Faptul că Partidul Social Democrat, în diferitele sale forme din ultimele trei decenii, a ținut poporul într-un stadiu de sărăcie, analfabetism și infrastructură neatinsă de pe timpul comuniștilor este deja istorie și va intra, probabil, în manuale la școală.
Faptul că același PSD, astăzi sub o nouă conducere, care a jurat reformă și aliniere la valorile europene, ne condamnă la subdezvoltare pentru următoarele decenii este o crimă.
După ce 30 de ani infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, spitalele, școlile, conectarea la conductele de gaz și apă au fost fie înghețate, fie realizate de baroni cu țârâita, majoritatea parlamentară formată din PSD, UDMR, ALDE, Pro România și diverși sateliți (care nu a avut curaj să dea jos guvernul Orban, pretinzând că nu are voturile necesare) a votat la foc automat în ultimele săptămâni amanetarea țării prin creșterea pensiilor cu 40%, creșterea salariilor profesorilor, acordarea de stimulente cadrelor didactice și dublarea alocațiilor.
Dar ce înseamnă aceste creșteri, care dinamitează bugetele pentru următorii ani, dacă nu chiar decenii?
Reconfigurarea de la zero a veniturilor, cheltuielilor și investițiilor. Viitoarele guverne - indiferent cine va câștiga aceste alegeri - vor fi nevoite să aleagă între infrastructură, spitale, școli și achitarea salariilor și pensiilor. Toate acestea nu au sub nicio formă loc în buget.
Împrumuturi masive, la dobânzi tot mai mari, pentru a susține cheltuielile impuse de majoritatea PSD-Pro România-ALDE-PPL-UDMR. Cum finanțele României vor fi extrem de fragile, e de așteptat ca aceste costuri de creditare să crească.
Restructurarea masivă a aparatului bugetar. Indiferent de partidul care va ajunge să guverneze România după alegerile din decembrie, momentul adevărului este tot mai aproape, chiar dacă toți liderii politici fug de acest subiect. Ca să ai de unde da, trebuie să iei de undeva. Probabilitatea unor tăieri masive din tot ce înseamnă instituții de stat crește. Așa că, bugetari, nu vă bucurați sperând că veți ajunge să luați pensii mari prea curând. Este posibil ca înainte de pensionare, să treceți printr-o lungă perioadă de șomaj, mai ales dacă această criză sanitară va antrena o prelungire a crizei economice.
Creșterea inflației și scăderea leului. De obicei, supapele pentru încercarea de a reechilibra la nivel macro economia și finanțele se găsesc în creșterea inflației (poate chiar cu 5-7%/ an) ceea ce ar duce la topirea acestor creșteri în câțiva ani. Cu alte cuvinte, dragi pensionari, nu vă bucurați astăzi decât de aerul din baloanele aruncate în sus de baronii și liderii partidelor populiste, pentru că toți acești bani vor fi de-a dreptul măcinați de inflație. Cursul leu-euro ar putea ajunge mai curând decât anticipează și cei mai optimiști economiști la peste 5 lei. Scumpirea euro duce inevitabil la creșterea facturilor la utilități, creșterea ratelor la bănci, creșterea prețurilor la produsele din import și așa mai departe.
Creșterea taxelor și impozitelor. În fața unor grave probleme bugetare create de cheltuielile excesive votate de un parlament iresponsabil pe ultima sută de metri înainte de alegeri, viitoarele guverne vor fi nevoite să le spună cetățenilor, dar mai ales companiilor private, că a venit timpul ca statul să mai ia un strat de piele de pe ei. Vor crește impozitele locale, vor crește impozitele pe venit, profit și dividende, va crește și TVA-ul, pentru a face față promisiunilor populiste date astăzi cu ambele mâini de Partidul Social Democrat. Așa cum s-a vehiculat și în timpul domniei lui Liviu Dragnea, un alt subiect poate fi readus pe tapet: naționalizarea fondurilor de pensii administrate privat, la care social-democrații se uită cu poftă de aproape 10 ani.
Sistarea pentru mulți ani de astăzi înainte a marilor lucrări de infrastructură care par să dea semne că se mișcă sub guvernul Orban: autostrada Tg Mureș- Iași- Ungheni, autostrada București-Brașov, autostrada Pitești-Sibiu, autostrada București- Brașov, autostrada Moldovei, liniile de cale ferată și spitalele regionale. Procente însemnate din banii europeni înseamnă coparticipare și bani de la bugetul României pentru cofinanțări. În lipsa resurselor, România riscă să rateze atragerea unei bune părți din cele 80 de miliarde de euro promise de Comisia Europeană.
Un scenariu combinat al celor de mai sus este foarte probabil. Este de așteptat să asistăm la creșteri de taxe și impozite din toate categoriile, creșterea inflației, devalorizarea masivă a monedei naționale, împrumuturi mai scumpe, restructurări bugetare dureroase și tăierea bruscă a oricărui tip de investiție în autostrăzi și spitale.
Nimeni nu neagă faptul că pensiile mici trebuie să crească. Nimeni nu neagă faptul că elevii români trebuie să primească cât mai multe forme de ajutor pentru a ieși din sărăcie și a merge la școală- iar aici pot fi găsite scheme de finanțare luând exemple din alte state ale Uniunii- de la o masă caldă pe zi, până la încurajarea sub toate formele a mersului la școală.
Ceea ce au făcut însă liderii PSD, alături de PRO România, UDMR și sateliții săi, este un act de iresponsabilitate criminală, condamnând, din nou, poporul la sărăcie, inflație, subdezvoltare- totul pentru un pumn de voturi și cu scopul clar de a dicta politicile dintr-o opoziție pretinsă, dar exercitată ca o putere fără discernământ, în Parlament.
Dacă PSD și aliații săi sateliți ar crede cu adevărat că toate aceste cheltuieli sunt finanțabile de la bugetul României, ar trebui să indice atât sursele, cât și strategia națională pentru următorii ani. Dar asta i-ar obliga să ajungă la momentul adevărului- adică acela în care să spună care sunt următorii pași: renunțarea totală la investiții, tăieri la sânge în rândul funcționarilor și creșterea masivă a taxelor și impozitelor.
PSD a demonstrat încă o dată că avem o clasă politică nereformată, rămasă la stadiul de cumpărat alegătorii vulnerabili cu promisiuni nerealizabile sau sacrificarea altor categorii de cetățeni.
Rămâne de văzut cât de mult s-a maturizat poporul votant și ce pune acesta în balanță după 30 de ani de baroniadă și corupție: școală, spitale și șosele sau o aparentă bunăstare mâncată de inflație.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
QED :))))))
mentarilor ,ministrilor ,Cotroceniului ,toate consuma bani degeaba !
Ramane de vazut daca romanii o sa "aprecieze" stilul asta de terorism economic . Daca ne place asa, atunci poate facem un referendum sa ne pensionam la 25 de ani cu minimum 3000 euro/luna fiecare.
1. Număr de pensionare aprox 5 milioane.
2. Pensia medie 1292 lei.
3. Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabilește la venituri în sumă de 87.327.121 mii lei.
De aici rezultă că:
1. Pensia medie ce poate fi asigurată din bugetul asigurărilor sociale este de 1455 lei.
2. Creșterea cu 40% a punctului de pensie va duce la creșterea valorii pensiei medii cu 516 lei, adică de la 1292 lei la 1808 lei.
3. Diferența de 353 lei trebuie asigurată din venituri din afara bugetului de asigurări sociale adică o sumă de 353x12x5.000.000= 21.180 milioane lei sau, altfel spus o sumă de 2.180.000 mii lei.
- cele 87 de miliarde din bugetul anual nu există decăt pe hârtie, așa au fost planificate, banii sunt colectați lunar într-un cuantum necunoscut (și eventual o parte din ei sunt îndreptați spre alte "destinații")
- există cheltuieli de "operare": funcționarea caselor de pensii, livrarea banilor către pensionari etc.
Ceea ce doream să pun în evidență este faptul că se încearcă să se inducă ideea că pensiile se plătesc numai din bugetul de stat, se sare peste existența bugetului de asigurări sociale. În plus așa numitele pensii speciale nu intră în această mărire a punctului de pensie, inclusiv în articol se găsește sintagma intenționat introdusă „amanetarea țării prin creșterea pensiilor cu 40%”, nu pensiile cresc cu 40% ci punctul de pensie.
Oricum la orice încercare de mărire a veniturilor oamenilor, majoritatea aflate sub venitul necesar existenței cotidiene, se găsesc o mulțime de experți care să spună că dacă se va întâmpla așa ceva economia românească se va prăbuși, aducând ca argumente calcule măsluite și incomplete. În plus și cel mai important, sunt în vigoare, „cu acte în regulă”, legi care trebuie respectate: legea bugetului asigurărilor sociale pe 2020 și legea pensiilor. Când executivul consideră că nu poate pune în aplicare o lege are două soluții în conformitate cu statul de drept democratic; fie schimbă legea respectivă, fie își prezintă demisia, dar în nici într-un caz nu se apucă să nu respecte legea !
Acei 23 mld lei reprezinta ~2.1% din PIB. Bugetul General Consolidat (care cuprinde si Bugetul Asigurarilor Sociale) colecteaza venituri fiscale ~30% din PIB si plecase cu un deficit structural in 2020 de ~12%. Cheltuielile legate de pandemie ridica deficitul intregului buget pe 2020 la ~25%. Dar nu asta este important. Important este ce se va intampla incepand cu anul 2021. la nivel de BGC.
Este putin probabil ca, chiar si in termei nominali, PIB-ul anului 2021 sa fie egal cu cel din 2019. In conditiile acestea se poate presupune ca deficitul structural de 4% din PIB bugetat pe 2020 (care includea asumptii de crestere economica plecand de la 2019) sa fie mai mare fara marirea asta de pensii de 40%. Astfel, cu aceasta marire, ne putem astepta la 8-9% deficit structural, adica un deficit de 24%-27% al BGC. Per ansamblu, statul va colecta 100 de lei si va cheltui 125 de lei, diferenta va trebui sa fie acoperita din imprumuturi. La care se vor adauga imprumuturi necesare finantarii datoriei deja existente. Nu stiu la ce calcule masluite va referiti, toti economistii (inclusiv eu, iar eu nu sunt implicat politic, sunt simplu comentator pe net) avertizeaza ca impactul va fi puternic negativ. Toti, cu exceptia economistilor PSD.
La nivel teoretic sunt de acord cu dvs. ca Guvernul ar trebui sa isi dea demisia in cazul in care legea asta pana la urma va fi impusa. Personal nu imi doresc asta, pentru ca am vazut in ultimii 4 ani de ce este in stare PSD si sunt convins ca ar continua la fel, pana nu ar mai ramane nimic in picioare. Dar, poate ca ar merita sa guverneze cu legea asta in vigoare, sa rezolve ei problemele care vor urma.
Eu am fost de acord cu unele masuri care m-au afectat in mod direct, desi mi-am exprimat ingrijorari asupra efectelor pe termen lung. Cand PSD a eliminat plafomul contributiei la CAS la inceputul lui 2017 (parca) eu am fost de acord, desi am pierdut cam 10% din salariul net de la acea vreme. Dar am considerat ca eu castig destul si pot renunta la banii astia astfel incat un pensionar amarat sa primeasca mai mult cu 150 de lei pe luna. Am fost de acord si cu marirea salariilor medicilor si profesorilor, cu salariul minim diferentiat pentru sectorul constructiilor, cu marirea pensiilor in general, intr-un ritm superior inflatiei, pentru ca baza este mica. Dar nu pot fi de acord cu o masura care in prezent creeaza riscuri mari cat Casa Poporului pentru stabilitatea economica si traiul nostru, al tuturor.
Sper sa iasa la vot cei din Piata Victoriei, sa nu mai fie nevoie sa iase la iarna in strada. Ca parca iar au adormit cand e sa voteze.