Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un fenomen: solidaritate în vremuri de COVID. Elevii din echipele de robotică ale României s-au reprofilat și produc la foc continuu viziere pentru spitale

Viziere elevi liceu

Foto: Cornel Noana Facebook

Se pregăteau de etapa națională a concursului de Robotică. Strânseseră bani din sponsorizări și construiau un proiect cu care să vină la București. Între timp, a venit pandemia, competiția a fost suspendată, iar elevii au intrat în izolare.

Vorbim despre unii dintre cei mai promițători tineri ai generației Z de la noi. Echipele de Robotică ale Colegiului Unirea Focșani, coordonate de profesorul Adrian Colin, au fost în ultimii ani la cele mai mari competiții de tehnologie din lume. Anul trecut, la Detroit, în Statele Unite, acum doi ani la Chiang Mai, în Thailanda. Când prin mințile acestor tineri zburdă numai idei din viitor, cum să le ții în izolare? Nu le ții, le lași să colinde. „Ne-am întrebat cum putem noi ajuta în această criză”, spune profesorul Adrian Colin, care a văzut că cele mai mari nevoi acum sunt echipamentele de protecție. „Ne-am gândit că am putea face viziere pentru personalul medical cu imprimanta noastră 3D”. Un elev din Galați pusese deja în practică ideea cu succes, iar Asociația Nație prin Educație, cea care organizează de câțiva ani încoace aceste competiții de Robotică, a încurajat inițiativa. Așa că profesorul i-a pus pe elevi la treabă. 

Au căutat împreună un prototip care să fie ergonomic, fiabil, au ales un model făcut în Cehia, open source și, cu banii strânși pentru competiție au cumpărat filament pentru producerea echipamentelor. Între timp, un antreprenor a mai donat o imprimantă 3D. La Colegiul Unirea Focșani se lucrează 24 de ore din 24. Imprimanta printează la foc continuu, supravegheată prin camere video de echipă; fiecare elev, de la el de acasă. Profesorul mai merge din când în când și schimbă filamentul. „Ar mai fi nevoie de o imprimantă”, spune, „dar, chiar și așa, reușim să facem în fiecare zi câte 10 bucăți”. Vizierele sunt igienizate apoi cu alcool izopropilic și trimise la instituțiile medicale cu instrucțiunile de sterilizare, pentru a putea fi folosite. Ieri, directorul Colegiului, profesorul Cornel Noană, a anunțat că primele viziere au ajuns deja la Serviciul de Ambulanță Focșani, la Spitalul Județean Vrancea și la Centrul de Dializă.

Producerea vizierelor de către echipele de Robotică ale elevilor din România a ajuns deja fenomen. Profesorul Adrian Colin spune că la sfârșitul săptămânii trecute erau peste 40 de echipe. La Focșani s-a mai alăturat Liceul Alexandru Ioan Cuza, dar sunt școli de peste tot din țară care au preluat ideea elevului Mihai David de la Liceul Mircea Eliade din Galați și au dus-o mai departe sub egida Asociației Nație prin Educație. Presa a scris deja despre Colegiul Ștefan cel Mare din Târgu Neamț, Colegiul Tehnic Ioan D. Lăzărescu din Cugir, Colegiul George Coșbuc din Năsăud…

Elevii din Galați produc viziere și măști (Sursa: Viața liberă)

La momentul la care vorbim nu știm când se vor întoarce elevii la școală, nu știm nici dacă această competiție de Robotică mai poate avea loc, dar solidaritatea fără margini a elevilor în izolare e poate cea mai frumoasă întrecere posibilă. În fond, ce e o vizieră? Un scut simbolic între două lumi și o minunată pildă din zilele pandemiei despre școala care te poate salva.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • dar uzina de mase plastice de langa obor nu poate face o matrita si sa produca ceva?
    sau vre-un matriter pensionat si vre-una intre cooperativele de alta data?
    • Like 0
  • Si Colegiul Zinca Golescu din Pitesti cu echipa TehnoZ fabrica asa ceva!
    • Like 0


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult