Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisia Europeană ne pune să luăm măsuri ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor

Steaguri UE

Foto - Profimedia

În toate aceste discuții despre măsurile fiscale tot aud că ne cere Comisia Europeană să reducem deficitul. Bruxelles-ul ne pune să ne asumăm că-l reducem, altfel ne suspendă fondurile europene. Oficialii comisiei ne cer și ne impun un calendar, ajustări, ne împing să facem ceva. Aceste lucruri sunt adevărate, dar incomplete până în punctul în care creează o imagine deformată asupra realității. Pare că în absența Comisiei Europene noi nu am avea nicio problemă ceea ce este complet fals. 

Adică în lipsa Comisiei Europene noi am merge mai departe cu deficitele până falimentăm România sau cum? Sau am descoperit vreo alchimie, scoatem bani din piatră seacă deci nu trebuie să ne preocupe chestiunile astea? Comisia Europeană este adultul din cameră care vede traiectoria disjunctă dintre venituri și cheltuieli și ne pune să facem ceva ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor sau să dea piețele financiare cu noi de pământ. O criză a datoriilor într-o țară a Uniunii este o criză a Uniunii. Nici măcar nu este singurul adult, Consiliul Fiscal și mulți alți economiști trag semnale de alarmă încă de anul trecut. Dacă acționam atunci, nu ajungeam aici.

Oricum este nepermis să aflăm în iulie că nu ne ajung banii să terminăm anul și că vom avea taxe și impozite noi din septembrie. Asta este procedură de 1999, nu 2023. Mă întreb când aflam dacă nu era Comisia Europeană care să tragă de noi. Între Crăciun și Revelion? Guvernul are legitimitatea politică să impună un nou cadrul fiscal, i-am dat-o prin vot, dar nu are voie să ni-l arunce în cap pe nepusă masă. E nevoie de un program, cu etape și praguri clare altfel consecințele negative nu vor întârzia să apară.

Nu poate să ni ne spună că e grav, că nu avem de ales, că era de neprevăzut. Sigur că era previzibil și se puteau face foarte multe atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ca să nu alergăm astăzi contra-cronometru. S-a reformat ANAF și nu am aflat eu? Dă toată lumea bon? Au încetat să te mai întrebe la mall dacă îți cumperi șosete și prosoape pe firmă? Nu mai primește nimeni bani în plic? Nu se mai toacă bani aiurea pe programe publice din care nu rămânem cu nimic?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până intră în vigoare măsurile heirupist-fianciare nu o să mai rămână din exercițiul financiar pe 2023 nici 4 luni jumate. Este clar că nu o să atingem ținta de deficit bugetar. Ca să nu pierdem cele 70 miliarde de euroi din finanțarea UE pe următorii ani, ar trebui de pe acum să se gândească onor guvernanții la rugăciunile către UE, pentru exceptarea pe acest an de la un deficit clar mai mare de 5...6%. Sper să aibă mai mult succes decât cu intrarea Ro în Schengen.
    Asta se întâmplă când deciziile cruciale ajung să fie luate de personaje incompetente. Buget estimat aiurea, cheltuieli ale bugetarilor aiurea, colectare la buget aiurea. Și acum, măsuri fiscale tardive... evident, tot aiurea, doar ca să nu spună cineva că nu s-a încercat ceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult
sound-bars icon