Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un fenomen: solidaritate în vremuri de COVID. Elevii din echipele de robotică ale României s-au reprofilat și produc la foc continuu viziere pentru spitale

Viziere elevi liceu

Foto: Cornel Noana Facebook

Se pregăteau de etapa națională a concursului de Robotică. Strânseseră bani din sponsorizări și construiau un proiect cu care să vină la București. Între timp, a venit pandemia, competiția a fost suspendată, iar elevii au intrat în izolare.

Vorbim despre unii dintre cei mai promițători tineri ai generației Z de la noi. Echipele de Robotică ale Colegiului Unirea Focșani, coordonate de profesorul Adrian Colin, au fost în ultimii ani la cele mai mari competiții de tehnologie din lume. Anul trecut, la Detroit, în Statele Unite, acum doi ani la Chiang Mai, în Thailanda. Când prin mințile acestor tineri zburdă numai idei din viitor, cum să le ții în izolare? Nu le ții, le lași să colinde. „Ne-am întrebat cum putem noi ajuta în această criză”, spune profesorul Adrian Colin, care a văzut că cele mai mari nevoi acum sunt echipamentele de protecție. „Ne-am gândit că am putea face viziere pentru personalul medical cu imprimanta noastră 3D”. Un elev din Galați pusese deja în practică ideea cu succes, iar Asociația Nație prin Educație, cea care organizează de câțiva ani încoace aceste competiții de Robotică, a încurajat inițiativa. Așa că profesorul i-a pus pe elevi la treabă. 

Au căutat împreună un prototip care să fie ergonomic, fiabil, au ales un model făcut în Cehia, open source și, cu banii strânși pentru competiție au cumpărat filament pentru producerea echipamentelor. Între timp, un antreprenor a mai donat o imprimantă 3D. La Colegiul Unirea Focșani se lucrează 24 de ore din 24. Imprimanta printează la foc continuu, supravegheată prin camere video de echipă; fiecare elev, de la el de acasă. Profesorul mai merge din când în când și schimbă filamentul. „Ar mai fi nevoie de o imprimantă”, spune, „dar, chiar și așa, reușim să facem în fiecare zi câte 10 bucăți”. Vizierele sunt igienizate apoi cu alcool izopropilic și trimise la instituțiile medicale cu instrucțiunile de sterilizare, pentru a putea fi folosite. Ieri, directorul Colegiului, profesorul Cornel Noană, a anunțat că primele viziere au ajuns deja la Serviciul de Ambulanță Focșani, la Spitalul Județean Vrancea și la Centrul de Dializă.

Producerea vizierelor de către echipele de Robotică ale elevilor din România a ajuns deja fenomen. Profesorul Adrian Colin spune că la sfârșitul săptămânii trecute erau peste 40 de echipe. La Focșani s-a mai alăturat Liceul Alexandru Ioan Cuza, dar sunt școli de peste tot din țară care au preluat ideea elevului Mihai David de la Liceul Mircea Eliade din Galați și au dus-o mai departe sub egida Asociației Nație prin Educație. Presa a scris deja despre Colegiul Ștefan cel Mare din Târgu Neamț, Colegiul Tehnic Ioan D. Lăzărescu din Cugir, Colegiul George Coșbuc din Năsăud…

Elevii din Galați produc viziere și măști (Sursa: Viața liberă)

La momentul la care vorbim nu știm când se vor întoarce elevii la școală, nu știm nici dacă această competiție de Robotică mai poate avea loc, dar solidaritatea fără margini a elevilor în izolare e poate cea mai frumoasă întrecere posibilă. În fond, ce e o vizieră? Un scut simbolic între două lumi și o minunată pildă din zilele pandemiei despre școala care te poate salva.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • dar uzina de mase plastice de langa obor nu poate face o matrita si sa produca ceva?
    sau vre-un matriter pensionat si vre-una intre cooperativele de alta data?
    • Like 0
  • Si Colegiul Zinca Golescu din Pitesti cu echipa TehnoZ fabrica asa ceva!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult