Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Românii sunt de multe ori surprinși când vorbesc de bine acest oraș și această țară“. Un belgian care, din prea multă iubire de București, i-a compus un imn

Hans Comyn

„Mă bucur, mă București, te iubesc, ma București!” Cișmigiu, Victoriei, Herăstrău și alte locuri emblematice sunt amintite cu nostalgie, propununțate ușor stâlcit de Hans Comyn în cântecul lui simplu și sincer despre Capitală. Compoziția se numește „Imnul Bucureștiului” și dezvăluie de la început că e dedicat unui oraș cu multe contradicții, cu blocaje de trafic, dar și grădini fermecătoare, cu locuitori agresivi, dar și femei seducătoare. De altfel, una din versiunile cântecului începe cu câteva acorduri din „Fetițele din București” al lui Gică Petrescu. 

Cântecul este scris și interpretat de belgianul în vârstă de 44 de ani, doctor în filosofie, autor, compozitor, profesor de seducție, fost fotbalist semi-profesionist și pasionat de mountain biking. Un adevărat aventurier fără rădăcini, dar plin de curiozitate, care se mută dintr-o țară în alta, o dată la câțiva ani, în funcție de oportunități, nevoi sau inspirație.

„Am călătorit și am trăit până acum în peste 50 de țări în ultimii 12 ani. Dintre ele: Brazilia, SUA, Canada, România, Kenya, Australia, Thailanda, Columbia... “

După ce a văzut lumea întreagă și a cunoscut oameni de toate felurile, a compus un cântec despre București. Nu despre Paris, nici despre Los Angeles. Te face să te întrebi dacă el nu a văzut la tot pasul ruine, gropi, bălți și fecale de căței…?

„Am observat că românii au un complex de inferioritate, sunt și pesimiști. Sunt de multe ori surprinși când vorbesc de bine acest oraș și această țară.“

Aventurierul vede jumătatea plină a paharului. Partea boemă a orașului. Oamenii frumoși. Deschiși la comunicare. De altfel, asta l-a făcut să rămână aici, Comyn este fascinat de relații, explorează domeniul și a transformat îmbunătățirea lor în profesia lui.

După ce și-a luat licența la Belgia și masteratul în SUA, ambele în sociologie, a făcut un doctorat în filosofie înapoi în țara sa natală. A lucrat un an pentru un minister din Belgia și a făcut cercetare în domeniul educației, mai precis încercat să afle care e cel mai eficient mod de a învăța oamenii lucruri noi. Atunci perspectiva asupra vieții în general i s-a schimbat total. „Am arătat că vechiul sistem de educație este un mod greșit de a preda, că de fapt oamenii se adună în funcție de interese și astfel devin interesați de lucruri noi, ei nu sunt atrași de cunoștințe pur și simplu, ci au diverse preocupări, griji, interese.“

Cum oamenii sunt în permanentă căutare a fericirii, iar fericirea, cât și sănătatea noastră depind în mare măsură de relațiile din viețile noastre, Hans Comyn s-a hotărât să lucreze activ la acest capitol și a devenit coach, trainer și public speaker pe teme de legate de relații, seducție, sex. În cazul ăsta, relația locuitorilor cu acest oraș l-a pus în dificultate. Noi nu ne iubim orașul, deși pe el la cucerit.

„Găina veciunului e întotdeauna mai grasă. București nu e perfect, dar niciun oraș nu este. București are multe elemente frumoase, cred că fiecare ar trebuie să încerce să cinstească orașul în care trăiește sau să încerce să trăiască în altă parte. Să te plângi întruna nu ajută pe nimeni. Mi-ar plăcea ca imnul compus de mine să facă mândri pe locuitori, să se simtă mai interconectați.”

În România, Hans a descoperit mountain-biking-ul și de atunci nu trece an fără să participe la o competiție în care își depășește pripriile limite fizice, pedalând pe culmile munților și îmbătându-se cu peisaje de vis. În București a descoperit oameni cu care a legat prietenii profunde, a învățat limba română, s-a îndrăgostit, a compus cântece, s-a plimbat și a învățat lucruri noi despre el însuși. Bucureștenii cu siguranță înțeleg acest farmec aparte orașului care i-a provocat dependență belgianului: nu ne omoară, cel puțin nu brusc, și sperăm să ne facă mai puternici. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunt foarte nemulțumiți de București,
    aceia care nu prea contribuie cu ceva la infrumusețarea lui ,nici macar cu un comportament civic adecvat.
    • Like 2
  • Dacă belgianul vine in Timișoara,sigur va rămâne în acest oraș.
    • Like 2
  • Belgian, în București? Cu atîția copii homleși? Hmmm...
    • Like 2
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Esti un om rau cu suflet negru. Cataline, nu tot ce zboara se mananca.
      Deci, belgianul si-a permis sa vada 50 de tari si a ajuns la cocluzia ca-i place Bucurestiul. Probabil ca sta in centru. Apa curge, metroul merge, mancarea-i ieftina, fetele interesante, atentate nu-s, violenta... mai mult vorbe.
      Deconectati-va odata de la tembelizor si vedeti lumea cu ochii vostrii!
      • Like 3
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Înțeleg unde ”bați” ... S-ar putea să ai dreptate dar să nu ne prelungim imaginația și să condamnăm fără dovezi ! Oricum, în orice situație se recomandă să trăim cu ochii deschiși (și mintea la fel) ....
      • Like 2


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult