Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cât a pierdut Rusia în urma atacului asupra bazei lor aeriene din Crimeea. Ministrul ucrainean al Apărării, ironic: „Nu fumați în locuri periculoase!”

Atac Crimeea

Foto: Profimedia Images

Exploziile de la baza militară Novofedorovka din Crimeea au produs Rusiei pagube de ordinul sutelor de milioane de dolari. Suma este foarte mare, dar pierderile umane sunt și mai însemnate. Armata rusă a pierdut personal militar extrem de bine pregătit. Discutăm despre piloți de top ai aviației ruse.

Echipamentele militare rusești distruse în urma unui presupus atac al Ucrainei asupra bazei aeriene Novofedorivka din Crimeea valorează între 650-850 de milioane de dolari. Estimarea aparține Forbes Ucraina.

Imaginile din satelit ale companiei americane Planet Labs arată că pe aeroportul din Saki se aflau peste 20 de avioane cu câteva ore înainte de atac. Acestea erau în mare parte avioane de vânătoare Su-30SM și avioane de recunoaștere Su-24MR. Pe pistă se afla și un avion de transport greu Il-76 și mai multe elicoptere. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yuri Ihnat, a confirmat tipul echipamentelor militare rusești distruse.

Forbes estimează valoarea unui avion Su-30SM la 50 de milioane de dolari, Su-24MR la 6 milioane de dolari. Un Ił-76 costă 86 de milioane de dolari. Baza din Novofedorivka a fost folosită anterior pentru a desfășura atacuri aeriene împotriva Ucrainei.

Înregistrările care arată amploarea distrugerii din Crimeea au fost publicate, printre altele, de Serviciul NEXTA. 

Ucrainenii nu își asumă responsabilitatea pentru exploziile din Crimeea

Autoritățile de la Kyiv nu și-au asumat responsabilitatea pentru bombardarea de marți a bazei militare ruse. Dar oficiali ai forțelor armate ucrainene au declarat că Rusia a pierdut nouă avioane în acea zi. Miercuri, publicația Washington Post a relatat că atacul asupra bazei forțelor aeriene ruse a fost efectuată de forțele speciale ucrainene.

Rusia nu recunoaște că baza militară a fost bombardată. Rușii dau vina pe… neatenție

Forbes relatează și versiunea rusă. Oficiali ai armatei ruse au declarat că exploziile au fost cauzate de neatenție și un incendiu declanșat în depozitul de muniții. Însă explicațiile rușilor ridică îndoieli, deoarece primele înregistrări ale atacului arată că mai multe explozii au avut loc aproape simultan, iar distanța dintre ele a fost de aproximativ 750 metri.

Ministrul ucrainean al Apărării: „Nu fumați în locuri periculoase!”

Potrivit Forbes, ar fi putut exista un atac al sistemului HIMARS cu o rachetă ATACMS cu o rază de acțiune de 300 km. Însă Ucraina nu a primit aceste rachete oficial. Părerea unanim valabilă este că Ucraina a realizat un atac cu rachete antinavă Neptun sau Harpoon. Analiștii consideră plauzibil și un atac efectuat cu o dronă. Există, de asemenea, posibilitatea ca atacul să fi fost realizat în urma unei diversiuni.

Novofedorivka se află la mai bine de 200 de km în spatele actualei linie a frontului, cu mult dincolo de raza de acțiune a armelor folosite de Ucraina până acum, fără a lua în calcul rachetele antinavă Harpoon și Neptun.

Ministrul ucrainean al apărării a refuzat să comenteze dacă armata sa a fost implicată în exploziile de la un depozit de muniții din Crimeea, declarând miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Copenhaga, că acestea au fost provocate de țigări, potrivit AFP.

„Cred că militarii ruși din acest aerodrom au uitat o regulă foarte simplă: nu fumați în locuri periculoase. Asta e tot”, a declarat Oleksi Reznikov, aflat în vizită în Danemarca pentru o întâlnire cu țările donatoare pentru Ucraina sub auspiciile țării scandinave și ale Regatului Unit.

Articol apărut inițial pe platforma Project-E

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult