Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Comisia Europeană ne pune să luăm măsuri ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor

Steaguri UE

Foto - Profimedia

În toate aceste discuții despre măsurile fiscale tot aud că ne cere Comisia Europeană să reducem deficitul. Bruxelles-ul ne pune să ne asumăm că-l reducem, altfel ne suspendă fondurile europene. Oficialii comisiei ne cer și ne impun un calendar, ajustări, ne împing să facem ceva. Aceste lucruri sunt adevărate, dar incomplete până în punctul în care creează o imagine deformată asupra realității. Pare că în absența Comisiei Europene noi nu am avea nicio problemă ceea ce este complet fals. 

Adică în lipsa Comisiei Europene noi am merge mai departe cu deficitele până falimentăm România sau cum? Sau am descoperit vreo alchimie, scoatem bani din piatră seacă deci nu trebuie să ne preocupe chestiunile astea? Comisia Europeană este adultul din cameră care vede traiectoria disjunctă dintre venituri și cheltuieli și ne pune să facem ceva ca să nu intrăm cu capul înainte într-o criză a datoriilor sau să dea piețele financiare cu noi de pământ. O criză a datoriilor într-o țară a Uniunii este o criză a Uniunii. Nici măcar nu este singurul adult, Consiliul Fiscal și mulți alți economiști trag semnale de alarmă încă de anul trecut. Dacă acționam atunci, nu ajungeam aici.

Oricum este nepermis să aflăm în iulie că nu ne ajung banii să terminăm anul și că vom avea taxe și impozite noi din septembrie. Asta este procedură de 1999, nu 2023. Mă întreb când aflam dacă nu era Comisia Europeană care să tragă de noi. Între Crăciun și Revelion? Guvernul are legitimitatea politică să impună un nou cadrul fiscal, i-am dat-o prin vot, dar nu are voie să ni-l arunce în cap pe nepusă masă. E nevoie de un program, cu etape și praguri clare altfel consecințele negative nu vor întârzia să apară.

Nu poate să ni ne spună că e grav, că nu avem de ales, că era de neprevăzut. Sigur că era previzibil și se puteau face foarte multe atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ca să nu alergăm astăzi contra-cronometru. S-a reformat ANAF și nu am aflat eu? Dă toată lumea bon? Au încetat să te mai întrebe la mall dacă îți cumperi șosete și prosoape pe firmă? Nu mai primește nimeni bani în plic? Nu se mai toacă bani aiurea pe programe publice din care nu rămânem cu nimic?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până intră în vigoare măsurile heirupist-fianciare nu o să mai rămână din exercițiul financiar pe 2023 nici 4 luni jumate. Este clar că nu o să atingem ținta de deficit bugetar. Ca să nu pierdem cele 70 miliarde de euroi din finanțarea UE pe următorii ani, ar trebui de pe acum să se gândească onor guvernanții la rugăciunile către UE, pentru exceptarea pe acest an de la un deficit clar mai mare de 5...6%. Sper să aibă mai mult succes decât cu intrarea Ro în Schengen.
    Asta se întâmplă când deciziile cruciale ajung să fie luate de personaje incompetente. Buget estimat aiurea, cheltuieli ale bugetarilor aiurea, colectare la buget aiurea. Și acum, măsuri fiscale tardive... evident, tot aiurea, doar ca să nu spună cineva că nu s-a încercat ceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Rectific pentru suporterii lui Trump: am afirmat că este o canalie mincinoasă. Este, dar peste asta vine, acum, demența pură. Aveți vreo altă explicație, stimați trumpiți, pentru ce i-a aruncat în față liderului saudit Mohamed bin Salman, în Florida, în prezența întregii elite saudite?

Citește mai mult
sound-bars icon