Sari la continut

De șapte ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Washington Post: La Forumul Economic de la Davos, mesajul care s-a auzit cel mai tare a venit de la Kiev: „Trimiteți armele!”

Zelenski - Davos

Foto: Abaca Press / Profimedia

Ziua 331 a războiului început de Putin în Ucraina. Am scris mai jos despre cum elita globală s-a luptat în acest an la reuniunea Forumului Economic de la Davos să se obișnuiască cu o lume fără Rusia, care sunt ultimele informații de pe front, cât de multe șanse are Kievul să obțină tancurile de care are nevoie, dar și cum arată pragmatismul în relațiile internaționale:

- Azi se încheie ediția din acest an a Forumul Economic Mondial de la Davos. Pentru al doilea an consecutiv, sancțiunile occidentale au împiedicat oficialii și oligarhii ruși să vină alături de elita mondială în orașul elvețian unde se discută soarta planetei.

- Contextul geopolitic actual i-a forțat pe mulți dintre oamenii de afaceri de la nivel înalt care participă an de an la Davos să se confrunte cu realitatea de a face business într-o lume în care colaborarea Rusia nu este în văzută ca soluție.

- Politico scrie că pe vremuri, cei mai influenți directori generali de companii din lume vizitau Casa Rusiei de la Davos (văzută drept ambasada neoficială a țării la forum) și se grăbeau să încheie înțelegeri cu oligarhii și liderii financiari din Rusia, de la magnați din domeniul energiei până la giganții farmaceutici.

„În momentul de față, există încă întrebări cu privire la existența unor înlocuitori buni pe termen lung pentru petrolul și gazele rusești”

- Chiar și după ce SUA și Europa au impus sancțiuni în 2014 odată cu anexarea ilegală a Crimeei, Rusia a reușit să atragă investiții străine în țară. Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe, unul dintre fondurile suverane ale țării, a fost ani la rând prezent la Davos și s-a folosit de funcția lui pentru a convinge companiile și guvernele din Occident că, deși sancțiunile limitează modul în care acestea ar putea interacționa cu economia rusă, afacerile ar putea continua pe mai departe. Iar unele dintre companiile occidentale au fost seduse și au căzut în această capcană.

- Acum, însă, sancțiunile occidentale adoptate după invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022 (unele dintre cele mai dure care au fost impuse vreodată împotriva Moscovei) i-au scos din joc pe principalii intermediari de putere ai lui Putin în relația comercială cu mediul investițional din Occident.

- Iar absența Rusiei de la Davos i-a făcut pe mulți dintre oficiali și șefi de companii din Vest să ridice întrebări în culise despre cât timp comunitatea globală de afaceri poate ignora Moscova și, în același timp, poate găsi noi piețe pentru energie, metale și alimente.

- „În momentul de față, există încă întrebări cu privire la existența unor înlocuitori buni pe termen lung pentru petrolul și gazele rusești”, a declarat pentru Politico sub protecția anonimatului un oficial occidental prezent la Davos. La rândul său, Thomas Graham, fost asistent special al președintelui american George W. Bush și director pentru Rusia în Consiliul Naţional de Securitate în timpul administraţiei republicane, a transmis că Rusia „s-a transformat într-unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale”. „Au făcut acest lucru sub sancțiuni, și parțial ca răspuns la sancțiuni. După ce Occidentul a început să impună măsurile financiare, regimul de la Moscova a investit masiv în producerea de grâu pe plan intern, mai degrabă decât să se bazeze pe importuri, pentru a-și hrăni populația”, a mai declarat profesorul Thomas Graham.

- În ultimele opt luni, Moscova a rezistat într-o oarecare măsură sancțiunilor, găsind rute alternative pentru importuri prin parteneri precum China și țările din sudul global, mai scrie Politico. În același timp, mai mulți experți prezenți la Davos în această săptămână au transmis că „sancțiunile nu au avut impactul imediat pe care occidentalii credeau că l-ar putea avea”.

- Experții și oficialii credeau că sancțiunile vor devasta economia Rusiei. În plus, la începutul verii trecute guvernul rus a intrat în incapacitate de plată a datoriei externe pentru prima dată după multe decenii. Dar, pe măsură ce lunile au trecut, economia țării a început să se adapteze la o nouă normalitate, se mai observă în analiza Politico.

- În prezent, rafturile magazinelor din Rusia sunt încă aprovizionate, iar viața, în cea mai mare parte, a continuat să meargă normal pentru oamenii care trăiesc sub regimul autocratic al lui Vladimir Putin.

„Sudul global nu a condamnat Rusia și nici nu a sancționat Rusia”

- Conform Reuters, mărcile chineze reprezintă acum aproape o treime din piața auto din Rusia, după ce companiile occidentale au părăsit piața rusească din cauza sancțiunilor. Acest lucru a stârnit temeri în rândul foștilor parteneri de business ai Moscovei că ordinea internațională a afacerilor s-ar putea schimba pe termen lung.

- Având în vedere sancțiunile în vigoare și imposibilitatea de a fi anulate cu ușurință, multe companii din Occident și-au asumat faptul că sunt pregătite să piardă din potențialele oportunități profitabile, cel puțin pe termen scurt. Acest lucru nu contează pentru unele companii care consideră că renunțarea la piața din Rusia este un imperativ moral. Altele, însă, se străduiesc să-și regândească strategiile globale în ceea ce privește afacerile.

- „Rusia este în mare parte izolată de Occident, dar, desigur, nu este izolată de restul lumii. Sudul global nu a condamnat Rusia și nici nu a sancționat Rusia”, a declarat Angela Stent, cercetătoare în cadrul think tank-ului Brookings Institution din Washington, referindu-se la un grup de țări descrise adesea ca având unele dintre cele mai sărace și mai puțin industrializate economii. „Să luăm exemplul Indiei, o țară care are un parteneriat bun cu SUA, dar care este cunoscută pentru faptul că cumpără cantități mari de petrol rusesc”, a mai precizat experta americană.

- Rusia reinvestește în relațiile diplomatice din Africa, unde și-a extins oportunitățile de afaceri în ultimii ani. Rusia a găzduit primul său forum economic Rusia-Africa în 2019 la Soci. Moscova se bazează, de asemenea, pe grupul de mercenari Wagner pentru a extinde influența Rusiei pe continentul african. Mercenarii acestei organizații paramilitare care are legături puternice cu regimul de la Kremlin ajută guvernele din Mali, Libia și Madagascar prin contracte de securitate.

Moscova creează acum noi parteneriate de apărare cu Iranul și Coreea de Nord

- Cu toate acestea, sancțiunile occidentale slăbesc Rusia ca putere globală. În spatele scenei oficiale, mulți dintre oamenii de afaceri prezenți săptămâna asta la Davos au spus că au anulat legăturile cu Moscova. Pe măsură ce Rusia continuă să atace cu rachete clădirile rezidențiale și să țintească civilii din Ucraina, revizuirea acestor decizii luate de către mediul de afaceri din Occident pare aproape imposibil de realizat.

- Este deja foarte clar faptul că restricțiile financiare au afectat capacitatea Rusiei de a conduce operațiuni militare. Moscova se luptă să obțină semiconductori, de care are nevoie pentru fabricarea de arme. Cu eforturile sale de stocare care rămân în urmă, Moscova creează acum noi parteneriate de apărare cu Iranul și Coreea de Nord pentru a-și ajuta lupta în Ucraina.

- Subiectul sprijinului prelungit pentru Ucraina și al unui război prelungit au ridicat întrebări incomode pentru unii oficiali occidentali, în special în ceea ce privește sancțiunile și potențialul lor de a perturba economiile, în special din Europa, în 2023.

Washington Post: La ediția din acest an a Forumului Economic Mondial, mesajul care s-a auzit cel mai tare a venit de la Kiev: „Trimiteți armele”

- De luni de zile, oficialii americani au lucrat în culise pentru a-și convinge aliații europeni să rămână la bord în ceea ce privește sprijinul pentru Kiev, nu numai prin transporturile de arme către Ucraina, ci și în ceea ce privește continuitatea sancțiunilor. Mesajul Casei Albe a fost unul clar: sancțiunile funcționează, iar Rusia suferă și va continua să piardă pe termen lung. Vocile prezente la Davos spun că, deocamdată, unitatea în Occident funcționează.

- Washington Post scrie că la ediția din acest an a Forumului Economic Mondial, unde elitele globale sunt îndemnate să colaboreze, să coopereze și să se înțeleagă, mesajul care s-a auzit cel mai tare a venit de la Kiev: „Trimiteți armele”.

- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit la mai multe evenimente desfășurate la Davos săptămâna aceasta, a reiterat hotărârea națiunii sale de a împinge înapoi forțele ruse care ocupă teritorii din Ucraina. Dar cauza ucraineană, așa cum a insistat de mult Kiev, trebuie să fie întărită armament din Occident. „Scopul nostru este să ne recăpătăm toate teritoriile”, a spus Zelenki, făcând referire în mod explicit inclusiv la Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014. „Crimeea este parte din teritoriul nostru. „Dați-ne arme, ca să ne luăm pământul înapoi”, a mai spus liderul de la Kiev.

Boris Johnson:  „Trebuie să le dăm tancuri! Nu avem absolut nimic de pierdut”

- Prezent la una din sesiunile de discuții, fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, care rămâne o figură populară printre ucraineni, a făcut ecou apelului lui Zelenski. „Trebuie să le dăm tancuri! Nu avem absolut nimic de pierdut”, a insistat Bors Johnson, adăugând că lumea trebuie să aibă mai multă încredere în curajul și spiritul de luptă al ucrainenilor. „Am subestimat continuu dorința și capacitatea ucrainenilor de a lupta și de a-și apăra patria. Au dovedit că multă lume se înșeală când face pronosticuri. Ei vor câștiga. Trebuie să-i ajutăm să câștige cât mai repede posibil”, a mai subliniat fostul șef al guvernului de la Londra.

- Astăzi, lideriii din domeniul apărării din NATO și din alte țări se reunesc în format Ramstein la Baza Aeriană Ramstein din Germania pentru a discuta despre creșterea capacității Ucrainei de a se confrunta cu forțele rusești cu tancuri de luptă moderne. La întâlnirea de vineri vor fi discutate viitoarele livrări de arme, în special de tancuri germane Leopard 2 folosite de armatele din întreaga Europă.

- Polonia ar putea trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina chiar și fără aprobarea Germaniei, a declarat vineri ministrul adjunct de externe, Pawel Jablonski, înaintea reuniunii aliaților occidentali de la Baza Aeriană Ramstein din Germania privind înarmarea Kievului. Declarațiile lui Jablonski au întărit semnalele transmise miercuri de premierul polonez Mateusz Morawiecki, când a sugerat că Varșovia ar putea trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina ca parte a unei coaliții mai largi, dacă Germania nu-și dă acordul.

 - Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat joi că mai multe țări vor anunța trimiterea de tancuri Leopard 2 în Ucraina la reuniunea de la Ramstein. De altfel, un grup de 11 ţări membre ale NATO (Marea Britanie, Lituania şi Estonia, Danemarca, Cehia, Olanda, Germania, Slovacia, Spania, Polonia şi Letonia), participante joi la o reuniune în Estonia destinată sporirii ajutorului militar pentru Ucraina, au convenit să ofere acesteia noi arme şi au semnat o declaraţie comună în care cer şi altor state să-şi intensifice ajutorul pentru armata ucraineană, în special cu tancuri şi alt armament greu.

- Cu toate acestea, Germania nu a primit încă o cerere din partea niciunei țări pentru permisiunea de a trimite tancuri Leopard 2 fabricate în Germania către Ucraina, a declarat joi o sursă guvernamentală germană.

- Germania a fost reticentă la trimiterea de arme ofensive grele care ar putea fi considerate o escaladare a conflictului din Ucraina și a refuzat până acum să permită aliaților săi să furnizeze tancuri Leopard 2, în prezent un pilon al armatelor aliate din întreaga Europă.

- Washingtonul a anunțat joi că va debloca un nou ajutor militar în valoare de 2,5 miliarde de dolari, ce va include 59 de blindate Bradley, acestea urmând să se adauge celor 50 de vehicule blindate uşoare de acest tip promise în 6 ianuarie, şi 90 blindate pentru transport de trupe Stryker, potrivit Pentagonului. De asemenea, armata americană va livra Ucrainei 53 de vehicule blindate antimine (MRAP) şi 350 de vehicule de transport M998, faimosul Humvee. Această nouă tranşă aduce la 26,7 miliarde de dolari valoarea totală a ajutorului militar al SUA pentru Ucraina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie anul trecut. Însă această nouă tranşă a ajutorului nu cuprinde niciun tanc greu, precum modelul Abrams, despre care Statele Unite afirmă că nu sunt încă pregătite să le furnizeze Kievului din motive de mentenanţă.

- „Pur și simplu nu are sens” ca SUA să furnizeze tancuri M1 Abrams „în acest moment”, a declarat joi Sabrina Singh, adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, după ce oficialii germani au declarat că nu vor furniza tancuri Ucrainei până când SUA nu vor decide să facă același lucru.

- Conform CNN, Volodimir Zelenski a declarat joi că furnizarea de tancuri de fabricație occidentală către Ucraina continuă să fie „presantă și foarte sensibilă” în războiul națiunii sale împotriva Rusiei.

- „Facem cât de multă presiune politică, cât putem, dar cel mai important este că presiunea noastră se bazează pe argumente solide”, a declarat Zelenski. „Curajul războinicilor noștri și motivația poporului ucrainean nu sunt suficiente împotriva miilor de tancuri ale Federației Ruse”, a mai adăugat președintele ucrainean. Tot el a mai transmis și că „timpul și viteza sunt importante, iar fiecare minut înseamnă o viață umană”. „tCu cât mai repede reușim să ne eliberăm teritoriul, cu cât mai repede devenim mai puternici, cu atât mai multe vieți ale cetățenilor noștri vor fi cruțate”, a adăugat Zelenski, precizând că aprovizionarea actuală nu se face suficient de repede.

- Între timp, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis în cea mai recentă evaluare a frontului că un atac al Rusiei asupra Ucrainei din Belarus este mai plauzibil la sfârșitul anului 2023. 

- Experții ISW cred că nu există indicii că forțele rusești din Belarus au structurile de comandă și control necesare pentru un atac în iarna sau primăvara acestui an împotriva Ucrainei, despre care ucrainenii au avertizat la sfârșitul anului 2022.

- Cu toate acestea, ISW precizează că până în toamnă, Rusia ar putea fi capabilă să finalizeze câteva cicluri de recrutare. De asemenea, întârzierea ar putea permite Rusiei să producă mai multe echipamente militare.

- Kremlinul continuă să aibă întâlniri la nivel înalt cu Minskul, o activitate care ar putea crea condițiile pentru un atac rusesc împotriva Ucrainei din Belarus, deși nu neapărat și nu în următoarele săptămâni, notează ISW.

-  Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu și ministrul belarus al apărării Viktor Khrenin au discutat despre o cooperare militară bilaterală, despre punerea în aplicare a unor măsuri de descurajare strategică nespecificate și despre „progresele înregistrate în pregătirea" Grupării regionale de trupe comune ruso-belaruse, în cadrul unei convorbiri telefonice de joi. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit joi cu președintele belarus Alexander Lukașenko la Minsk pentru a discuta despre o „viziune comună" ruso-belarusă privind războiul.

- Totodată, Lavrov și ministrul belarus de externe Serghei Aleinik au discutat despre modul în care Rusia și Belarus pot învinge un război hibrid occidental în curs de desfășurare împotriva statelor și au semnat un memorandum de cooperare privind „asigurarea securității biologice".

ISW: Pare mai probabil ca forțele rusești să stabilească condițiile pentru un nou atac al Rusiei asupra Ucrainei din Belarus la sfârșitul anului 2023

- ISW transmite că acest memorandum ar putea fi un indiciu principal al intensificării unei operațiuni de informare rusești existente care acuză în mod fals Ucraina de dezvoltarea de arme chimice și biochimice în presupuse biolaboratoare finanțate de SUA în Ucraina, care a făcut parte din pretextul Kremlinului pentru invazia din 2022.

- ISW mai amintește că forțele rusești desfășurate în prezent în Belarus sunt supuse unor rotații de antrenament și se redistribuie pentru a lupta în estul Ucrainei. Pare mai probabil ca forțele rusești să stabilească condițiile pentru un nou atac al Rusiei asupra Ucrainei din Belarus la sfârșitul anului 2023, având în vedere rapoartele recente ale serviciilor de informații ucrainene potrivit cărora Rusia și Belarus intenționează să desfășoare exerciții majore (Zapad 2023 și Union Shield 2023), probabil în septembrie 2023. De aceea analiștii ISW evaluează că un atac rusesc împotriva Ucrainei de pe teritoriul belarus ar putea avea loc la sfârșitul anului 2023.

- În ceea ce privește confruntările de pe frontul din Ucraina, directorul Serviciului Naţional de Informaţii al SUA, Avril Haines, a afirmat, miercuri, la Forumul Economic de la Davos, că nu putem vorbi de „un impas, ci de un conflict crunt la acest moment”.

- De multe ori la Forumul Economic Mondial de la Davos există un decalaj între ceea ce spun liderii mondiali în mod public și ceea ce elitele mediului de afaceri recunosc în spatele ușilor închise. Liberalismul demn îmbrățișat de organizatori, constituit pe incluziune, dezvoltare și sustenabilitate, se dizolvă în fața pragmatismului sau chiar în fața cinismului și a interesului propriu al făcătorilor de bani.

- Washington Post mai amintește că atunci când fostul președinte american Donald Trump și-a făcut debutul la Davos, multe personalități politice au vorbit despre pericolele aduse de modul său populist de a acționa și despre disprețul său intenționat față de consensul științific în jurul unei planete care se încălzește. Dar mediul de afaceri a fost mult mai puțin tulburat și a așteptat cu nerăbdare reducerile de taxe care, în cele din urmă, le-au umplut conturile bancare.

- Ani de zile, adunarea de la Davos a fost plină de interese oligarhice rusești, dar acum Ucraina a luat locul Rusiei. La o sesiune de mic dejun din această săptămână, Larry Fink, CEO al BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, a vorbit despre planurile sale de a ajuta la coordonarea finanțării în ceea ce privește reconstrucția în valoare de miliarde de dolari pentru Ucraina, spunând că speră că inițiativa va transforma țara într-un „far al capitalismului”. La rândul său, David Solomon, CEO al Goldman Sachs, a vorbit despre viitorul post-război al Ucrainei, spunând: „fără îndoială că, pe măsură ce reconstruiți țara, vor exista stimulente economice bune pentru rentabilitate reală și investiții reale”.

- Oricare ar fi optimismul mediului de afaceri, puțini diplomați sau politicieni sunt gata să prezică cum se va termina acest război. Zelenski a insistat că este imposibil să vorbească despre negocieri de pace în timp ce nu există un partener de bună-credință de cealaltă parte.

- O succesiune de lideri europeni, precum prim-ministrul finlandez Sanna Marin, au insistat că guvernele lor vor menține sprijinul total pentru Ucraina „atâta timp cât este nevoie”. Membrii unei delegații bipartizane a Congresului SUA la Davos au exprimat o poziție similară.

- Tot mai mulți oficiali încep însă să fie preocupați de cum vor evolua următoarele luni are războiului. Iar preocuparea vine în contextul în care directorul CIA, William J. Burns, a călătorit săptămâna trecută la Kiev pentru a-l întâlni pe Zelenski și pentru a-l informa despre așteptările SUA pentru viitoarele campanii militare ale Rusiei, precum și pentru a-i transmite că, la un moment dat, amploarea asistenței actuale pentru Ucraina poate fi mai greu de obținut.

- În mesajul său de joi către națiune, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că principala sarcină a statului ucrainean şi a partenerilor săi este să inducă Rusiei sentimentul că nu va realiza nimic în Ucraina.

- Vineri, în deschiderea reuniunea de la Ramstein, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin a transmis că „nu este momentul să încetinim”. „E timpul să ne implicăm mai mult. Poporul ucrainean ne privește. Kremlinul ne privește. Istoria ne privește. Așa că nu renunțăm. Și nu ne vom slăbi determinarea de a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii imeriale a Rusiei”, a declarat secretarul american al Apărării. Lloyd Austin a mai spus că este mândru de pachetul de ajutor militar anunțat de SUA, care, potrivit lui, asigură „chiar mai multe capacități de apărare antiaeriană pentru a ajuta Ucraina să-și apere orașele și cerul”.

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a avut și el o intervenție video în startul întrunirii de la Ramstein, în care a spus că Putin vrea să distrugă națiuni. Acest război este despre „în ce lume vom trăi”, iar „Kremlinul trebuie să piardă”, a mai afirmat Zelenski. „Sunteți națiuni puternice. Vă încurajez să luați decizii care să dezarmeze răul Rusiei de orice putere. Stă în puterea voastră să asigurați tunuri și avioane care să zdrobească teroarea. Stă în puterea voastră să obținem victoria”, a mai precizat liderul de la Kiev.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult

Cluj Napoca.

Persoanele care au în derulare credite cu dobândă variabilă, majorată ca urmare a creșterii indicilor de referință în funcție de care se calculează aceasta, ar putea avea parte de o perioadă în care ratele să nu mai crească atât de puternic, începând din a doua jumătate a anului. Foto: Andras Ferencz

Citește mai mult