Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ultimul măr otrăvit din legile austerității: o ciudățenie fără precedent în lume - credităm statul ca să finanțăm deficitul public, dar vom fi taxați pentru asta

Iancu Guda la Digi

Au apărut (ca de obicei, pe surse) modificările fiscale discutate în ultima variantă de coaliția de guvernare. Sunt 50 de pagini, le-am lecturat rapid și am observat câteva lucruri foarte bune, unele normale și mai multe mere otrăvite. Le-am explicat și luni în exclusivitate la “Studio politic” cu Anca Suciu la Digi24.

Printre lucrurile foarte bune:

- microîntreprinderile nu se vor impozita la profit (am explicat în repetate rânduri de ce nu ar fi avut un impact fiscal pozitiv), rămâne 1% la cifra de afaceri mai mică de 60.000 euro și 3% pentru restul.

- nu am văzut scris, dar se discuta intens plafonarea CASS la diverși multipli de salariu mediu brut și eliminarea supraimpozitării contractelor part-time.

Printre normalități:

- ajutorul fiscal diferă de la 0,8% (echivalent profit minim 5%) pentru bănci și asigurători, iar pentru restul este 0,48% (echivalent profit minim 3%). Este potrivit pentru o țară al cărei PIB depinde în proporție de 25% de retail și distribuție, unde profitul este mai mic decât 6,25% (echivalent 1% din vânzări). Rămân totuși unele industrii mai afectate, cum este distribuția de medicamente, unde însuși statul plafonează prețul și nu poate acuza companiile de profit prea mic (1,9% din venit)

- se elimină excepțiile fiscale la CASS, impozitul pe venit sau Pilon II din construcții, agricultură sau IT

Printre modificări cu probleme:

- angajații din IT nu mai plătesc contribuție la Pilonul II (3,75% din salariul brut), o compensare a eliminării excepției de impozit zero pe venit pentru suma ce depășește pragul de 10.000 lei din salariile brute. Practic, IT-știi vor rămâne cu același salariu net, dar plătesc acest “avantaj” cu propriii lor bani (pierd pensia privata)

- se impozitează cu 10% dobânzile încasate din obligațiunile de stat. S-au acumulat mulți bani din Fidelis și statul s-a gândit să impoziteze propriii lor bani… credităm statul ca să finanțăm deficitul public și rambursarea datoriei, dar suntem taxați pentru asta, o ciudățenie fără precedent în lume unde obligațiunile guvernamentale sunt tax free. Evident, doar pentru populație… marii creditori instituționali sunt exceptați (altfel, obligațiunile românești nu mai erau frecventabile, cu un randament real net of tax < inflație).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriel check icon
    Noaptea mintii domnule Guda cum vezi dumneata normailtatea, si mai si scrii, absolut sigur de ceea ce spui! In care realitate paralela este normal ca eu, angajat in IT sa platesc CASS de zeci de ori mai mult decat un angajat cu un salariu minim de exemplu (foarte multi in situatia asta in econimia Romaniei) pentru aceleasi servicii de sanatate? Serios, avand in vedere ca ai salariul foarte mare, ai ti se pare normal ca o paine, aceeasi paine, sa o platesti cu 30 lei in loc de 3 lei cat da pe ea un angajat cu salariu minim? Sunt absolut convins ca nu! Ei bine, in situatia asta sunt angajatii din IT si nu au comentat nimic pana acum. De ce? Pentru ca sunt in situatia asta si datorita faptului ca zero taxe (generic vorbind) a favorizat domeniul si am reusit sa crestem noi ca tara si sa contam in industria IT globala. Se naste intrebarea: am ajuns acolo unde aveam nevoie si e cazul sa ne oprim? Nu cumva am vrea sa continuam sa crestem, in special in contextul razboiului de la granita care are 2 aspecte importante: 1. noi putem sa crestem cat timp Ucraina e in razboi si scade 2. Cand razboiul se termina Ucraina va fi o piata infinit mai atractiva pentru investitori si e bine ca Romania sa nu isi piarda orice bruma de atractivitate in domeniu.
    Vai steaua noastra de normailitate pe care o vezi domnule Guda! Da stiu, echitatea conributiei la sanatate este din alt film dar avand in vedere felul in care este calculata (nu e cost ci este o taxa de solidaritate) eu cred ca e corect sa privim industria IT in contextul corect. Mi-ar fi sincer rusine sa fac asemenea afirmatii despre ce este si ce nu este normal. macar spune ca este parerea ta, nu ca este normalitatea.
    • Like 1
    • @ Gabriel
      Principiul contributiei la sanatate este un asa zis principiu al solidaritatii sociale (impuse) cu care eu nu sunt de acord. Este o metoda impusa de partidele de stanga si cvasi-generalizata la nivelul societatilor cu sisteme de asigurare a sanatatii ,,de stat,, Eviden t ca masura este sprijinita electoral de catre cei cu venituri mici.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Mhai Nai check icon
      socialismul (implicit solidaritatea sociala) nu a fost si nu va fi o notiune dreapta decat dpdv al socialistilor. (al putorilor)
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristi Danilet - fb

Practic: Prin această soluție se atestă că toți cei care au inițiat, anchetat și judecat în cazul Danileț au greșit. Este vorba de un număr de 18 judecători români de la Inspecția Judiciară, CSM și ICCJ – printre ei și actualul președinte al instanței supreme – care au încălcat legea, sancționând pe nedrept un magistrat. În procedura de la CEDO au intervenit de partea Guvernului patru cunoscute asociații, a căror poziție a fost infirmată de CEDO. foto Facebook/ Cristi Danileț

Citește mai mult

Lia Savonea

Se spune că natura are oroare de vid. Acolo unde există un gol, el va fi umplut, indiferent cu ce, pentru că aceasta este legea naturală. Vidul din Justiție a fost umplut de Savonea. Este Savonea o surpriză? Un șoc? O revelație urâtă? A creat ea singură, ca un mastermind diabolic, rețeaua care controlează astăzi Justiția? Nu a văzut nimeni ce face?

Citește mai mult

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult