Populiștii de dreapta par să se bucure de o ascensiune în întreaga lume occidentală. Pentru cei care nu susțin aceste partide, atracția pentru ele poate fi derutantă și tulburătoare, căci reprezentanții extremei drepte par să se joace cu temerile oamenilor și să ofere răspunsuri oarecum triviale la probleme dificile. Însă extrema dreaptă are șanse mari să devină din ce în ce mai puternică și să pună probleme funcționării UE.
Cel mai recent exemplu este declarația copreședintei formațiunii de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, care a declarat că partidul său va face presiuni pentru organizarea unui referendum privind apartenența Germaniei la Uniunea Europeană, dacă va ajunge vreodată la putere în țară.
Partidul dorește reformarea blocului comunitar și să limiteze puterea Comisiei Europene, dar „dacă o astfel de reformă nu este posibilă, dacă nu putem restabili suveranitatea statelor membre ale UE, atunci cetățenii ar trebui să decidă, la fel ca în Marea Britanie”, a declarat Weidel, într-un interviu acordat publicației Financial Times și publicat luni, 22 ianuarie.
Lăudând Marea Britanie pentru ieșirea din UE după votul popular din 2016, Weidel a spus că ea crede că Germania „ar putea avea un referendum privind «Dexit» – o ieșire a Germaniei din UE”.
AfD vede UE ca pe un proiect eșuat
AfD este de multă vreme un partid deschis antieuropean, în programul formațiunii menționându-se că „noi credem că UE nu poate fi reformată și o vedem ca pe un proiect eșuat”.
În ciuda nivelului scăzut de simpatie față de UE în rândul susținătorilor partidului, sondajele efectuate în septembrie 2023 sugerează că este puțin probabil ca majoritatea propriilor alegători ai AfD să voteze pentru un „Dexit”, 52% dintre aceștia susținând rămânerea în blocul comunitar.
AfD se află în prezent pe locul al doilea la nivel național, cu 23%, potrivit unui sondaj de opinie al Politico, și se află în plină ascensiune, în ciuda unui scandal recent care a provocat cele mai mari proteste anti extrema-dreaptă pe care le-a văzut țara în ultimele decenii.
Sute de mii de persoane au ieșit duminică pe străzile din Germania, iar unii au cerut interzicerea completă a partidului. Săptămâna trecută, un articol publicat de site-ul german de investigaţii Correctiv a dezvăluit că unii membri AfD s-au alăturat unei reuniuni secrete cu neonaziști și alți extremiști pentru a discuta despre „remigrație”, adică deportarea solicitanților de azil, a migranților și chiar a cetățenilor germani cu trecut de migranți care nu au reușit să se integreze. Weidel a concediat un membru al personalului care a participat la reuniune.
Cât de realist e un Dexit în următorii doi ani
Tudor Dan Ancuța, consilier în Bundestag și analist politic specializat pe spațiul german, a declarat într-un interviu pentru Republica că „Dexit” nu este un scenariu deloc realist, din mai multe motive.
„În primul rând, pentru a se putea ajunge la un Dexit e nevoie de o majoritate parlamentară care să-l susțină. AfD, în acest moment, cu cele mai bune scoruri în sondaje de când există partidul, nu este nici pe aproape de a depăși CDU/CSU. Chiar și în scenariul unde CDU/CSU ar scădea, iar AfD ar crește și i-ar depăși pe cei din urmă, tot nu ar avea cu cine să formeze o coaliție, ținând cont că toate celelalte partide parlamentare au exclus aceasta cooperare. În al doilea rând, dacă AfD face din Dexit subiect de campanie electorală au numai de pierdut și ar fi un scenariu pe care probabil toată scena politică germană l-ar sărbători. Conform unui sondaj din noiembrie 2023, nici măcar în interiorul AfD nu există o majoritate pentru Dexit. Despre celelalte partide importante nici nu mai vorbesc, în toate acestea susținerea pentru apartenența la UE este de peste 90%”, explică Tudor Dan Ancuța.
E extrema-dreaptă din Germania la fel de puternică ca în restul UE?
„Contextul politic larg este că ne aflăm la mijlocul unei perioade electorale unice pentru Germania deoarece, începând cu ultimul guvern Adenauer țara fusese guvernată numai în coaliții de câte doi (simplificat spus, luand CDU și CSU ca o familie și nu separat). Așadar, electoratul știe cum arată o coaliție de trei partide, diferite ideologic, și cât de greu este să le împaci pe toate trei. Asta și în contextul în care cancelarul Scholz nu este un om care să intervină decisiv în disputele din interiorul coaliției decât după ce acestea au ieșit în spațiul public. Există percepția că această coaliție doar se ceartă și nu muncește. Percepția este, desigur, falsă. Există multe proiecte reușite și transpuse de această coaliție, unele chiar în domenii foarte complexe unde se presupunea că nu se va ajunge la un consens, dar aceasta totuși există. Această neîncredere generală față de guvernanți a dus la faptul că SPD și FDP au scăzut puternic în preferințele electoratului, conform sondajelor, iar de profitat au profitat CDU/CSU și AfD. Verzii au reușit să se mențină relativ la un scor stabil față de rezultatele din 2021”, mai spune Tudor Dan Ancuța.
Acesta precizează și că, de fapt, contextul politic larg este în favoarea AfD, dar cel restrâns nu este. „Cu puțin timp în urmă a ieșit în presă, după o investigație a Correctiv, că niște membri ai AfD au participat la o întâlnire cu Martin Sellner, activistul extremist din Austria, împreună cu alte personalități din sfera de dreapta din Germania. Acolo s-a discutat un proiect de suflet atât al lui Sellner, cât și al AfD-ului și anume „remigrarea”, adică deportarea forțată a străinilor din Germania. Diferența mare față de ceea ce se știa pe acest subiect din partea AfD a fost că de data asta nu s-a vorbit doar de deportarea imigranților ilegali, ci s-a vorbit inclusiv despre deportarea cetățenilor germani cu trecut migraționist, lucru care ar fi nu doar neconstituțional, dar trezește amintiri din cele mai negre timpuri ale Germaniei. Pentru AfD a participat inclusiv Roland Hartwig, un fost deputat AfD care acum era consilierul personal al lui Alice Weidel, pe care aceasta ulterior l-a demis din funcție, spre supărarea membrilor AfD extremiști. Ulterior, ca urmare a acestei întâlniri s-au organizat niște mitinguri în toata țara la care se presupune ca au ieșit în jur de 1,5 milioane de oameni pentru a protesta împotriva extremei drepte”, mai subliniază expertul în spațiul german.
Tudor Dan Ancuța crede că există trei motive mari pentru care AfD, prin Weidel, a ieșit acum cu mesajul Dexit:
- Pentru a muta discursul de la proteste asupra unei teme pe care o poate controla discursiv.
- Pentru a încerca să calmeze grupurile interne din partid pe care le-a supărat enorm faptul că l-a demis pe Hartwig
- Și, nu în ultimul rând, AfD se află în situația în care în Germania tocmai mai apare un partid cu ideologie foarte similară cu cea a AfD. Este creația fostului șef al serviciilor secrete interne, Hans Georg Maaßen, care a luat o structură existentă apropiata de CDU, dar care nu era recunoscută de aceștia ca fiind o aripă a partidului, numita Uniunea Valorilor, pe care vrea sa o transforme în partid politic cu acte în regulă. Prin mișcarea cu Dexit, Weidel încearcă și o mai clară definire a AfD pentru a nu-și pierde votanții supărați în favoarea acestui nou partid.
„Extrema-dreaptă este, cu siguranță, puternică și în Germania în acest moment, dar nu se compară cu ce este în alte țări din Europa. În Olanda, extrema-dreaptă a câștigat alegerile și continuă să crească, în Italia la fel, în Franța sunt cotați pe primul loc la distanța mare de locul al doilea. În același timp. există și cazuri unde extrema-dreaptă nu a performat, sau cel puțin nu la așteptările pe care le aveau, și vedem asta în Polonia și Spania, de exemplu”, mai spune Tudor Dan Ancuța.
Poate UE să devină incubatorul global al extremei drepte?
„La cum arată astăzi sondajele pentru alegerile europene, extrema-dreaptă va crește, dar nu va crește suficient încât să poată influența major politica de la Bruxelles, iar actuala coaliție din Parlamentul European va continua cu siguranță în aceeași formulă. De asemenea, nu cred că UE va deveni incubatorul global al extremei drepte. Dacă e să ajungem într-o situație unde extrema dreaptă ar prelua „puterea” la nivel global, aceasta mișcare ar începe în SUA, printr-o nouă victorie a lui Donald Trump. Aceasta posibilă victorie a lui Trump ar putea funcționa ca o undă de șoc și în UE, dar trebuie urmărit atent unde sunt alegeri imediat după alegerile din SUA, adică Germania și Polonia. Iar legat de contextul din Germania, AfD-ul, deși este puternic, nu are potențialul de a forma coaliții și de a ajunge la guvernare, iar în Polonia sentimentul puternic acum este anti-PiS prin simplul fapt că, deși au ieșit pe locul 1 la alegerile parlamentare, au pierdut guvernarea.
Situația se poate, desigur, schimba, căci politica este imprevizibilă, dar tind să cred că avântul extremei drepte din UE în acest moment se datorează mai degrabă crizelor suprapuse, finalul pandemiei de COVID, războiul de la granițele UE, creșterea prețurilor etc. Cu cât situația economică în rândul alegătorilor se îmbunătățește, iar crizele astea se rezolvă, intenția de vot a extremei drepte va scădea, iar partidele clasice vor reveni în grațiile alegătorilor”, mai notează Tudor Dan Ancuța.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nemții sunt deștepți, își cunosc bine interesul, nu își bat singuri cuie în talpa, cum se întâmplă prin Balcani.
Pericolul mare, așa cum se scrie și în articol, vine din posibila realegere a lui Trump- marele dement de peste ocean, că nu era de ajuns celălalt dement din răsărit. Americanii sunt imprevizibili, iar simpatia republicanilor pentru Donald- nu rățoiul- pare nemărginită. În cazul acesta Europa ar fi lipsita de cel mai important aliat- SUA-singurul capabil să facă față unei agresiuni rusești. Totuși să fim optimiști, poate că tocmai asta- amenințarea rusă- ar putea înclina balanța în favoarea democraților la viitoarele alegeri.
Daca asta duce la brexit, dexit, de vina sunt cei ce au creat problemele in the first place, nu cei care incearca sa le rezolve.
Dreapta radicala nu poate fi contracarata de o Stanga radicala, ci de conservatori moderati, care vor rezolva problmele acute fara masuri extreme de tip UEexit.
dar sa revenim la iesirea germaniei din ue. doar un om simplu ar crede in asa ceva. germania nu are colonii sau foste colonii sa se bucure de o piata si nici nu are acel sentiment de independenta pe care il aveau britanicii. economia germana e extrem de dependenta de uniunea europeana.
in al doilea rand iesirea germaniei din ue e doar un santas fastacit de a forta uniunea, pe buna dreptate, sa opreasca importul de africani si musulmani care distrug europa.
Nu am nimic împotriva unui aer curat și a unei energii verzi. Nu am nimic împotriva unui aparat care să nu provoace risc de cancer. Economia are modul ei de a se regla. A făcut-o de nenumărate ori.