Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste

Turismul este pe agenda Bucureștiului în această săptămână. Pe 23 iunie, Autoritatea Națională pentru Turism găzduiește, la Palatul Parlamentului, conferința internațională „Managementul integrat al calității în detinațiile turistice, cheia competitivității”. 

Voi fi acolo ca invitat special al Blue Air și Maxitours/Belgia. Este un moment important pentru mine care, din sufrageria mea, rebranduiesc România ca țară și branduiesc Bucureștiul, ca oraș capitală, încă din 2011. A venit vremea să duc lucrurile la un nou nivel.

Lista vorbitorilor este internațională și sunt nerăbdătoare să-i ascult pe profesioniștii în domeniul turismului vorbind despre provocările anului 2016. Turismul se schimbă în lumea noastră digitalizată: când decizi să pleci undeva și îți cumperi o vacanță, totul se întâmplă în câteva clicuri de pe mobil. 

Excursia pe care o voi face în România la sfârșitul acestei veri a fost cumpărată de pe telefon. Călătoresc cu WizzAir de la Malmö la București. Am aplicația lor în telefon și îmi rezerv zborul în trei secunde. Să călătorești devine simplu. Internetul călătoriilor.

Dacă vreau să verific ceva, le trimit de pe telefon un mesaj pe Facebook Messenger prietenilor, punându-le întrebări detaliate despre locurile în care voi călători. De exemplu, săptămâna aceasta am avut o discuție foarte interesantă cu city managerul orașului Alba Iulia, care mi-a trimis linkuri îmbietoare despre orașul său, pentru excursia pe care urmează să o fac săptămâna viitoare acolo. O să caut informații despre Alba Iulia și pe alte canale, dar o să le aleg pe cele care par cele mai demne de încredere, inspiraționale și, ceea ce este important pentru mine, dinamice și pozitive.

Să rebranduiești România ca țară și să branduiești Bucureștiul ca oraș prezintă o serie de provocări, dar și de puncte tari.

Ipoteză. Imaginea României în străinătate este încă una foarte întunecată, iar discrepanța dintre ceea ce are România de oferit și ce cred oamenii este uriașă. Posibilitatea ca oamenii să cumpere un bilet și să vină să viziteze România nu este atât de mare.

În Scandinavia, dacă întrebi pe cineva despre România, există o mare probabilitate să se gândească instantaneu la cerșetorii pe care îi vedem în fața băcăniilor din Suedia. Dacă vrei să sapi mai mult și pui mai multe întrebări, va menționa orfelinatele groazei din anii '80 și va reieși o imagine generală pictată în gri, maro și negru.

Oamenii știu foarte puține lucruri despre România ca țară și despre români ca popor. Unii dintre oamenii pe care i-am întâlnit în România spun că asta este ignoranță. Eu aș zice că lucrurile sunt mai complexe de atât.

Trăim astăzi într-o lume în care putem căuta informații pe net și putem găsi ceea ce credem că este adevărat. Putem să ne alăturăm unor grupuri pe Facebook, LinkedIn sau alte rețele sociale, ca să discutăm zilnic cu oameni care ne inspiră. Putem fi, de asemenea, copleșiți de informație și, din acest motiv, căutările noastre au devenit nișate.

Fiecare suntem propriul nostru canal media, de pe care transmitem zilnic, fie că suntem pe Facebook, LinkedIn sau Instagram. Unele dintre aceste canale devin predominante.

Iar când vine vorba despre brandul de țară al României pe rețelele sociale, căci acolo sunt oamenii, cred că organizațiile și toți din domeniul turismului trebuie să prețuim un lucru înainte de toate: legătura umană. 

Nevoile fundamentale ale ființei umane sunt de nevoia de identitate și de cea de iubire. Primul lucru pe care și-l dorește un nou-născut este să stea aproape de mama lui. Un copil nou-născut adoră să fie ținut în brațe și să studieze fețele. Atunci când creștem, ne place să auzim un „Bună!” și un „La revedere!” în magazinul în care intrăm și din care ieșim. Ne place ca dimineața, la serviciu, să ne întâlnim cu persoane bine dispuse și pline de viață.

Același lucru se întâmplă și în social media. Trebuie să îi facem pe români să capete identitate. În mod paradoxal, în comunism erau mai mulți scandinavi care vizitau și apreciau România decât acum. Eu însămi am fost unul dintre ei, vizitând Mamaia în anul 1985.

Astăzi, România nu este văzută așa cum este, ci așa cum aleg să o portretizeze mass-media. În plus, foarte puțini oameni călătoresc aici, așa că imaginea aceasta rămâne pur și simplu cimentată, de vreme ce nu mulți sunt cei ce pot umple lumea cu vorbe frumoase despre cum este România cu adevărat.

Foto: Adriana Neagoe/Inquam Photos

Trebuie să înțelegem punerea în scenă făcută de mass-media pentru a face față provocărilor pe care le prezintă rebranduirea României. Extremele - binele și răul, negrul și albul, noi și ei. Confictele. Acestea sunt lucrurile spre care se îndreaptă interesul canalelor media tradiționale.

Încă din 1990, am făcut lobby în mass-media suedeze, pentru a le convinge să își lărgească orizontul și tipurile de articole despre România, aproape fără niciun rezultat. Știu asta pentru că eu și mama mea citim și ne împărtășim una alteia aproape tot ce apare în presa suedeză despre România.

Personal, am renunțat la mass-media și îmi pun acum toată dedicarea și speranța în new media, social media și democratizarea societăților care este posibilă dacă folosim internetul în mod inteligent, dacă învățăm unul de la celălalt și răspândim ideile bune care schimbă lumea. Sunt, am fost și voi fi cel mai probabil întotdeauna o idealistă. Asta mă face să merg înainte.

România are nevoie acum de povești reale despre oameni reali. Sunt mult mai bune decât poza unui castel interesant, postată fără o poveste. Trebuie să fiu însă înțeleasă corect. Castelul poate fi foarte atractiv, chiar fascinant. Dar, dacă organizația care vrea să aducă oamenii la castel comunică greșit, va sfârși prin a nu-și îndeplini scopul. Comparați marketingul cu spunerea de povești. Nu mai vrem marketing tradițional. Vrem să construim comunități cu oameni cărora le plac aceleași lucruri ca și nouă, cu care ne putem conecta și dezvolta ceea ce ne interesează. Așa că uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când vreți să invitați oameni în România.

Informațiile tehnice și datele pot servi bine drept texte de citit mai departe într-o postare, dar cele care au cu adevărat succes sunt poveștile scrise din inimă, de care oamenii de pe tot globul se pot simți apropiați. Nașterea unui copil, copilăria, căsătoria, începutul și sfârșitul școlii. Să faci salturi mari și să fii curajos, să îți îndeplinești visurile, să ai spirit de aventură. Schimbarea anotimpurilor, răsăritul și apusul, căldura și frigul extrem. Lucrurile care evoluează, distracția cu prietenii, intelectualii, filosofii, eroii, istoria, muzica, picturile, moștenirea culturală, mâncarea cu care ne hrănim și așa mai departe. În exemplul de mai sus, al castelului, ai nevoie de povești personale, de un erou asociat castelului, de niște imagini extraordinare ale peisajului din apropiere, de oameni îmbrăcați în haine colorate tradiționale - ai nevoie de povestea umană. Ați prins ideea?

Când vine vorba despre curaj, Seth Godin vorbește despre creatorii de tendințe, cei care vor să încerce lucrurile primii și care, adesea, sunt înaintea timpului lor. Acești oameni deschid calea și pun la îndoială status quo-ul.

Ei erau aceia care deveneau exploratori, în vremurile vechi, și îndrăzneau să sară într-o barcă și să descopere noi frontiere.

Pe scurt, aceștia sunt oamenii care ar încerca cu bucurie o nouă destinație turistică. Trebuie să ne concentrăm un pic asupra lor, pentru a-i determina să călătorească în România și să răspândească vestea.

În fiecare zi, din toamna lui 2011, am scris povești lungi și scurte despre România. Dacă m-ai întreba ce are de oferit România, acestea ar fi primele mele răspunsuri: umanitate, ospitalitate, prietenie, sustenabilitate, ecologie și valori tradiționale. Acestea sunt câteva dintre conceptele care ies în evidență.

Apoi aș adăuga:

Mâncare, mâncare gustoasă românească. Este nedescoperită încă, într-o lume în care mâncarea e pe val, a producțiilor uriașe de show-uri culinare TV, a cărților de bucate. România are un potențial uriaș în ceea ce privește vinurile și mâncărurile. Nu am văzut încă nicio carte bună de bucate românească și caut încă un canal bun de YouTube pentru mâncarea românească. Aduceți zacusca, vinetele și sarmalele în fața lumii. Tsatziki și guacamole sunt amândouă delicioase, dar îți poți lărgi orizontul, nu-i așa?

Peisajul. Descoperirea munților Carpați despre care știu aproape doar românii. Când mă aflu în România și vorbesc cu românii am uneori sentimentul că oamenii cred că munții Carpați sunt binecunoscuți în străinătate. Nu este cazul. Ar putea fi. Oferă un loc loc verde, luxuriant, numai bun de descoperit. Traseele montane și schiul sunt vag cunoscute în afara granițelor țării. Aventurile te așteaptă pe Transfăgărășan și Transalpina. Poți să explorezi Delta Dunării și să stai în casele alb-albastre din Dobrogea. Mulți oameni și-ar găsi pacea la țară, în România.

Orașele. Bucureștiul, în calitate de capitală, are, firește, nevoie de o campanie de branding care să se o poziționeze drept capitală europeană și nouă destinație de weekend. Identitatea Bucureștiului este vagă și aproate inexistentă.

Ce este Bucureștiul?

Răspunsul trebuie să fie în centrul campaniei.

Este nevoie de o combinație de campanii social media și „în viața reală”. Companiile aeriene care operează zboruri spre București ar putea să ia mai mult în calcul evenimentele care au loc, să zicem, în timpul verii în București, făcând astfel să se ducă vestea despre un oraș funky și interesant.

Sunt atât de multe orașe frumoase, care îți taie respirația și care merită să fie menționate: Sibiu, Sighișoara, Brașov, Cluj, Târgoviște, Alba Iulia și multe, multe altele.

Arta. Românii sunt oameni foarte artistici și sunt atât de multe muzee fascinante de vizitat. Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, de exemplu. Îmi amintesc când am ajuns prima dată în București, în 2011, și m-am dus la Muzeul Național de Artă al României: era ca o ladă de comori care se deschidea în fața mea. Am început să învăț despre artiști și pictori ale căror nume nu le mai auzisem niciodată până atunci. Cred cu adevărat că arta din estul Europei este prea puțin cunoscută și cred că un călător care își dorește o vacanță mai clasică poate să combine muzeele și concertele, nu doar în București, ci și în alte orașe din țară.

Arta înseamnă, de asemenea, și ouăle vopsite cu delicatețe, și lucrătura robustă în lemn aflată la intrarea unei case din Maramureș. Artă sunt și lucrările contemporane care pot fi găsite în România și care nu sunt atât de cunoscute. Îmi plac artiștii care amestecă simboluri străvechi în designul lor modern. Ne invită să descoperim istoria.

Piețele din România abundă de ele. Le știu pe cele din București foarte bine. Ador să merg la Muzeul Țăranului și să îmi petrec ziua uitându-mă la iile românești, lingurile de lemn, carpetele frumos decorate, fețele de masă brodate fin, antichitățile interesante, artă contemporană, cărți cu simboluri străvechi, hărți vechi, bijuterii și mult mai mult.

Folclor și viața satului. Cred că există un potențial uriaș în prezentarea folclorului și a vieții satului românesc. Bluza românească primește, din fericire, multă atenție acum, iar oamenii încep să o aprecieze și chiar să o producă.

În acest fel, cultura continuă de la generație la generație. Jucatul horei și viața puternică a comunității, reprezentate în diferite regiuni ale țării, contribuie, de asemenea, la o experiență frumoasă în România.

Tot ce înseamnă stil de viață eco și sustenabil găsești în România. O persoană stresată își poate găsi colțul de rai în România rurală. Cred în eco-turism, în petrecerea timpului într-un Bed and Breakfast în care totul este produs „acasă”, unde oaspetele este un oaspete conștient, care poate chiar să ajute la treburi sau să învețe să gătească anumite mâncăruri. Din nou, cred într-un alt tip de turism, în care oaspeții își găsesc prieteni și se întorc.

Spiritual. România este un loc foarte spiritual. Există întotdeauna o legendă despre care să vorbești, un filosof pe care să îl citești sau un proverb pe care să îl împărtășești. Îmi plac bisericile ortodoxe și ritualurile de peste an ale familiei ortodoxe, cu Paștele și Crăciunul evenimente centrale. Mânăstirile sunt un capitol în sine. Nu o să uit niciodată cum am petrecut Ajunul Crăciunului la mânăstirea Petru Vodă. A fost o experiență luminată și frumoasă. Tradițiile sunt bogate, iar Crăciunul și Învierea sunt momente speciale ce pot fi împărtășite cu turistul curios să învețe mai multe despre România și, poate, despre umanitatea însăși. 

Eroi. În România găsești mulți eroi care îi pot inspira pe călători să fie mai curajoși și să schimbe lumea din jur. Ce interesant ar fi, de exemplu, să înveți mai multe despre membrii grupului de rezistență din munții Făgăraș! Cred că oamenilor, în aceste vremuri tulburi pentru Europa, le-ar plăcea să audă povești care să le trezească tăria de caracter.

Istorie. Ca și în cazul artei, România are o istorie despre care nu prea auzim. Poziția interesantă între est și vest face ca un potențial tur istoric prin locuri precum Târgoviște și Alba Iulia să fie o idee bună pentru un grup nișat de călători.

