Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ultimul măr otrăvit din legile austerității: o ciudățenie fără precedent în lume - credităm statul ca să finanțăm deficitul public, dar vom fi taxați pentru asta

Iancu Guda la Digi

Au apărut (ca de obicei, pe surse) modificările fiscale discutate în ultima variantă de coaliția de guvernare. Sunt 50 de pagini, le-am lecturat rapid și am observat câteva lucruri foarte bune, unele normale și mai multe mere otrăvite. Le-am explicat și luni în exclusivitate la “Studio politic” cu Anca Suciu la Digi24.

Printre lucrurile foarte bune:

- microîntreprinderile nu se vor impozita la profit (am explicat în repetate rânduri de ce nu ar fi avut un impact fiscal pozitiv), rămâne 1% la cifra de afaceri mai mică de 60.000 euro și 3% pentru restul.

- nu am văzut scris, dar se discuta intens plafonarea CASS la diverși multipli de salariu mediu brut și eliminarea supraimpozitării contractelor part-time.

Printre normalități:

- ajutorul fiscal diferă de la 0,8% (echivalent profit minim 5%) pentru bănci și asigurători, iar pentru restul este 0,48% (echivalent profit minim 3%). Este potrivit pentru o țară al cărei PIB depinde în proporție de 25% de retail și distribuție, unde profitul este mai mic decât 6,25% (echivalent 1% din vânzări). Rămân totuși unele industrii mai afectate, cum este distribuția de medicamente, unde însuși statul plafonează prețul și nu poate acuza companiile de profit prea mic (1,9% din venit)

- se elimină excepțiile fiscale la CASS, impozitul pe venit sau Pilon II din construcții, agricultură sau IT

Printre modificări cu probleme:

- angajații din IT nu mai plătesc contribuție la Pilonul II (3,75% din salariul brut), o compensare a eliminării excepției de impozit zero pe venit pentru suma ce depășește pragul de 10.000 lei din salariile brute. Practic, IT-știi vor rămâne cu același salariu net, dar plătesc acest “avantaj” cu propriii lor bani (pierd pensia privata)

- se impozitează cu 10% dobânzile încasate din obligațiunile de stat. S-au acumulat mulți bani din Fidelis și statul s-a gândit să impoziteze propriii lor bani… credităm statul ca să finanțăm deficitul public și rambursarea datoriei, dar suntem taxați pentru asta, o ciudățenie fără precedent în lume unde obligațiunile guvernamentale sunt tax free. Evident, doar pentru populație… marii creditori instituționali sunt exceptați (altfel, obligațiunile românești nu mai erau frecventabile, cu un randament real net of tax < inflație).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriel check icon
    Noaptea mintii domnule Guda cum vezi dumneata normailtatea, si mai si scrii, absolut sigur de ceea ce spui! In care realitate paralela este normal ca eu, angajat in IT sa platesc CASS de zeci de ori mai mult decat un angajat cu un salariu minim de exemplu (foarte multi in situatia asta in econimia Romaniei) pentru aceleasi servicii de sanatate? Serios, avand in vedere ca ai salariul foarte mare, ai ti se pare normal ca o paine, aceeasi paine, sa o platesti cu 30 lei in loc de 3 lei cat da pe ea un angajat cu salariu minim? Sunt absolut convins ca nu! Ei bine, in situatia asta sunt angajatii din IT si nu au comentat nimic pana acum. De ce? Pentru ca sunt in situatia asta si datorita faptului ca zero taxe (generic vorbind) a favorizat domeniul si am reusit sa crestem noi ca tara si sa contam in industria IT globala. Se naste intrebarea: am ajuns acolo unde aveam nevoie si e cazul sa ne oprim? Nu cumva am vrea sa continuam sa crestem, in special in contextul razboiului de la granita care are 2 aspecte importante: 1. noi putem sa crestem cat timp Ucraina e in razboi si scade 2. Cand razboiul se termina Ucraina va fi o piata infinit mai atractiva pentru investitori si e bine ca Romania sa nu isi piarda orice bruma de atractivitate in domeniu.
    Vai steaua noastra de normailitate pe care o vezi domnule Guda! Da stiu, echitatea conributiei la sanatate este din alt film dar avand in vedere felul in care este calculata (nu e cost ci este o taxa de solidaritate) eu cred ca e corect sa privim industria IT in contextul corect. Mi-ar fi sincer rusine sa fac asemenea afirmatii despre ce este si ce nu este normal. macar spune ca este parerea ta, nu ca este normalitatea.
    • Like 1
    • @ Gabriel
      Principiul contributiei la sanatate este un asa zis principiu al solidaritatii sociale (impuse) cu care eu nu sunt de acord. Este o metoda impusa de partidele de stanga si cvasi-generalizata la nivelul societatilor cu sisteme de asigurare a sanatatii ,,de stat,, Eviden t ca masura este sprijinita electoral de catre cei cu venituri mici.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Mhai Nai check icon
      socialismul (implicit solidaritatea sociala) nu a fost si nu va fi o notiune dreapta decat dpdv al socialistilor. (al putorilor)
      • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult