Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisia Europeană ne pune să luăm măsuri ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor

Steaguri UE

Foto - Profimedia

În toate aceste discuții despre măsurile fiscale tot aud că ne cere Comisia Europeană să reducem deficitul. Bruxelles-ul ne pune să ne asumăm că-l reducem, altfel ne suspendă fondurile europene. Oficialii comisiei ne cer și ne impun un calendar, ajustări, ne împing să facem ceva. Aceste lucruri sunt adevărate, dar incomplete până în punctul în care creează o imagine deformată asupra realității. Pare că în absența Comisiei Europene noi nu am avea nicio problemă ceea ce este complet fals. 

Adică în lipsa Comisiei Europene noi am merge mai departe cu deficitele până falimentăm România sau cum? Sau am descoperit vreo alchimie, scoatem bani din piatră seacă deci nu trebuie să ne preocupe chestiunile astea? Comisia Europeană este adultul din cameră care vede traiectoria disjunctă dintre venituri și cheltuieli și ne pune să facem ceva ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor sau să dea piețele financiare cu noi de pământ. O criză a datoriilor într-o țară a Uniunii este o criză a Uniunii. Nici măcar nu este singurul adult, Consiliul Fiscal și mulți alți economiști trag semnale de alarmă încă de anul trecut. Dacă acționam atunci, nu ajungeam aici.

Oricum este nepermis să aflăm în iulie că nu ne ajung banii să terminăm anul și că vom avea taxe și impozite noi din septembrie. Asta este procedură de 1999, nu 2023. Mă întreb când aflam dacă nu era Comisia Europeană care să tragă de noi. Între Crăciun și Revelion? Guvernul are legitimitatea politică să impună un nou cadrul fiscal, i-am dat-o prin vot, dar nu are voie să ni-l arunce în cap pe nepusă masă. E nevoie de un program, cu etape și praguri clare altfel consecințele negative nu vor întârzia să apară.

Nu poate să ni ne spună că e grav, că nu avem de ales, că era de neprevăzut. Sigur că era previzibil și se puteau face foarte multe atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ca să nu alergăm astăzi contra-cronometru. S-a reformat ANAF și nu am aflat eu? Dă toată lumea bon? Au încetat să te mai întrebe la mall dacă îți cumperi șosete și prosoape pe firmă? Nu mai primește nimeni bani în plic? Nu se mai toacă bani aiurea pe programe publice din care nu rămânem cu nimic?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până intră în vigoare măsurile heirupist-fianciare nu o să mai rămână din exercițiul financiar pe 2023 nici 4 luni jumate. Este clar că nu o să atingem ținta de deficit bugetar. Ca să nu pierdem cele 70 miliarde de euroi din finanțarea UE pe următorii ani, ar trebui de pe acum să se gândească onor guvernanții la rugăciunile către UE, pentru exceptarea pe acest an de la un deficit clar mai mare de 5...6%. Sper să aibă mai mult succes decât cu intrarea Ro în Schengen.
    Asta se întâmplă când deciziile cruciale ajung să fie luate de personaje incompetente. Buget estimat aiurea, cheltuieli ale bugetarilor aiurea, colectare la buget aiurea. Și acum, măsuri fiscale tardive... evident, tot aiurea, doar ca să nu spună cineva că nu s-a încercat ceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult
sound-bars icon