Vreau să branduiesc Bucureștiul și să rebranduiesc România cu curajul lui Ștefan cel Mare și eleganța cuvintelor lui Mihai Eminescu. Bine ați venit în România!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

  • Yvette stii ca sunt un sustinator permanent al tau , chiar tu ai afirmat acest fapt De ce este asa ? Pentru ca esti cea mai credibila promotoare a tarii noastre , lipsita de un interes material Da doresti si vei reusi sa te stabilesti la noi dar acesta nu este un interes material este dorinta fireasca a unui om care ne iubeste si o vei face pe cheltuiala ta
    Vreau insa sa afirm ca daca tu nu ceri ceva pentru munca ta de 5 ani de promovare a tarii noastre ( zic a noastra gandind ca este a mea dar si a ta asa cum doresti , o meriti si o vei obtine ) noi ca romani trebuie sa ne simtim datori si ma refer la organismele noastre guvernamentale
    Este momentul sa primesti un statut oficial in ANT , sa ti se ofere si sa obtii un job privind ceea ce cunosti tu cel mai bine si de care noi avem nevoie , sa lucrezi toata ziua si zi de zi adica permanent pentru rebrenduirea noastra ca tara si popor Aceasta nu este un favor pentru tine ci un avantaj pentru noi , pentru ca tu nu primesti un job politic ci unul bazat pe competenta ta
    Articolul pe care l-ai scris arata competenta ta in acest domeniu , experienta ta obtinuta dupa 5 ani de munca in domeniu si dorinta ta de a aplica solutiile propuse de tine
    Toti prietenii tai te felicitam , iti tinem pumnii in a face un salt calitativ in activitatea ta in sensul in care am vorbit si asteptam sa ne inviti la o intalnire sa marcam aceasta bucurie Eu te invit sa citesti direct in limba romana ceea ce am scris pentru ca sunt convins ca intelegi foarte bine limba noastra

    • Like 1
  • Monada check icon
    Felicitari pentru abordare. In acelasi spirit este gandita si aceasta comunitate - https://plus.google.com/u/0/communities/107292887346442505706 -, comunicare personala, "experientiala" a nenumaratelor si prea putin cunoscutelor atractii din Romania.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Sau arătaţi nişte chestii tari. Stând la o şuetă cu nişte amici din afară mă gândeam să le arăt pe tabletă nişte locuri mişto. Cum eram în pană de idei m-am decis pentru cel mai ciudat loc posibil: Cimitirul Vesel de la Săpânţa. N-am să uit niciodată figura amicei care a văzut prima imaginile. Mi-a smuls tableta şi a început să strige: "Hei, veniţi să vedeţi ce au în România!" S-au strâns ciorchine în spatele ei. "E pe bune? E o glumă, nu?" "Nu", le-am zis, "e un cimitir real." "Super cool! Arată ca un show de Banksy. Mergem să-l vedem!" "Ce mai e de văzut?" Am continuat cu festivalul medieval de la Sighişoara şi cu imagini din Vamă. Am căpătat repede fani şi în câteva zile sheruiau imagini cu Delta sau cu defileurile abrupte care serviseră ca decor în filmele cu Mărgelatu.
    • Like 2
  • Ma bucur ca d-na Larson vorbeste despre istoria, limba,traditii,muntii Carpati, dar ce te faci cand tinerii Romaniei nu stiu despre toate acestea, cand din programa scolara aproape se scoate istoria si geografia Romaniei sau chiar ore ds limba romana ?! Toate sunt facute ala-n-dala ! Programele scolare sunt facute parca anume ca de pe bancile scolii sa iasa cat mai slab pregatiti. Sa nu fie stresati de prea multa invatatura ! Cica !
    • Like 0
  • Venom check icon
    Mă bucur să văd Delta și Sighișoara pe shortlist. Apropos de Făgăraș, există acolo o cetate medievală (genială!) în oraș, ridicată pe la 1600 cred, de tipul peste care o să dai în Alba Iulia, Mihai Viteazu, domnitor român. Nimeni nu prea știe de cetatea asta care merită ea singură un drum acolo, apoi poate pleca pe trasee în munți. PS - cine se ocupă de brandul Brâncuși, o face foarte prost, poate ajungi la Târgu Jiu să vezi cu ochii tăi. Și poate se mai leagă niște idei, povești sau surse de inspirație pentru efortul tău admirabil. Vacanță plăcută și multe roșii (de la țărani)!
    • Like 0
  • Ma bucur ca scrii si aici. Romanul de rand are tendinta sa asculte cu alte urechi ce spun cei din afara. Ce e mai important e ca ai facut un rezumat corect al partilor bune despre Romania! Tine-o tot asa!
    • Like 0


Îți recomandăm

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult

Dan Byron_FB

Se numește Daniel Radu, are 43 de ani și a copilărit într-un bloc lung, aflat lângă un altul, în ruină, de pe Șoseaua Pantelimon din București. În lumea aceea, mulți copii săraci, jefuiți de către soartă de dragoste și siguranță, căutau să recupereze ceva de la viață din buzunare străine și să egaleze scorul lovindu-i pe cei mai slabi decât ei.

Citește mai mult