Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Averea domnului Harabagiu, directorul unui liceu tehnologic: „Am devenit milionar în euro. Da, din învățământ, să știți că se poate! Dar, spre deosebire de alți milionari, eu nu-mi țin averea altundeva decât în școală și în buzunarele elevilor”

Robert Harabagiu

V-am vorbit zilele trecute de două doamne directoare care au transformat școlile lor în care nu voia să vină nimeni în adevărate nave spațiale (Cum a sfințit locul directoarea liceului în care „nimeni nu voia să ajungă”: „Dacă David Popovici a devenit campion olimpic înotând cu 0,02 secunde mai repede, atunci ar trebui ca și noi toți să facem cu 0,02 în plus” și Fata femeii de serviciu a ajuns directoare și a salvat o școală. „Povestea mea este despre depășirea condiției”). 

Azi vreau să-l cunoașteți pe dl. Harabagiu, directorul adjunct al liceului tehnologic Cuza din Buzău. De ce e special dl. Harabagiu? Să-l ascultăm:

„Am devenit milionar în euro. Da, din învățământ, să știți că se poate! Dar, spre deosebire de alți milionari, eu nu-mi țin averea altundeva decât în școală și în buzunarele elevilor. Recunosc, am pus și 500.000 deoparte în bănci. În băncile școlare, în care învață elevii.

Banii mei sunt de fapt banii elevilor. O să vă explic imediat. În ultimii ani am dus sute de elevi la stagii de pregătire practică în Portugalia, având toate costurile asigurate, plus câte 900 de euro de elev banii lui de buzunar. Așa am ajuns la aproape 3 milioane de euro. Elevii aveau o singură obligație: să se țină de practică, cei de la tinichigerie în atelierul auto, cei de la cofetari în restaurante sau laboratoare, fiecare cu specializarea lui. S-a dus vestea că la noi se face cu adevărat practică, că se învață cu adevărat o meserie, atât de departe, încât astăzi liceul tehnologic - pentru cei mai cu experiență cunoscut ca liceul industrial - este astăzi mai căutat decât cele teoretice. Acum câțiva ani, elevii respinși la liceu ajungeau la profesională. Astăzi, elevii respinși la profesionala noastră ajung la liceu.

Ideea de la care am pornit a fost să oferim societății ceea ce are nevoie, pentru că nu putem să producem mingi când piața cere rachete de tenis. Nu am avut altă inovație decât bunul simț de a oferi României ceea ce are nevoie în schimbul banilor pe care ni-i dă pentru educație”.

PUTEȚI URMĂRI AICI DISCURSUL DOMNULUI DIRECTOR ROBERT HARABAGIU

Sau în cifre seci, performanța dlui director Robert Harabagiu înseamnă așa: a atras 2,7 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile pentru a-i trimite pe copii la stagii de pregătire în Portugalia. Au fost pregătiți până acum 788 de elevi. L-am întrebat pe dl. director de ce a ales Portugalia, și nu o țară mai „tehnică”, precum Germania. A zâmbit: dacă i-ar fi dus în Germania, mulți ar fi fost tentați să nu se mai întoarcă în țară, seduși de salariile mari de acolo. În Portugalia, nivelul de salarizare e comparabil cu cel din România, în schimb pregătirea profesională și condițiile de cazare și de învățare sunt net superioare, mi-a dezvăluit directorul.

Ambiția dlui Harabagiu e să le dea copiilor o meserie bine plătită în România. Pentru asta a creat la liceul lui 7 specializări noi, cerute de companiile din zonă și a crescut de 5 ori oferta pentru învățământul profesional dual.

A digitalizat 100 la sută școala și, în parteneriat cu 18 operatori economici locali, a asigurat burse de 420.000 lei pentru 70 de elevi din sistemul dual și a obținut susținerea Primăriei pentru cazarea și mesele gratuite ale elevilor.

Efectul? Rata de promovare la bac a crescut cu 80 la sută și toți copiii ies din școală cu o meserie care să-i facă ușor angajabili de piața privată locală sau națională.

Dl. Harabagiu este Directorul anului pentru inovare, premiat la Gala AVE (Asociația pentru Valori în Educație). Am fost în juriul de anul acesta și am fost impresionat de energia, de viziunea pentru educația duală și de abilitățile de comunicare ale acestui domn pe care îl consider probabil cel mai bun „marketer educațional” pe care l-am întâlnit în România. Încă avem oameni!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ar trebui mai mult de 10 domni Harabagiu în fiecare județ și câteva sute în București. Domnul Harabagiu ar trebui să țină conferințe pentru transmiterea know-how-ului său către toți cei care vor să obțină rezultate similare.
    Sigur, cum spune domnul Negruțiu, încă avem oameni. De nota 10!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult