„Date”, „performance”, „profilări”, „interese”, „microtargetare”, „leaduri”, „mesaje personalizate” „automatizare”. Când algoritmii fără etică se joacă de-a democrația- clienților vânați zilnic de TikTok și FB li se livrează acum și mesaje politice, pe lângă mesajele comerciale

Foto: Profimedia Images

30 de ore și 32 de minute pe lună petrec în medie în rețea românii care au conturi pe TikTok. Adică peste 60 de minute în fiecare zi (date furnizate în octombrie 2024), mai mult decât o fac pe Facebook. Detalii aici.

8,1 milioane de români foloseau această rețea socială în octombrie, cu 700.000 de persoane mai multe față de 2023- creșterea numărului de utilizatori este una dintre cele mai mari dintre țările în care operează TikTok. De altfel, România este a doua cea mai importantă piață din Europa Centrală, conform rapoartelor.

În 2023, 1,1 milioane de copii din România aveau cont de TikTok, iar tinerii între 12 și 16 ani petreceau mai mult de o oră zilnic pe această rețea. Potrivit estimărilor, 70% dintre ei consumau conținut și după miezul nopții.

În primăvara acestui an, politicieni din principalele două partide de guvernământ - PSD și PNL - anticipau pericolul lipsei de reglementare și propuneau - la sugestia consilierilor în securitate cibernetică - eliminarea aplicației de pe toate terminalele care sunt parte a sistemului de stat și impunerea unor interdicții adresate tuturor angajaților plătiți de la bugetul României de a o utiliza în timpul orelor de serviciu, mai ales pe calculatoarele și smartphone-urile instituțiilor de stat sau care sunt utilizate atât în interes de serviciu, cât și și personal. Discuția s-a închis destul de repede, fostul premier Nicolae Ciucă bombănea, la plecarea din funcția de președinte al PNL că da, le pare rău că nu au reglementat TikTok.

Surpriza Călin Georgescu la primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, urmată de rezultatele foarte bune obținute de partidele „suveraniste” (în fapt extremiste și neolegionare) la alegerile parlamentare, intrarea de nicăieri a formațiunii POT în legislativ- toate sunt parte a unui fenomen ce pare incontrolabil („polul suveranist” a obținut 32% dintre mandatele noului parlament). Bloomberg, preluat de Hotnews (citiți aici) scrie despre cum Rețeaua Georgescu a folosit aceleași mecanisme de încălcare a regulilor de alegeri pe Facebook, fără ca marele gigant să intervină în vreun fel. 

Pe de altă parte, după alegerile din România, Uniunea Europeană amenință TikTok și cere măsuri urgente pentru respectarea legislației cu privire la perioadele electorale. 

Luate ca din oală de un candidat „care a zburat pe sub radar”, partidele tradiționale și instituțiile statului nu-și revin. Constatăm în aceste zile că aproape nimeni nu și-a făcut treaba. Diferitele structuri nu au știut despre Rețeaua Georgescu. Sau dacă au știut, nu au comunicat între ele- serviciile secrete (SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI), polițiștii, procurorii Parchetului General, BEC, AEP, BOR (ultima din înșiruire a tolerat discursurile extremiste ale unor preoți din categoria Teodosie). Ori nu au văzut, ori nu au dorit să audă discursurile, evenimentele publice, luările de poziții pro-legionare, organizațiile, taberele cu antrenamente paramilitare. În această adormire totală, belferii zilei suferă de mania jeturilor și aroganțelor- g4Media scrie că șeful SIE a zburat cu jeturi private la Formula 1 în Doha și chiar în plină criză, al Abu Dhabi. În ciuda dezvăluirilor stupefiante, nimeni nu scoate un sunet, nimeni nu dă socoteală.

Ceea ce se întâmplă în aceste săptămâni pe rețelele sociale poate fi numai începutul sau un semnal despre ceea ce s-ar putea petrece în viitorul nu foarte îndepărtat

O rețea din China, asupra căreia statele democratice nu au niciun control, „adună date”, „profilează”, „micro-targetează”, „re-targetează”, „livrează”, „asigură reach”, „asigură leaduri”, „automatizează”, „oferă performance”, „dă acces direct la public sau prin intermediul influencerilor și microinfluencerilor”.

Termenii din paragraful de mai sus sunt foarte familiari reprezentanților firmelor de advertising din România, dar și angajaților din  departamentele de marketing ale companiilor din toate industriile. În ultimii ani, sume colosale, vorbim de zeci de milioane de euro (unii estimează că sumele trec de suta de milioane) „au migrat” de la bugetele pentru publicitate dinspre presa scrisă, website-uri, televiziunile clasice spre tot ceea ce înseamnă rețele sociale, rețele automatizate și „influenceri”. 

Tik Tok (și nu numai) oferă gratuit cursuri de certificare „planner-ilor” și oamenilor din departamentele de marketing, organizează deplasări în capitalele europene și sponsorizează discuții despre etică în domeniu, susține seminarii, webminarii. Clienții aud ceea ce-și doresc ei cel mai mult pentru a-și „optimiza vânzările”, adică garanții că vor avea acces la „date”, „profile/profilări”, „interese”, „microtargetare”, „retargetare”, „eficiență”, „performance”, „reach”, „leaduri”, „automatizare”, „influenceri și microinfluenceri”, „comunități grupate pe topicuri comune de interes”. Toate la costuri pe care le consideră corecte.

Se ridică întrebările - atunci când toate aceste metode sunt folosite în scop comercial e în regulă? Ce se întâmplă însă atunci când aceleași strategii sunt utilizate de candidați în lupta electorală pentru putere? 

Parcă nu mai sună atât de sănătos.

Cine sunt marii câștigători ai acestei evoluții? Jucătorii planetari din BigTech, iar premiantul ultimilor ani este TikTok. 

Cine sunt marii pierzători? Evident că entitățile de presă de calitate și mai grav, publicul în general. 

Efectul? Conținut, știri, analize, editoriale de calitate realizate după normele meseriei - în scădere vertiginoasă, jurnaliști valoroși mai puțini și mai prost plătiți. 

O degradare puternică a discursului public la nivel general, multă dezinformare și manipulare.

Se întâmplă în industria media acel fenomen de „disrupture” petrecut în altele în urmă cu mai mulți ani. Industria hotelieră a fost remodelată de Booking și AirBnb, cea a transportului de Uber și Bolt, livrările de mâncare au fost reinventate de Glovo. 

Iată, media este măturată de tot ceea ce înseamnă boți digitali, browsere care dețin cvasimonopol și în fine, rețele sociale care au captat atenția utilizatorilor, de multe ori prin încurajarea urii, agresivității, fake news-ului- algoritmii cresc expunerea mesajelor care suscită dezbatere și înjurături.

Cine a participat la dezastrul care se întrevede la orizont?

Toți (sau aproape toți): politicieni, oameni simpli, branduri mari, agenții de advertising, șefi de companii, directori ai departamentelor de marketing, „influenceri”. Priveam în urmă cu câteva zile discursurile îngrijorate ale oamenilor de afaceri adunați în spatele candidatului proeuropean, care estimau că promovarea candidatului extremist costă câteva milioane de euro pe lună. 

Veți zâmbi amar, dar multe organizații au avut și au și acum strategii agresive pe rețelele sociale în încercarea de a optimiza vânzările, diminuând considerabil bugetele alocate media clasice și solicitând „lead-uri”, „performanță” („lead”= date clare de la potențial client, pentru a fi contactat ulterior în vederea încheierii unei vânzări). O reacție oarecum normală - mergi cu banii și mesajele acolo unde sunt clienții, ca să ajungi la urechile lor și pe ecranele de sub ochii lor. 

Asta chiar dacă mediul este unul insalubru, colcăie de mesaje și informații false. Jurnaliștii de la Recorder au realizat un experiment împreună cu un specialist IT, prin care au demonstrat vulnerabilitățile de securitate ale rețelei TikTok. Un clip postat de pe un cont fictiv al unui politician fals a ajuns la peste 1 milion de vizualizări în mai puțin de două ore.

Desigur, nu poate nimeni fi acuzat că a contribuit voit la ceea ce se întâmplă astăzi în special pe TikTok. Însă nici nu poate fi trecut cu vederea că toți/ aproape toți - într-o formă sau alta - am participat la ceea ce se vede astăzi.

Evenimentele din ultimele săptămâni ne-au adus în fața unui adevăr greu de acceptat - brandurile nu mai reușesc să ajungă cu mesaje raționale la potențialii clienți (azi întâmplător votanți), prin intermediul rețelelor sociale în care au pompat sute de milioane de euro în ultimii ani.

În momente grele, sunt nevoite să comunice tot prin canalele clasice. Acolo unde normele jurnalistice obligă la verificarea informației din trei surse pe cât posibil, unde se cere drept la replică celui despre care faci o dezvăluire, unde se petrec zile, poate chiar luni pentru munca de documentare.

Exercițiu de imaginație

Cineva (actor „statal” sau „non-statal”) a reușit să transforme comunități de pe Tik Tok (Facebook - Meta nu este departe de aceleași strategii) într-un instrument zdrobitor în alegeri, creând o masă de oameni care își urmează profetul (mincinos) oriunde și cu orice risc, determinându-i să se lepede ușor de orice urmă de rațiune.

Dar peste cât timp cineva va aplica aceeași strategie pentru a dărâma o companie sau un brand? 

Rețeta? Zeci de clipuri manipulatoare, conținând fake-news, distribuite către milioane de consumatori direct sau prin „influenceri”, legate în rețele de propagandă prin tag-uri și comentarii postate automat. 

Putem să spunem orice scenariu, oricât de aiuritor: ADN de gândaci în anumite produse ale unui lanț de fast food, celule luate din sânge de țap, modificate genetic și introduse în băuturi răcoritoare ale unui cunoscut brand, pentru a determina probleme de reproducere la oameni, ca să scadă populația lumii. Cu cât este mai gogonată teoria și repetată la nesfârșit- cu atât va avea șanse mai mari să fie luată de bună.

Se poate broda în orice direcție, indiferent cât de aberant sună. Consecințele unor astfel de campanii ar putea fi devastatoare pentru un brand, care ar putea duce la dispariția sa de pe piață.

Alte scenarii sună chiar apocaliptic- mase de oameni manipulate prin fake-news-uri grosolane pot destabiliza țări, continente, pot produce conflicte regionale, fără ca gloatele să-și ridice nici măcar un singur semn de întrebare dacă acțiunile lor se bazează pe informații adevărate.

Afacerea Georgescu profilează, ca să rămânem în același registru al termenilor, o categorie aparte de indivizi. Pe unii îi auzim uitându-se în autobuz sau pe stradă la clipuri video pe Tik Tok sau Insta, direct pe speaker. Pe alții îi întâlnim la volanul taxiurilor sau mașinilor Uber/ Bolt încercând să intre în vorbă, molfăind fragmente de citate, sferturi de raționament, cuvinte folosite greșit, fake-news, idei manipulatoare, începând conversațiile invariabil cu „Domle, stați să vă spun eu cum e treaba!”/ „Domle, vă spun eu, că știu!”.

Concetățeni cu școală puțină, lipsiți de instrumentele necesare ca să gândească critic, fac analize și formulează sentințe. Îi recunoașteți, desigur- sunt, în general, emitenți atotcunoscători ai unor opinii ferme, general valabile, pe care le spun în public și pe rețelele sociale pe un ton agresiv, indiferent de domeniu- sănătate și vaccinuri, politică, fotbal, agricultură, geopolitică, războaie, resurse naturale, încălzire globală.

În final, vă recomand acest text, care pleacă de la o postare făcută de jurnalista Mona Dârțu - despre stranii coincidențe și înșiruiri de evenimente care astăzi ar putea căpăta un sens.

Există soluții?

Probabil că da, foarte greu de aplicat, unele ar putea intra în coliziune cu ceea ce spun mulți că trebuie apărat - dreptul la liberă exprimare, indiferent de ceea ce poate semnifica asta și indiferent de efecte.

Alții ar merge în direcția opusă - poate persoanele care intră pe internet sau rețelele sociale prin intermediul telefoanelor inteligente ar trebui să primească un permis, obținut în urma unui examen în timpul căruia să demonstreze că au capacitatea de a gândi critic, pentru a discerne între o informație falsă și una adevărată. 

Un lucru este cert - accesul facil și ieftin la internet, deci la Facebook, Youtube, Instagram, Tik Tok, X și democratizarea comerțului de telefoanele inteligente s-au petrecut cu mult mai rapid decât accesul la o educație de calitate, adaptată vremurilor.

Cu alte cuvinte, cu școala am rămas în urmă, dar cu tehnologia și rețelele sociale suntem cu mult mai în față. Utilizatorii nu sunt pregătiți să facă față prezentului, cu atât mai puțin viitorului. Au net și telefon, au conturi pe social media, dar unii nu dispun de educația, instrumentele și antrenamentul să gândească. Până la urmă, cum poate cineva care nu trece testele PISA (jumătate din elevii României sunt analfabeți funcțional) să se exprime la vot, când nu înțelege corect ceea ce citește sau aude?

Așa cum mai scriam și aici, educația este principala strategie. Rezultatele nu se văd imediat, ci în timp. Există state care iau deja măsuri, sporadic în Franța, în general în Australia- autoritățile au interzis rețelele sociale tinerilor sub 16 ani. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp