Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisia Europeană ne pune să luăm măsuri ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor

Steaguri UE

Foto - Profimedia

În toate aceste discuții despre măsurile fiscale tot aud că ne cere Comisia Europeană să reducem deficitul. Bruxelles-ul ne pune să ne asumăm că-l reducem, altfel ne suspendă fondurile europene. Oficialii comisiei ne cer și ne impun un calendar, ajustări, ne împing să facem ceva. Aceste lucruri sunt adevărate, dar incomplete până în punctul în care creează o imagine deformată asupra realității. Pare că în absența Comisiei Europene noi nu am avea nicio problemă ceea ce este complet fals. 

Adică în lipsa Comisiei Europene noi am merge mai departe cu deficitele până falimentăm România sau cum? Sau am descoperit vreo alchimie, scoatem bani din piatră seacă deci nu trebuie să ne preocupe chestiunile astea? Comisia Europeană este adultul din cameră care vede traiectoria disjunctă dintre venituri și cheltuieli și ne pune să facem ceva ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor sau să dea piețele financiare cu noi de pământ. O criză a datoriilor într-o țară a Uniunii este o criză a Uniunii. Nici măcar nu este singurul adult, Consiliul Fiscal și mulți alți economiști trag semnale de alarmă încă de anul trecut. Dacă acționam atunci, nu ajungeam aici.

Oricum este nepermis să aflăm în iulie că nu ne ajung banii să terminăm anul și că vom avea taxe și impozite noi din septembrie. Asta este procedură de 1999, nu 2023. Mă întreb când aflam dacă nu era Comisia Europeană care să tragă de noi. Între Crăciun și Revelion? Guvernul are legitimitatea politică să impună un nou cadrul fiscal, i-am dat-o prin vot, dar nu are voie să ni-l arunce în cap pe nepusă masă. E nevoie de un program, cu etape și praguri clare altfel consecințele negative nu vor întârzia să apară.

Nu poate să ni ne spună că e grav, că nu avem de ales, că era de neprevăzut. Sigur că era previzibil și se puteau face foarte multe atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ca să nu alergăm astăzi contra-cronometru. S-a reformat ANAF și nu am aflat eu? Dă toată lumea bon? Au încetat să te mai întrebe la mall dacă îți cumperi șosete și prosoape pe firmă? Nu mai primește nimeni bani în plic? Nu se mai toacă bani aiurea pe programe publice din care nu rămânem cu nimic?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până intră în vigoare măsurile heirupist-fianciare nu o să mai rămână din exercițiul financiar pe 2023 nici 4 luni jumate. Este clar că nu o să atingem ținta de deficit bugetar. Ca să nu pierdem cele 70 miliarde de euroi din finanțarea UE pe următorii ani, ar trebui de pe acum să se gândească onor guvernanții la rugăciunile către UE, pentru exceptarea pe acest an de la un deficit clar mai mare de 5...6%. Sper să aibă mai mult succes decât cu intrarea Ro în Schengen.
    Asta se întâmplă când deciziile cruciale ajung să fie luate de personaje incompetente. Buget estimat aiurea, cheltuieli ale bugetarilor aiurea, colectare la buget aiurea. Și acum, măsuri fiscale tardive... evident, tot aiurea, doar ca să nu spună cineva că nu s-a încercat ceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ilie Bolojan si Dominic Fritz / sursa foto: Inquam Photos

Deși e nedrept ceea ce i se întâmplă lui Dominic Fritz, prin legea cu dedicație, cu aplicabilitate retroactivă doar pentru a fi îndepărtat din funcția de primar al Timișoarei, nu mă reped la gâtul lui Ilie Bolojan pentru că a votat legea. Omul era între ciocan și nicovală. Orice ar fi votat, era sfâșiat de o parte dintre oameni.

Citește mai mult

David Popovici 2024 / sursa foto: Profimedia

David Popovici face parte din categoria celor care fac performanțe care ne tulbură și ne bucură în aceeași mișcare. Nu doar pentru că înoată foarte repede, uneori mai repede decât toți oamenii care au înotat vreodată, dar și pentru că succesul lui ne pune într-o situație ușor incomodă, de a încerca să deslușim cum a fost posibil. Când apare un astfel de sportiv, avem tendința să-l numim „fenomen”. Cuvântul este măgulitor, dar are și calitatea de a ne scuti de o anchetă pentru a dobândi înțelegere și explicații. Pentru că un fenomen este ceva ce survine, prin urmare nu trebuie să știm cine l-a produs și în ce condiții. Îl consemnăm, eventual ne minunăm, dar nu-i cerem socoteală.

Citește mai mult
sound-bars icon