Foto: Getty Images
NATO a prezentat miercuri răspunsul său scris la cererile Rusiei de neextindere a alianței în Ucraina și de retragere a forțelor din Europa de Est, a anunțat Alianța. Răspunsul a fost trimis miercuri după-amiază alături de răspunsul scris al Washingtonului, a spus Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. „Suntem pregătiți să ascultăm îngrijorările Rusiei", a mai subliniat Jens Stoltenberg, precizând însă că Rusia trebuie însă să-și retragă trupele din Ucraina, Georgia și Moldova.
- Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat.
- În conferință de presă organizată direct la Washington, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken a declarat, imediat după înmânarea scrisorilor, că răspunsul aliaților nu poate fi decât acela că orice țară, inclusiv Ucraina, are libertatea de a-și alege alianțele în care intră și modul în care își asigură apărarea. „Conținutul scrisorilor nu va fi făcut public, pentru a păstra șansele diplomației, în cazul în care Rusia alege această cale”, a mai spus șeful diplomației americane.
- „Documentul include îngrijorările noastre cu privire la acțiunile Rusiei și o serie de propuneri asupra subiectelor unde credem că putem pica de acord. Sunt principii pe care suntem hotărâți să le apărăm până la capăt, inclusiv suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul fiecărui stat de a-și alege singur din ce alianță vrea să facă parte”, a spus Antony Blinken.
- „Suntem deschiși la dialog, preferăm diplomația și suntem pregătiți să mergem mai departe unde este deschidere pentru cooperare, dacă Rusia dezescaladează tensiunile cu Ucraina și este deschisă să discute despre viitorul securității în Europa în spiritul reciprocității. Dar suntem pregătiți pentru oricare dintre căile pe care Rusia le alege”, a punctat secretarul de stat american.
- „Facem eforturi pentru a asista inclusiv economic Ucraina, la fel cum avem consultări cu toate țările furnizoare de energie și produse energetice, pentru situația că Rusia alege să taie gazele Europei, într-o măsură mai mare decât a făcut-o deja”, le-a mai transmis jurnaliștilor Antony Blinken.
- Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.
- Totodată, SUA și mai multe țări aliate sunt în discuții pentru a desfășura mii de militari în țările NATO din Europa de Est, înainte de o potențială invazie rusă a Ucrainei, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii Moscovei. Printre țările care iau în considerare să accepte trupele suplimentare se numără România, Bulgaria și Ungaria. Ar urma să fie trimiși aproximativ 1.000 de militari în fiecare țară, într-o desfășurare asemănătoare cu grupurile avansate de luptă staționate în prezent în țările baltice și Polonia.
- SUA și Marea Britanie sunt printre cei care iau în considerare noile desfășurări pre-invazie, dar nu toți cei membrii NATO sunt dispuși să facă acest lucru, potrivit unui diplomat european. Prin urmare, SUA se află în discuții pentru a trimite forțele suplimentare pe o bază bilaterală sau, așa cum a descris-o un oficial, ca o „coaliție a voluntarilor”. Forțele americane ar putea opera, așa cum o fac deja, unilateral în Europa, dar ar putea opera și sub structurile de comandă ale NATO.
- Posibilitatea de a desfășura trupe mai aproape de Rusia înainte de o potențială invazie marchează o schimbare de direcție a administrației SUA, care anterior se temea de riscul de a provoca și mai mult Moscova. Mișcarea ar putea fi folosită de Kremlin pentru a acuza NATO de postură agresivă, acuzație pe care Rusia o folosește pentru a-și justifica acumularea de forțe de-a lungul granițelor cu Ucraina.
- În același timp, Ambasada SUA la Kiev îi îndeamnă pe cetățenii americani să părăsească Ucraina, din cauza situației de securitate „imprevizibile” cauzate de „amenințarea sporită a unei acțiuni militare ruse”.
- Într-un mesaj postat pe site-ul său, misiunea diplomatică îi îndeamnă pe americani să părăsească Ucraina cu avioane comerciale sau cu alte mijloace de transport. Cei care au dificultăți în a obține un bilet de avion sunt rugați să contacteze ambasada pentru a primi ajutor, inclusiv împrumuturi de repatriere pentru cei care nu au bani să-și plătească biletele.
Ungaria NU va sprijini Ucraina
- De asemenea, Ungaria a anunțat miercuri că nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, conform declarațiilor ministrului de externe ungar, Peter Szijjarto, care a insistat că țara sa susține o relație de „respect reciproc” cu Moscova.
- Pentru că presiunea nu era și așa foarte mare în regiune, Rusia a început miercuri manevre navale de anvergură în Marea Neagră, la care participă peste 20 de nave, exerciţii prevăzute în planul de instruire a forţelor sale armate elaborat pentru anul în curs, a anunţat Ministerul rus al Apărării. O grupare navală, care cuprinde nave de luptă şi nave de sprijin, a părăsit bazele de la Sevastopol şi Novorossiisk pentru a desfășura exercițiile în zonele desemnate.
- Tot miercuri, liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial „Rusia Unită”, Vladimir Vasiliev a cerut în Duma de la Moscova protecție militară pentru cetățenii ruși din estul Ucrainei, care locuiesc în cele două republici secesioniste, Donețk și Lugansk.
- Declarații au fost făcute miercuri și de ministrul de externe rus Serghei Lavrov, care a declarat că țara sa reduce considerabil ponderea dolarilor în rezervele sale de devize. „Încercăm să ne reducem dependenţa faţă de dolar, iar la aceasta ne ajută activ americanii, care fac aproape tot posibilul să submineze încrederea în această monedă”, a spus şeful diplomaţiei ruse într-o intervenţie în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
- De la Bratislava, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi-a exprimat solidaritatea cu Kievul, într-o conferinţă de presă comună alături de premierul Slovaciei. „O ameninţare împotriva Ucrainei este o ameninţare împotriva Europei'', a declarat Charles Michel.
Germania trimite Ucrainei căști
- De la Berlin, ministrul Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că Germania va furniza 5.000 de căști militare Ucrainei, în contextul criticilor privind refuzul Berlinului de a trimite arme Kievului pentru a ajuta statul est-european în apărarea împotriva unei posibile invazii din Rusia. Primarul din Kiev, Vitali Klitschko, fost campion mondial la box categoria grea, care a trăit ani de zile în Germania, a numit transportul de 5.000 de căști o „glumă”. „Comportamentul guvernului german mă lasă fără cuvinte. Aparent, ministrul Apărării nu a realizat că ne confruntăm cu forțe rusești perfect echipate care pot porni o altă invazie a Ucrainei în orice moment”, a declarat el pentru cel mai mare ziar tabloid din Germania, Bild. „Ce fel de sprijin va mai trimite Germania. Perne?”, s-a întrebat acesta.
- În actualul context, Republica Cehă a anunţat și ea ajutor pentru Ucraina. Ministerului Apărării, Jakub Fajnor, a spus că va furniza 4.000 de obuze de artilerie în zilele următoare Ucrainei, care se confruntă cu ameninţarea unei invazii ruse.
- Și principalul artizan al crizei din Ucraina a avut azi o apariție publică. Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri importanţa legăturilor dintre industria energetică rusă şi Italia, într-o intervenţie prin videoconferinţă la o reuniune a liderilor de afaceri italieni. Întâlnirea liderului de la Kremlin cu reprezentanţi ai marilor companii italiene, inclusiv Enel, care este controlată de stat, a avut loc în ciuda unui apel din partea guvernului de la Roma ca oamenii de afaceri să nu participe, în contextul tensiunilor legate de Ucraina.
- De la Vatican, Papa Francisc a făcut miercuri un apel pentru pace și pentru evitarea războiului în Ucraina, acolo unde tensiunile dintre Rusia și Occident au atins un punct critic. Amintind de cel de-al Doilea Război Mondial, Suveranul Pontif a spus că „oamenii au suferit de foame, de atât de multă cruzime! Merită pace.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cu Ungaria (Transcarpatia) si cu Polonia sunt aceleasi probleme in zona Lviv (Lwów cum zic polonezii). Da, URSS este responsabila (si comunismul sau imbecil) de toata bulversarea asta de prin anii 40 pana azi, si nu Ucraina. Ca tot Hrushciov a dat cadou Krimeea Ucrainei in anii 50, rusii fiind cei ce s-au batutu de-a lungul istoriei pentru ea, cu turcii si altii. Dar cand imi aduc aminte de canalul Bastroe si atitudinea Ucrainei (inclusiv in ce priveste insula Serpilor) tare ii vad pe ucrainieni ca niste mici sovietici, fara puterea Rusiei. Asa ca este normal ca unele tari sa fie reticente.
Si, apropos, s-au suparat ca le trimite Germania doar casti militare si nu tancuri si alte chestii de armament. Dar Ucraina ce a facut in ultimii 8 ani (dupa anexarea regiunii Krimeea) pentru a se apara?