Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik & George Călin
Interesul românilor pentru alegerea președintelui țării a scăzut constant de la Revoluție încoace. Dacă la primele alegeri libere votau peste 86 la sută dintre cei cu drept de vot, la scrutinul din 2019 nu au mers la urne nici jumătate dintre alegători, indică o analiză realizată de Euronews România. Dar cu cine să voteze totuși românii? Un sondaj din luna iulie publicat de INSCOP la comanda News.ro indica faptul că Mircea Geoană ocupă primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale, cu o cotă de 26,7%, fiind urmat de Marcel Ciolacu, care ar obține 17,8% și de Elena Lasconi, care ar lua 14,3% dintre voturi. Diana Șoșoacă este pe locul patru în clasament, înaintea lui Nicolae Ciucă şi George Simion.
Scurtă poză de moment cu prezidențiabilii României:
Nicolae Ciucă se chinuie să devină atractiv la popor, iar PNL, din disperare că „ostașul” ar putea rata calificarea în turul doi, a cheltuit în ultimele luni peste 2 milioane de euro din bani publici pentru cele 400 de panouri stradale care promovează cartea generalului liberal, după cum arată investigația făcută de jurnalistul Cristian Andrei pentru Snoop. Liberalii au spus că toate încasările cărții vor fi „donate către inițiative caritabile”. Banii ăia puteau ajunge la astfel de inițiative și mai devreme, că oricum partidele din România și-au făcut legislație ca statul să fie extrem de generos financiar cu ele, dar e nevoie de resurse pentru campanie înainte de a face exerciții de caritate, așa gândesc liberalii. Mai mult „pentru ei înșiși” decât „prin ei înșiși”.
Mircea Geoană a dat din nou „cu bâta în baltă”. După ce a pierdut alegerile în 2009 pentru că a fost acasă la mogulul Vântu cu o seară înainte de dezbaterea cu Băsescu, acum ar putea să piardă alegerile din acest an după ce a fost la masa domnului Tucă, un moderator de emisiuni care încurajează vocile conspiraționiste și pro-Rusia din România la publicația Gândul. Prin gestul ăsta, Geoană și-a decredibilizat profilul de „independent” la care a lucrat în ultimii trei ani, având în vedere că la masă mai erau și Ciolacu cu Ponta, doi lideri PSD cu care Geoană s-a împuns electoral în ultimele luni.
George Simion nu mai știe ce minciuni să inventeze ca să-i convingă pe oameni să-l voteze. Promite orice, oricui, oricând. Zice că va da românilor case sub prețul pieței, dar recunoaște că rămâne la latitudinea dezvoltatorilor imobiliari dacă vor sau nu să facă acest lucru, adică să participe la un proiect cu o marjă mică de profit. Orice om sănătos la cap în lumea asta știe că nu se va întâmpla acest lucru. Acum Simion și AUR promit și un plan „pentru gospodăria țărănească”. Mai exact, planul își propune să încurajeze creșterea de animale și păsări, comercializarea de produse sau păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în satele din România. Poate cu astfel de poezii mai câștigă niște voturi de la naționaliștii duri. Se remarcă totuși o schimbare la AUR: de la promotorii conspirației că vaccinurile împotriva COVID au cip, aceștia au ajuns acum să promoveze soluțiile de digitalizare administrativă. Simion vrea ca în multe localități din mediul rural sediile primăriilor să fie înlocuite de „un ghișeu unic, digitalizat, deservit de unul sau de doi funcţionari”. Cum se va implementa asta mai exact? Aflăm după ce ajunge președinte.
Marcel Ciolacu e „ferm convins”... de orice, mai puțin de candidatura pentru Palatul Cotroceni. De ce? Pentru că știe că dacă pierde cursa, noaptea cuțitelor lungi va fi inevitabilă la sediul social-democraților din Kiseleff. În rest, Ciolacu are de la un timp acest mod de a se poziționa în afara oricărui subiect de pe agenda publică. Nu a fost treaba lui, în calitate de premier al României, că Viktor Orban a venit la Băile Tușnad și a lansat mesaje anti-Ucraina și anti-Occident după ce au avut o întâlnire bilaterală. Nu a fost treaba lui nici să transmită un mesaj de susținere victimelor care au fost agresate sexaul în cadrul SNSPA. În plus, șeful PSD susține că în ultimii ani a crescut puterea de cumpărare, dar și pensiile și salariile, nu doar prețurile. Între timp, Ciolacu a devenit purtătorul de drapel al mesajelor anti-Occident și anti-SUA promovate de conspiraționiști, după ce a anunțat că va boicota ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris ca urmare a faptului că gimnastele românce au pierdut podiumul olimpic. Concret, Ciolacu a validat discursul potrivit căruia țara noastră e o victimă marilor puteri occidentale. Discursul ăsta se regăsește aproape zilnic în gura unor personaje ca Dan Puric, Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Diana Șoșoacă ori George Simion. Interesant e că Marcel Ciolacu a fost preocupat să se agațe electoral de drama gimnastelor românce, dar nu a răspuns la apelul făcut de David Popovici pentru politicieni atunci când înotătorul român a cerut investiții în sport și cu cap din partea guvernanților.
Elena Lasconi încearcă să scoată USR din moarte clinică electorală. Deocamdată ies în evidență doar crucile mari de la gât și panourile electorale în care ne zâmbește primărița din Câmpulung, autointitulată „sufletul unei nații”. În rest, USR nu a anunțat momentan vreun plan concret pentru țară și nici nu prea vorbește despre securitatea României într-o regiune complicată sau despre un posibil mare proiect politic ce va reforma din temelii statul și societatea. Ei erau cândva „oamenii noi în politică”, iar electoratul lor, ăla care a mai rămas, avea (și încă are) așteptări în acest sens.
Diana Șoșoacă nu pierde nicio zi în care să nu expună aberații anti-Ucraina, anti-Occident și anti-UE pe rețelele sociale alături de „Zeul TV” Luis Lazarus. Expertă în toate, dar mai ales în nimic, eurodeputata Șoșoacă analizează prin filtrul propagandei ruse toate temele care incită la ură pe internet. Cele mai interesante mi se par mesajele sale anti-Occident, dar pro-Trump, ca și cum SUA nu ar fi parte a Occidentului. Mesajele construite pe această direcție sunt tot din seria „sterile pe trei generații”. Problema e că e Diana Șoșoacă e cotată cu șanse mari în sondaje, chiar printre primele locuri, semn că mulți dintre români să uită în gura unui politician isteric care are drept scop doar să dezinformeze și să profite de fricile și frustrările oamenilor în interes personal.
Mai sunt alte câteva persoane care și-au anunțat intenția de a candida la prezidențiale, dar ele nu au șanse reale de a se poziționa între primii șase candidați. Suntem, așadar, în situația de a alege din nou răul cel mai mic, iar românii vor merge la vot pe 24 noiembrie și 8 decembrie fără a avea o imagine clară pentru ce ar vota, ci doar o imagine despre pericolul împotriva căruia votează.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cât de disperat poți să fii ca să votezi o isterică cu evidente probleme mintale?
Chiar dacă nu are nici o șansă să fie aleasă în funcția respectivă, simpla ei prezență în parlamentul european ne descalifica- cel puțin ca bun simț- națiunea.
Ne mai mirăm de ce suntem confundați (?!) în Europa cu o anumita etnie, atât de asemănătoare ca denumire...
Ciucă, Ciolacu, Geoană, Simion, Șoșoacă... Nu cumva să alegem o doamnă intrată în luptă fără șanse de izbândă. Ne-am obișnuit să fim păcăliți de minciunile rostite de mahării zilei...
Ca să ne înțelegem, postez niște gânduri scrise în urmă cu câțiva ani. Nu știu dacă sunt actuale...
Nostalgii...
Motto: Pentru unii trecutul e o plăcere. Pentu mine e o rană deschisă..
Prea mulți spun că Ceaușescu a făcut treabă în România. Nici nu e de mirare la câți păduchi ne-a lăsat moștenire. Tovarășii trecutului au devenit domnii prezentului. Ăștialalți (plebea, cum s-ar spune) nu au decât să creadă că „înainte” era mai bine. Să nu vă întrebați de ce...
Cu atâtea fabrici și uzine răspândite pe tot cuprinsul țării era imposibil să crezi că socialismul e o minciună. Democrația prezentului nu e mai brează decât comunismul în care ne-am născut.
Dincolo de orânduirile politice în care unii dintre noi am îmbătrânit, pentru mine un singur lucru e clar: oneștii nu au ce căuta la masa plină de bucate în jurul căreia se adună toți șmenarii acestei tranziții.
Ni s-a pus în mână o ștampilă, simbolul etern al unei „democrații” șchioape, iar noi (în sfânta noastră naivitate!) am tot crezut că e bine să o aplicăm pe tot felul de sigle., uitând că în 1989 la balconul Operei s-a citit Proclamația de la Timișoara. Neaplicarea punctului 8 al acelei proclamații e „temelia” pe care s-a clădit „democrația” în care ne trăim prezentul.
În toți anii trecuți de la 1989 încoace am tot încercat să ridic pleoapele de pe ochii adormiți ai românilor. Nu zic, Doamne păzește, că aș fi cel mai deștept dintre conaționali. Spun doar că (în medie vorbind) românii încă nu sunt un popor...
Atâta vreme cât unii dintre seniorii nației suferă de nostalgiile trecutului, spunând că atunci era mai bine, nu există șansă de schimbare. La fel vor spune și potentații prezentului în viitorul apropiat.
În ce să mai creadă tinerii care încă nu au plecat spre alte zări? În cuvintele umflate de spuma patriotismului și rostite cu orice ocazie de „marii oameni poolitici” ai momentului? Sau în adevăr, cinste și dreptate?
Se vede de la o poștă treaba că (!) căldura îmi afectează iremediabil gândirea sănătoasă...
-Francisc a lu’ Bouda, 7 iulie 2021-