Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vrei să-ți vinzi mașina pe care o ai de 10 ani: cum îi stabilești prețul? Și „concurența” mașinilor cu kilometrajul dat înapoi

Să presupunem că vrei să îți vinzi mașina. Un Golf vechi de 10 ani, cumpărat de nou din România. Mașina a fost rulată mai mult prin țară și arată pe bord 120.000 km. Ce preț îi pui?

Ca să îți faci o idee, te uiți un pic pe internet și vezi că anunțurile pentru un model similar cu al tău variază între 4.000 de euro și 7000 de euro. Tu știi că 120.000 de km este un rulaj destul de mic pentru un Golf vechi de 10 ani, așa că te gândești la un preț peste medie.

Când te uiți însă mai atent peste anunțurile mașinilor similare vezi foarte multe mașini cu kilometri mai puțini, dar care se vând la un preț sub media pieței. Și asta în condițiile în care multe dintre acele mașini sunt aduse din Germania, țară unde șoferii conduc mai mulți kilometri pe an decât noi.

În situația asta, cum pot acei vânzători să vândă la prețuri atât de mici? Întrebarea aceasta ne-am pus-o și noi la VeziCatFace.ro atunci când ne-am apucat pentru prima dată să calculăm prețul corect pentru mașinile second hand din România și am observat că, la anumite modele, relația dintre prețul mașinilor și kilometrajul acestora era directă, nu inversă.

În mod normal, prețul unei mașini scade pe măsură ce kilometrajul crește. În România însă, din cauza numărului mare de mașini cu kilometrajul dat înapoi, această relație s-a inversat, iar acum prețul unor modele crește odată cu numărul de kilometri.

(Foto Guliver/Getty Images)

Practic, se întâmplă următorul fenomen: tu, dacă ai avea un Golf vechi de 10 ani cu 120.000 km, ai vrea să îl dai la un preț peste medie pentru că rulajul este foarte bun.

Pe piață însă, anunțul tău va concura cu cel al unui vânzător mai puțin cinstit care a cumpărat pe un preț foarte mic un Golf similar din Germania cu un rulaj de 400.000 km. Pentru că știe că șansele de a vinde o astfel de mașină în România sunt reduse, acesta dă kilometrajul înapoi până la 80.000, iar apoi pune mașina la vânzare la un preț sub medie, cel mai probabil mai mic decât cel pus de tine pentru mașina ta cu kilometri reali.

Astfel, pe măsură ce numărul de mașini cu kilometri dați înapoi și prețuri sub medie crește, fenomenul se propagă, iar situația din piața se deteriorează, ajungându-se până la scenariul în care vânzătorii cinstiți nu mai sunt motivați să vândă.

Un exemplu concret. Zilele trecute, cineva ne-a trimis un e-mail cu povestea unui vânzător care a cumpărat un BMW Seria 3 din Hunedoara cu 143.000 km și 12.500 euro pe care mai apoi l-a revândut peste 6 zile în Dâmbovița cu 14.390 euro și 98.234 km.

Concret, în doar 6 zile acesta a făcut un profit de aproape 2.000 euro dând vreo 50.000 km înapoi.

Acum, cât de multe mașini din România au kilometrajul dat înapoi? E greu să spunem. Tot ce putem afirma este că aducerea unei mașini second hand din Germania este foarte puțin probabil să fie profitabilă pentru un vânzător din România în condiții corecte.

Prin condiții corecte ne referim la 3 lucruri: 1. să aibă kilometrajul real; 2. să nu aibă daune ascunse (ex. inundată, dauna totală etc); 3. să nu fenteze TVA-ul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    chestiunea cuparaturilor merita evaluata de psihologi ! chestiunea cumparaturilor second hand este si mai interesanta ! pentru ca vanzatorul nu face altceva decat sa livreze o preferinta / placere (second hand / sex) si nu o necesitate (alimente) !
    • Like 1
  • Despre industria masinilor second hand din Romania s-ar putea scrie un roman intreg. Este o activitate infractionala de ultima speta, cu nimic diferita de traficul de droguri sau de persoane, cu singura diferenta ca efectele in acest caz, sunt preponderent de natura economica. Preponderent, dar nu exclusiv. Nu cred ca nu au fost accidente cauzate de starea tehnica sub orice critica a multor astfel de masini.
    Locuiesc in Oradea, deci am ocazia sa vad zilnic coloane de masini cu trailere care ies prin vama Bors, practicand samsaria de masini. In majoritate sunt masini din Moldova sau din sud, dar nici cele din Cluj sau Salaj nu sunt putine. Locurile lor de popas, langa casele de schimb valutar (de pe blvd. Dacia pentru cei care cunosc orasul) au devenit focare de mizerie si putoare, din cauza faptului ca spatiile dintre blocuri sunt folosite drept WC-uri publice. Pentru pasionatii de historical reenactment ar fi probabil un motiv de bucurie sa retraiasca la Oradea invazia mongola din 1241, doar ca in loc de cete de calareti mongoli, acea zona a orasului este luata cu asalt de samsari din Neamt, Vaslui, Valcea, Dambovita, Suceava si care lasa prapad in urma lor.
    Trecand peste neplacerile si frustrarile olfactivo-igienice, distractia se muta la vama Bors, unde trailere aliniate pe zeci si sute de metri, fac trecerea care ar trebui sa dureze cateva minute, interminabila. Fara nici o exagerare, sunt zeci de astfel de masini care trec granita, zi de zi. Si aici ajung la cea mai mare nedumerire si frustrare legata de samsarii auto... este vorba de o afacere de milioane de euro. De ce acestor specimene li se permite sa traiasca fara a plati un singur ban la stat, cata vreme mie ca angajat si prestator prin PFA, care incerc sa fiu cu toate platile la zi, statul imi ia 7 piei de pe mine, cu fiecare ocazie. Este asa de greu sa dai o lege prin care sa obligi ca fiecare persoana care aduce o masina second hand din strainatate sa fie obligat LA VAMA sa o declare la impozit, si sa plateasca taxe la stat pentru vanzarea lor? Nu este un pic nedrept sa percepi un milion de taxe de la cei care incearca sa-si desfasoare activitatea in mod legal dar cei care samsaresc masini sa fie tolerati sau chiar protejati?! Importul de masini folosite la scara industriala este ilegala de la un capat la altul. Ar fi multe solutii pentru oprirea fenomenului, dar cum nu are nimeni interes, ne pierdem vremea. Ca sa nu fiu inteles gresit...nu am nimic impotriva ca fiecare roman sa aibe posibilitatea sa-si cumpere masina second din strainatate, problema apare cand devine un business nefiscalizat, necontrolat, cu toate caracteristicile si efectele nocive ale crimei organizate. Parerea mea!
    • Like 1
  • check icon
    Nu pricep ceva: Unde e articolul?
    Foarte ( foarte foarte) slab;
    Si nedocumentat;
    practic- cunosc precupete in piata care pot scoate ceva mai documentat;
    E drept- vorba unui clasic, are si chestii noi si chestii bune...numai ca ce-i bun nu e nou si ce-i nou nu e bun;
    Pai- in afara de o reclama mascata la site-ul ala- in rest...unde-i articolul?
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult