Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Un băiat care înoată repede” pentru istorie

David Popovici - campion olimpic

Foto: Bernat Armangue/ AP/ Profimedia

David Popovici a câștigat medalia de aur în finala probei de 200 de metri liber și devine incontestabil, dacă mai era cazul de vreo dovadă, cel mai bun înotător din lume.

David Popovici este exemplul clar că se poate să reușești și în România, într-un timp în care pare că succesul îl poți obține doar dacă emigrezi. Tânărul ăsta, care a făcut ca o țară întreagă să învețe să-și întoarcă din nou privirea către bazin, inspiră oamenii să devină mai buni decât erau cu o zi înainte și mai preocupați de propria luptă/cursă pe care o duc pentru supraviețuire sau dezvoltare.

David Popovici a reușit să facă performanță într-o țară în care clasa politică nu dă doi bani pe sport și pe valoarea lui diplomatică. Iar la baza succesului său stă onestitatea și un volum enorm de muncă, valori pe care cu greu le mai generează un nume de persoană publică din România care apare pe burtierele tv.

Lecția Popovici e simplă: succesul vine din muncă, din ce înveți după eșecuri, din dedicare pentru propriul culoar și din responsabilitatea de a rămâne cu picioarele pe pământ când lumina reflectoarelor aproape că te orbește.

Succesul în sport este mereu temporar, dar modul în care îl gestionezi face din tine fie un bun sportiv, fie un sportiv legendar. Iar David Popovici ne-a arătat în ultimii ani, după fiecare succes obținut sub drapelul României, că e un sportiv care livrează speranță pe viitor și inspiră copiii să se apuce de înot. Iar asta îl face legendar!

Cât de bun pot să devin mâine? - asta e întrebarea care-l motivează pe David Popovici. El apoi își calculează timpii, săritura, modul în care respiră și emoțiile, iar răspunsul apare de fiecare dată și în multe situații e însoțit de o medalie. Poate ar trebui să ne punem și noi întrebarea asta mai mult, ca țară, iar lucrurile vor începe să funcționeze mai bine și pentru tot mai mulți. Dar trebuie să fim dedicați și onești, exact ca David Popovici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar asta îl face legendar! Devine legendar, deoarece este unul dintre puținii care reușesc în condițiile din România. Dacă ar fi fost la Olimpiada din 1984, trecea neobservat.
    • Like 0
  • Radsub Radsub check icon
    "se poate să reușești și în România" da bai mariusica, ridicator de psd, se poate, pe banii tai. la fel cum poti sa ajungi cu 5 oameni la fizica, toti cu medalii, si toti sa fie de la privat. stii ca scoala de elita la privat e mai ieftina decat la stat? l colegiilke alea unde isi trimit toti idiotii politic odraslele?
    • Like 1
  • Radsub Radsub check icon
    si ce zice basescu de popovici?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Text: Marco Darius Badea/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon