar obstacole pe care David Popovici trebuie să le depășească, la 19 ani, în drumul său spre noi performanțe.

Cum arată bazinul din România unde se antrenează campionul olimpic David Popovici

Deșeuri aruncate în jurul bazinului, buruieni și tencuială căzută - așa arată baza sportivă „Lia Manoliu” din București pe care David Popovici a folosit-o pentru antrenamentele care i-au adus la Olimpiada de la Paris medalia de aur la proba de 200 de metri liber și medalia de bronz în proba de 100 de metri liber. Potrivit unui reportaj realizat de jurnalista Anca Grădinaru de la publicația Europa Liberă România, bazinul de interior este închis de șase ani, iar sportivii și copiii se antrenează în bazinul din exterior, care pe timp de iarnă este acoperit de un balon cu un „aer de foarte proastă calitate”. 

Camelia Potec, președinta Federației române de Înot, recunoaște și ea problemele de la complexul din București și admite că nu oferă „condiții ca în alte țări”.

Despre condițiile de pregătire pentru înotătorii din Capitală și din jurul Bucureștiului a vorbit cu  Europa Liberă România și vicecampionul european la natație, în 2000, Cezar Bădiță, care a spus că „în zona asta, a Capitalei, trăim o tragedie”.

„Am ajuns să avem o improvizație a bazinului din exterior. Pe timp de iarnă, se acoperă cu un balon, aerul este de foarte proastă calitate înăuntru, și pe timpul verii durează cam o lună până când îl spală, până când îl acoperă înapoi. Toată tranziția asta durează cam două luni”, a mai explicat Cezar Bădiță pentru Europa Liberă. 

„Înainte, aveam patru bazine. Bazinul de exterior funcționa doar pe perioada sezonului cald. Bazinul de pregătire din interior, în momentul de față nu mai funcționează. Mai era [și] bazinul de sărituri, pe care îl foloseam în caz de forță majoră [tot pentru înot”, a mai explicat fotul înotător.

În luna mai, Euronews România atenționa că 65% dintre bazele sportive din București au dispărut.

De ce nu mai e România în topul medaliilor la olimpiade? Pentru că nu mai avem infeastructură. Iar Europa Liberă arăta într-un alt reportaj despre sportul românesc, publicat la finalul lunii iunie, că plouă prin acoperișul sălii de lupte de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) din Onești. Iar ca să nu se mai adune apa, au fost montate burlane și în interior.

De aemenea, Campionatul Național de Ciclism al României se ține în Bulgaria, iar țara noastră nu are nici măcar o singură sală la standarde internaționale pentru curse de atletism in-door. Acestea sunt unele dintre marile probleme indicate de Europa Liberă, care precizează și că pereții sălii de gimnastică de la cel mai mare complex sportiv olimpic din țară (Izvorani) au infiltrații, iar scara e pe cale să se dărâme și, de fiecare dată când se anunță ploi, muncitorii pun husa pe bârna din depozit și aduc provizia de găleți.

Totodată, echipa de haltere de la Onești se antrenează de zeci de ani într-o cameră de 25-30 de metri pătrați, în timp ce în București există doar trei bazine olimpice. În schimb, la Budapesta există peste 400. Cu toate acestea, David Popovici a reușit să-l întreacă pe înotătorul maghiar Nandor Nemeth în proba de 100 de metri liber de la Paris. Ingredientele: muncă, dedicare și plăcere, căci David Popovici intră în bazin și dă din brațe cu bucurie. Iar asta-i cea mai sănătoasă cale spre reușită: să faci la nivel profesionist fix ceea ce îți place.

În ciuda construirii a peste 500 de săli de sport, arene de înot și stadioane în ultimii 25 de ani, infrastructura sportivă din România nu este nici suficientă, nici adaptată cerințelor și nici prea bine administrată, mai indică analiza celor de la Europa Liberă, în care se mai spune și că gimnaștii, de pildă, nu pot folosi niciuna dintre sălile construite după 1989. De ce? Pentru că încăperile nu sunt suficient de mari pentru ca în ele să intre toate aparatele necesare. Nici nu sunt dotate cu prize de prindere pentru montarea bârnelor, paralelelor și a celorlalte aparate. Mai mult, în unele săli în care a fost montată încălzire prin pardoseală „nu poți sparge țevile ca să instalezi aparatele”, spune președinta Federației de Gimnastică, Carmencita Constantin.

Avem strategie, nu mai avem minister. Implementarea, mai încolo

În mai 2023, România avea un minister al Sportului, mai scrie Europa Liberă, dar acesta a fost desființat după ce la guvernare s-a făcut rotativa și Marcel Ciolacu a ajuns premier. În acest moment țara nostră are o Strategie Națională pentru Sport, iar documentulpropune 70 de soluții pentru îmbunătățirea sportului. Ce prevede? Păi Europa Liberă scrie că er vorba de alocarea a cel puțin 1% din produsul intern al țării pentru sport, investiții masive timp de cel puțin zece ani, descentralizarea activității sportive, reorganizarea formării specialiștilor și o nouă Lege a Sportului. Strategia zace acum într-un sertar, se mai arată în analiza celor de la Europa Liberă. 

Jurnaliștii au vorbit cu mai mulți sportivi, antrenori, președinți de federații, impresari și organizatori de evenimente sportive în ultimele luni, iar aceștia susțin că cel puțin trei sunt problemele comune tuturor sporturilor din România:

1) lipsa unei infrastructuri noi și bine dotate,

2) criza de antrenori formați după metode noi de lucru,

3) lipsa interesului politic pentru o bună și corectă finanțare a domeniului.

Sportul local se confruntă cu mai multe probleme, din cauza cărora România nici nu poate excela la acest capitol. Lipsa banilor, a infrastructurii şi numărul în scădere al copiilor care se îndreaptă către sportul de performanţă nu permit sporturilor să se dezvolte, fiind parcă un cerc vicios între acestea, se arată și într-o analiză din 2023 a Ziarului Finaciar, în care se mai notează că pentru dezvoltarea infrastructurii este nevoie de bani, iar statul nu investeşte în sporturile care nu aduc rezultate notabile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp