Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Copiii japonezi fac curat în școli, sunt imuni la deochi și nu fac tumbe când vine cineva de la partid

Copiii în Japonia

Foto: Guliver Getty Images

Japonezii sărbătoresc Ziua copilului pe 5 Mai. Chiar dacă a trecut, le mai putem ura încă o dată, nu înainte să spunem câteva cuvinte despre ei, despre ce fac și ce nu fac copiii japonezi.

Copiii japonezi, în fața unui acvariu sau al unui bazin în care sunt homari, moluște, scoici, caracatițe sau sepii, vor spune invariabil: Oishisou!, ce s-ar traduce prin Ce gustos arată. Și de fiecare dată mi se pare cel puțin ciudat, pentru că mă gândesc cum ar fi ca niște copii din România să se lingă pe buze când văd vaci, porci, oi, pui, iepuri, porumbei, rațe, gâște, curcani, nutrii (am enumerat animale pe care le-am degustat în copilărie).

Copiii japonezi vorbesc ca Winnetou: când se referă la sine, își spun numele și când se referă la interlocutor, îi spun numele ca și cum n-ar fi de față. Deși în limba japoneză verbele sunt impersonale, un scurt dialog dintre, să zicem Runo chan și Akira kun (unde Runo e fată și Akira băiat) în urechile unui român ar suna așa:

Runo chan: Akira kun mănâncă înghețată?

Akira kun: Lui Akira kun îi place mult înghețata. Lui Runo chan de care îi place?

Runo chan: Lui Runo chan îi place de vanilie. Etc.

E foarte posibil ca într-o zi obișnuită, un copil obișnuit, de vreo cinci-șase ani, să își spună numele de cel puțin un milion de ori. Când va crește, se va feri de pronumele personale de câte ori va putea.

Pentru copilul japonez, tot ce e scris în alfabetul latin, chiar dacă pe litere stau ciorchine toate sedilele, accentele și virgulele pământului, e în engleză. La fel, dacă își scrie numele în varianta romanizată, va spune că l-a scris în engleză.

Copiii japonezi, duși în parc și lăsați pe iarbă fără niciun alt element ajutător, nu vor sta cu ochii în gol, dând cu degetul în palmă, ca niște zombie dependenți de smartphone sau tabletă. Vor găsi un băț, cu care vor face, strămoșește, o gaură în pământ.

Copiii japonezi poartă pantaloni scurți în decembrie și nu poartă fes în casă (știți, fesul acela mai subțirel care se pune pe sub căciula groasă care se poartă afară și pe sub fularul de la gură). Sunt imuni la deochi și nu-i trage curentul.

Încă de la grădiniță, cel puțin o dată pe lună, au exerciții de pregătire în caz de dezastru (cutremur, incendiu) și încă unul, în eventualitatea în care o persoană străină pătrunde în clădire. N-au ore de religie, nu sunt împărtășiți la școală și nici nu fac tumbe când vine cineva de la partid.

Circulă pe internet o grămadă de mituri despre Japonia și probabil câțiva dintre voi vă așteptați să demontez aici cel puțin unul. Le știți pe acelea potrivit cărora copiii fac curat în școli și au uniforme? Ei bine, sunt adevărate.

Chiar de la clasa întâi, nu sunt duși de părinți la școală și nu le cară mamaia ghiozdanul. Dacă la școală nu se poate ajunge pe jos, circulă cu trenul, chiar și singuri.

Am păstrat pentru final o poveste pe care am văzut-o la știri și cu care am încheiat acum șapte ani și prima mea scriere despre Japonia. Se întâmpla în 2011, după cutremurul urmat de tsunami din 11 martie.

”Un grup de copii a intrat într-un konbini să-şi cumpere dulciuri. Şi-au ales de pe raft ce le-a făcut cu ochiul şi când au venit cu ele la tejghea să le plătească, au observat lângă casa de marcat cutia în care se strângeau donaţiile pentru sinistraţi. Au dus dulciurile la loc şi au pus toţi banii în cutie.

Aşa e, nu există naţie perfectă. Dar când s-a întâmplat minunea asta din povestea cu copiii, m-am înclinat și am spus poate pentru prima oară crezând fiecare cuvânt: iertaţi-mă că nu sunt japonez.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • impresionant...

    http://www.tribunainvatamantului.ro/interdisciplinaritate-transdisciplinaritate-si-pluridisciplinaritate-in-cadrul-orelor-de-literatura/
    • Like 0
  • Adultii japonezi sunt cei care isi educa copii. Tipii astia construiesc roboti umanoizi si avioane de hartie care bat toate recordurile. Noi inca avem gropi pe drumurile tarii si nu ducem gunoiul la cos. A face comparatie intre un adult japonez si un adult roman este la fel cu a face comparatie intre Made in Japan si Fabricat cu mandrie in Romania. Efectuati un sondaj benevol individual sa vedeti cati copii romani raspund cu "stiu, stiu" atunci cand au cea mai mica si vaga idee despre o infima parte a subiectului abordat. De restul, nu sunt interesati, pentru ca ei, stiu. Stau si ma intreb, retoric de unde li se trage. Educatia plus credinta in Dumnezeu creeaza adulti responsabili. Prin educatie inteleg, disciplina, respect, morala, frica de Dumnezeu si de lege. Lipsa partiala sau totala a unor "ingrediente" se manifesta dupa cum vedem la noi. Ceva imi spune ca japonezii au mai putine lipsuri ca noi.
    • Like 0
  • Valentin check icon

    Sociologul american Alvin Toffler - ŞOCUL VIITORULUI, AL TREILEA VAL - împarte societatea în trei perioade: valul agricol, valul industrial şi Noul Val, sau - cum a mai fost denumit - valul postindustrial. Trăim într-o epocă în care tehnologia n-a reuşit să rezolve problemele
    • Like 0
    • @ Valentin
      Sunt fabrici de emigranti din cauza sistemelor de invatamant?
      "Numărul celor care îşi închid conturile de pe reţelele sociale e în continuă creştere." - de unde rezulta asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Sistemul de învăţământ joacă şi el un rol în ecuaţia emigraţiei, cu siguranţă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ca joaca un rol e foarte probabil, dar cat de mare? E cauza principala?

      Acolo sunt prezentate niste experiente personale, dar nu se demonstreaza statistic ca ar exista un trend de renuntare la social media. Sunt, sa zicem 200 de comentarii acolo ( nu le-am numarat, ar putea fi si 2000, nu conteaza), doar facebook se apropie de 2 miliarde de utilizatori si se pare ca e in crestere: https://www.statista.com/statistics/264810/number-of-monthly-active-facebook-users-worldwide/
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu cred că e cauza principală, dar e clar că lucrurile nu pot fi separate cu atâta uşurinţă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ca nu sunt total deconectate e adevarat, sigur, insa se poate face un studiu prin care sa se afle de ce pleaca cei care pleaca (cu un chestionar de exemplu, si se face o analiza statistica dupa - ne uitam intai la corelatii directe, apoi testam pentru alte legaturi). Asa ceva ar fi util.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Aveţi perfectă dreptate. Nu înţeleg de ce nu se fac.
      • Like 0
  • Victor66 check icon
    Copiii japonezi sunt identici intre ei.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Copiii japonezi au ÎNVĂŢĂMÂNT DIFERENŢIAT, adaptat puterii lor de învăţare.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Transdisciplinaritate si invatamant diferentiat avem si noi si da, programa scolara nu are de ce sa fie prima pe lista de prioritati, avem probleme mult mai grave.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, nu cred că avem.
      • Like 0
    • @ Valentin
      OK, in afara de acel exemplu in care probabil se discuta la educatie plastica ceva elementar de fizica, mai aveti si altele? Pentru ca in rest se imbina matematica cu fizica si chimia destul de bine si preiau unele de la altele.
      Invatamant diferentiat avem. Avem licee de profiluri diferite si cu nivele diferite de performanta. Nu se face aceeasi matematica peste tot.

      Nu am spus ca nu conteaza, am spus ca nu e prima pe lista de prioritati. Avem alte probleme mai grave de care ar trebui sa ne ocupam mai intai. E o diferenta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu cred.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Este fie problema profesoarei de fizica, fie a celei/celui de mate. Sau a amandurora, daca nu au comunicat.

      La scoala generala se fac aceleasi lucruri, ca de aia e generala, sunt cunostintele pe care ar trebui sa le aiba toti. La liceu sigur SIGUR nu se face aceeasi materie, depinde de profil. Le gasiti aici, puteti sa le comparati: http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+588++681/

      Si noi avem nucleu si pachete educationale. Nucleu= scoala generala, pachete in functie de performante= liceele de profiluri diferite. In scoala generala in care am invatat eu se facea chiar o diferentiere dupa clasa a 4-a in clase de avansati si clase de nivel mediu, la clasele de avansati se intra in baza unui test organizat in cadrul scolii.

      Nu, nu e aceeasi programa peste tot.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      La noi programele sunt defazate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Materiile nu sunt defazate, cel putin nu conform programelor. Profesorii au destul de multa libertate (din nou, conform a ceea ce scrie in programe).

      "Dacă un elev nu performează conform aşteptărilor la nivelul la care ajunge, atunci va relua un nivel inferior.' - si noi avem ceva de genul asta, se cheama repetentie.

      " Aceeaşi programă poate fi parcursă lejer sau ..." - pai stati putin, vorbiti de ce se intampla in scoala generala si aduceti in discutie matricile care se fac la liceu. Pai hotarati-va, pentru ca la liceu programele sunt diferite, v-am demonstrat mai sus.

      "În ce priveşte programa de liceu, faceţi confuzii mari. " - nu, v-am demonstrat mai sus, sunt programe (documente) diferite. Matematica de la un liceu de mate-info difera de cea de la un liceu de uman, cum difera si examenul de bac. Sunt si elemente comune, da, dar sunt si diferente. Ce se face la un liceu de uman (la mate) e net mai putin si mai usor decat ce se face la real. Si da, la un liceu de arte se face mate dupa alta programa, scrisa in alt document, dupa cum v-am demonstrat mai sus. Elevul care a ales liceul de arte a ales si nivelul de mate- cel mai lejer.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Poate că n-am fost destul de explicit.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Vă închipuiţi că Japonia are discrepanţe de un an în programă?" - nu imi inchipui, stiu de la persoane care lucreaza acolo. Se mai intampla si la ei reluari de acest gen, doar ca ei nu le privesc ca pe o tragedie. La noi dublarea poate fi evitata de cele mai multe ori daca profesorii comunica intre ei asa ca da, transdisciplinaritate exista si la noi. Legat de literatura de specialitate, dvs. ce carti/articole de specialitate ati citit pe tema transdisciplinaritatii?

      "Cât despre libertatea profesorilor, profesorii nu o au." - au un grad de libertate in ceea ce priveste numarul de ore alocat unei anumite teme, tipul de exercitii (daca e cazul de asa ceva), etc. Asta conform programei. De curiozitate, ce avea amicul dvs. de predat atat de complicat? Pentru ca si numerele naturale se fac la facultatea de matematica cu axiomele lui Peano si astfel predate nu sunt usor de inteles pentru toata lumea. Asta inseamna ca trebuie scoase cu totul din materia de scoala generala? Ce incerc sa spun este ca anumite lucruri care se fac in facultate pot fi suficient simplificate incat sa se predea la liceu sau chiar scoala generala.

      Cat despre ce se intampla in Japonia, e discutabil: http://library.msri.org/books/Book36/files/judson.pdf
      Din text:
      "In high school (grades 10{12), six mathematics courses are offered: Mathe-atics I, II, III and Mathematics A, B, and C. Although only Mathematics I is required of all students, those students intending to enter a university will usually take all six courses. [...] Mathematics C consists of a variety of topics, including matrix arithmetic (up to 3 x 3 matrices), ..."
      Din cate observ, daca amicul dvs. ar fi studiat in Japonia si ar fi vrut sa intre la facultate e destul de probabil sa fi fost necesar sa invete ceva despre matrici si acolo. Asta daca nu cumva "pictor" in acceptiunea dvs. poate sa insemne si o persoana fara facultate caz in care da, e foarte probabil sa nu faca asa ceva.
      Oricum, nici la noi azi nu se gasesc matricile in programa de mate pentru liceele vocationale. V-am dat un link intr-un comentariu anterior, puteti sa va uitati si dvs. pe acele programe.

      Later edit: primul link nu avea programele pentru clasa a XII-a, pe acestea din urma le puteti gasi aici: http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+588++583/
      Ramane in continuare valabil faptul ca matrici la liceele cu profil vocational artistic nu se fac.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Cat despre ce se intampla in Japonia, e discutabil.

      Nu cred, cred că e ok.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Parcă dvs. ridicaţi în slăvi educaţia japoneză." - poate pe cea sud-coreeana. Ce am auzit despre educatia japoneza nu e neaparat foarte rau, dar nici foarte bine (mate de exemplu fac mai bine ca americanii, dar nu la fel de bine ca noi, desi ariile atinse sunt cam aceleasi). Si da, cu tot cu dublari pe la unele materii. Depinde si de profesori. Probabil pe hartie asemenea situatii nu ar trebui sa existe, cum nu ar trebui sa existe nici la noi. Stiu pe cineva care lucreaza cu elevi de acolo, mi-a povestit si de bine si de rau.

      " el nu are voie desfacă un modul în părţile componente şi să le reordoneze" - nu inteleg, ce il opreste? Programa specifica doar niste teme si competente pe care trebuie sa le capete elevii.

      Contrastele respective se pot discuta la nivele diferite de profunzime la varste diferite. Si la matematica se pot discuta numere naturale sau reale la un nivel la care sa inteleaga si un elev de scoala generala, sau la un nivel la care un student la facultate sa aiba probleme. Ideea amicului dvs. mi se pare una buna, dar asta nu inseamna automat ca ce se face azi e neaparat gresit. Inteleg ca dumnealui ar prefera sa discute anumite teme la un nivel mai inalt, dar in cazul acesta ideal ar fi probabil sa predea la facultate.

      Acea scrisoare a doamnei profesoare am comentat-o si cu alte ocazii. Multa emotie, argumente cam slabute pe alocuri. Ca sa scurtez amintesc doar de asta: "iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare" - in programa nu scrie cate ore se acorda fiecarei teme, si in mod normal aproape la fiecare ora copiii ar trebui sa faca exercitiul asta de a-si exprima si argumenta opinia. Profa noastra de limba romana din generala asa lucra cu noi. Noi citeam acasa ce urma sa analizam si la ora veneam cu idei si discutam cu dansa, vedeam ce e bine si ce nu si de ce. Asa ca doamna C.S. poate ar trebui sa-si ceara scuze pentru modul in care a ales ea sa-i pregateasca pe elevi, nu pentru ce au facut altii.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, nu se fac dublări de conţinut la CORE CURRICULUM, la educaţia de bază, pentru că este trandisciplinară.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Se fac astfel de dublari, chiar si in anii mai mici cateodata, mi s-au relatat exemple. Poate nu voit, dar se fac.
      De unde stiti ca s-au uitat la nivel de generatie? Sau generatii?

      Cum incercam sa spun mai sus, sunt nivele diferite de intelegere. Si eu pot sa spun ca am invatat numere naturale in generala dar ca le-am inteles cu adevarat abia la facultate cand le-am invatat axiomatic. Asta nu inseamna automat ca nu trebuie sa ne atingem de ele in scoala.

      De unde stiti ca acele persoane nu au predat la scoala? Stiti cine sunt acele persoane?

      Poate am dreptate, poate ca nu. Nu vad deocamdata argumente suficient de puternice care sa demonstreze ca nu am dreptate, atata tot.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      E cu totul altceva.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu vad care e marea tragedie ca sunt liniare si nu modulare. Unele lucruri nu pot fi permutate pentru ca se pierde ordinea logica. Cand nu se pune problema de asa ceva nu vad sa scrie in vreo programa ca anumite lucruri trebuie facute intr-o anumita ordine sau alta. A, nu pot sa mut ceva de la un an la altul, asta da, dar asta si pentru ca profesorii se mai schimba de la un la altul, asa ca are sens.

      OK, cine decide ca acele contraste sunt strict de specialitate si nu ar trebui atinse la scoala sub nicio forma, si pe ce criterii? OK, alte sisteme functioneaza altfel, de unde rezulta ca ce facem noi e neaparat gresit si ca ce fac altii e automat corect?

      A, OK, nu este obligatoriu prin lege ca persoanele care alcatuiesc programele sa fi si predat la acel nivel de varsta, spuneti dvs., am inteles. Nu stiu ce spune legea despre cine poate sa alcatuiasca o programa de invatamant, dar am sa caut, e interesant.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Transdisciplinaritatea se poate realiza mai greu prin programe lineare.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Dacă programa ar permite să intercaleze aceste componente, lecţiile ar fi mult mai variate. Însă nu este permis." - OK, unde in programa scrie ca nu e voie sa se intercaleze elementele respective? Nici nu mai stiu cate programe am citit, nu am vazut in niciuna o astfel de interdictie.

      "Transdisciplinaritatea nu se poate realiza prin programe liniare. E un lucru deja stabilit în educaţie." - OK, cum s-a demonstrat chestia asta? Ce lucrare trateaza demonstratia respectiva?

      "însă este clar că de-alungul timpului generaţii întregi n-au reuşit să reţină decât două din cele şapte." - OK, daca este asa de clar cum s-a demonstrat asta? Din ce studiu rezulta concluzia asta? Mie nu mi-e clar si as vrea sa ma lamuresc.

      "Nici eu nu ştiu ce spune legea, dar vă asigur că nu există obligativitatea... "- pai din moment ce singur recunoasteti ca nu stiti ce spune legea, atunci cum puteti fi sigur?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Victor66 check icon
      Eu am fost repartizat la clasa de limba franceza pentru ca aveam inclinatie.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Nici nu mai stiu cate programe am citit, nu am vazut in niciuna o astfel de interdictie.

      Este totuşi o realitate verificabilă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Bun, am trecut de la programe la planificari, e altceva. Programele sunt emise de minister. Planificarile cine le emite/impune? Din cate am vazut pana acum nu sunt emise de minister, par sa fie facute de profi si avizate de directori. Atunci acolo pare sa fie problema, nu la programe. (eu pe astea le-am gasit: http://www.mateinfo.ro/matematica-profesori-documente-titularizare-grade-definitivat/documente-scolare-matematica/planificari-matematica-gimnaziu-planificari-oficiale-cls-v-viii)

      "Consultaţi Google şi veţi rămâne surprins"- ce am gasit eu nu pare tocmai stiintific. Dvs. ce lucrari/carti ati citit, ce titluri ati recomanda?

      " E cuvântul dvs. versus cuvântul unui dascăl [...]" - nu e vorba de crezut pe cuvant, ci de demonstratii, mai ales cand e vorba de afirmatii cu caracater general. Eu cand vin cu o afirmatie legata de programele scolare de exemplu vin si cu sursa aferenta ca sa demonstrez ca ce am spus e adevarat. Exemplele punctuale au valoarea lor in astfel de dezbateri, dar nu e foarte ridicata (si includ aici si exemplul meu din Japonia pe care l-am mentionat mai sus), pentru ca sunt cazuri particulare, nu spun mare lucru despre sistem in ansamblu. Mai utile sunt lucrurile verificabile, rezultatele statistice, studiile, etc.

      "Public nu dau nume şi nu discut lucruri concrete."- de ce?? Discutam sub anonimat oricum, care ar fi problema? Ar fi ilustrative niste exemple de persoane care se afla in astfel de echipe si n-au predat la generala, de exemplu. Aveti niste puncte de vedere de care clar va pasa, de ce nu vi le si sustineti? Ati castiga mai mult teren asa.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, problemele sunt la programe.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Am demontat deja textul acelei profesoare. Va provoc sa imi aratati unde in programa (programa! nu vreo planificare) de limba romana scrie ca doar intr-o singura ora pe an(!!) profesorul poate sa-i invete pe elev sa-si exprime propria opinie in legatura cu o tema oarecare.

      Pe documentele cu titlu de planificare pe care le-am vazut eu nu am vazut sa scrie "ministerul educatiei..." sau sa fie pusa stampila sau semnatura ministrului sau cuiva din minister. Ca ministerul impune ca aceste planificari sa fie facute si predate (de profesori sau directori de scoli), asta are mai mult sens.

      Posibil ca problema sa fie la inspectorate mai degraba, din ce imi spuneti dvs. de acolo pare sa porneasca rigiditatea asta exagerata.

      Daca directorul intreaba "daca esti pe programa", ori nu are proprietatea termenilor, ori nici nu a citit programa. Poate cineva ar trebui sa-l puna la punct.

      Cursurile sunt si nu sunt foarte bune, pentru ca pot sa nu fie tocmai obiective. Articolele stiintifice sunt in general mai bune din punctul asta de vedere pentru ca nu doar enumera/rezuma niste idei, ci si explica foarte clar cum s-a ajuns la concluzie (cum s-a ales grupul de test, ce s-a testat mai exact, coeficientii de corelare etc.). Exact asta e problema mea, cand vine vorba de studii sociologice facute in Romania am gasit cam 0. Foarte multe afirmatii in spatiul public, foarte putine dovezi.

      Eu mi-am sustinut de fiecare data afirmatiile cu linkuri atunci cand a avut sens sa fac asta. Argumentele legate de pedagogie sunt ale dvs., nu vi s-ar parea corect sa veniti dvs. cu linkuri care sa va sustina afirmatiile?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      E mai dificil.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Mi se pare absurd să susţineţi că un curs pentru pregătirea personalului didactic nu este obiectiv" - daca autorul isi insereaza propriile pareri si/sau inclinatii in curs, atunci acel curs poate sa nu fie obiectiv, si cumva incomplet, daca nu chiar incorect (in sensul ca pot exista greseli, sau anumite aspecte prezentate incomplet, nu neaparat ca e tot cursul prost).

      "Mi s-ar părea totuşi ciudat şi greoi ca la fiecare cuvânt să apară sursa vreunui studiu. Bănuiesc că procedeul nu apare nici în cursurile de medicină, fizică sau matematică." - nu chiar la fiecare cuvant, dar des, acolo unde este necesar. Procedeul este obligatoriu in lucrarile de fizica sau mate. Uitati un exemplu: https://arxiv.org/pdf/1805.12304.pdf
      Daca un curs este astfel construit, e bine. Am vazut insa si cursuri care nu sunt facute asa.

      "În rest nu văd de ce aş pune la îndoială cuvântul lui, mai ales în chestiuni atât de generale. " - pentru ca oricine poate gresi, chiar si un expert, de aceea trebuie facute verificari. De aceea intr-o dezbatere fiecare participant, indiferent ca e incepator sau expert nu doar aduce in discutie niste afirmatii ci si le si sustine. Cam ca intr-o lucrare stiintifica. Ma rog, asa ar fi corect, cel putin.

      "[...] fără a avea o secundă de experienţă în domeniu." - am lucrat totusi ca asistent universitar, ceva experienta am. Mai multa am cu lucrul stiintific, suficienta cred cat sa pot sa-mi dau seama cand ceva e insuficient argumentat.

      In mare am inteles, stiti ceva din auzite si din ce ati citit sporadic, dupa cum dvs. recunoasteti. Cred ca putem cadea de acord ca nu e cel mai temeinic mod de informare.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Discuţia noastră a pornit de la transdisciplinaritate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ar fi fost util atunci sa specificati dupa care definitie va ghidati, observ ca sunt mai multe posibilitati (vedeti de exemplu: http://unesdoc.unesco.org/images/0011/001146/114694eo.pdf si
      https://en.wikipedia.org/wiki/Transdisciplinarity).
      Un aspect interesant (de la primul link):
      "Transdisciplinary science (...) is by definition a collective enterprise
      arising in response to the need to use humankind’s knowledge
      and analytic powers to understand large and complex systems that
      are not referable to the intellectual framework of any single scientific
      discipline or set of disciplines (. .) " - adica transdisciplinaritatea e necesara pentru probleme de o complexitate atat de mare incat nu pot fi puse sub controlul nici unei singure discipline. De ce ar fi necesar asa ceva in scoli?

      "Bănuiesc că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul cursurilor de formare psihopedagogică," - nuanta era alta. Am spus ca este necesar in *lucrari* de fizica sau mate, adica lucrari stiintifice, acelea care pot sa fie publicate numai dupa ce trec prin procesul de peer review. Cursurile sunt cu totul altceva. Cursurile in general nu sunt trecute prin acel proces. Cursurile preiau din alte surse, uneori in mod corect, alteori incorect. Sunt facute de un profesor pentru a organiza informatia predata si a-i ajuta astfel pe studenti, dar utilitatea lor in context mai larg e redusa. Eu nu as cita niciodata un curs ca sursa pentru a-mi sustine o afirmatie, nici macar la fizica sau mate pentru ca, asa cum am spus mai sus, nefiind verificate independent este mai probabil sa contina greseli.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: De ce ar fi necesar asa ceva in scoli? Din foarte multe motive. Din câte ştiu, aici educaţia se întâlneşte cu sociologia, unde avem studiile lui Alvin Toffler, Vattimo etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Din foarte multe motive? OK, care ar fi un motiv pentru care o filozofie dedicata exclusiv tratarii problemelor de foarte mare anvergura ar avea ce sa caute in scoala generala?

      Wiki nu e totdeauna o sursa buna, de aceea nici nu am dat-o ca unica sursa. Ca sa ne lamurim, dvs. cum definiti exact transdisciplinaritatea? Pentru ca ma tot uit pe diverse surse de ceva vreme si tot nu vad o definitie clara, riguros formulata a transdisciplinaritatii care sa fie si universal acceptata. Multe pareri despre cam ce ar trebui sa fie, dar cam atat.

      Educatie de ansamblu, generala se face si acum in scoli, doar ca riguros. Ce am de castigat daca fac un proiect legat de apa amestecand intr-un talmes-balmes perfect rigurozitatea stiintifica a fizicii cu emotionalul din arta plastica, literatura, etc.? Cu ce sunt mai castigat ca la mate fac putina treaba adevarata ca sa ma ocup in restul timpului cu jocuri si istoria matematicii? Nu vad altceva decat o scuza pentru a se scadea per total standardele. Ati mentionat studii despre transdisciplinaritate, s-au facut ceva studii comparative intre transdisciplinaritate si metodele clasice de predare?

      "simple articole" - simple? Pe "simplele" articole se construieste o stiinta. Articolele trecute prin procesul de peer review sunt partea cea mai importanta. Cursurile se construiesc ca rezumate ale unor colectii de articole. De ce sa-mi pierd vremea uitandu-ma peste mai multe cursuri care trateaza aceeasi tema doar ca sa elimin eventualele greseli, cand mult mai util imi e sa vad direct sursa? Pentru fiecare detaliu cursul imi da concluzia si o parte din argument, articolul imi da tot. Citind un articol pot sa verific inclusiv daca s-a lucrat corect pentru a se ajunge la o concluzie (daca grupul de test a fost corect ales, daca experimentul s-a mai facut si alte dati etc. etc.)
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu este deloc o scădere a standardelor din moment ce transdisciplinaritatea nu afectează specializarea.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Nu este deloc o scădere a standardelor din moment ce transdisciplinaritatea nu afectează specializarea. "- nu mi-e foarte clar ca ar fi asa. Am mai discutat alte dati pe ce se intampla in Finlanda la examenele de admitere la facultati de inginerie de exemplu.

      " E clar că el va reţine foarte puţin din aceste domenii, şi va reţine haotic. "- de unde rezulta asta?

      "Metoda transdisciplinarităţii culege acest 45% şi îl îmbină pe nişte teme de interes majore" - de unde rezulta ca temele sunt de interes major pentru toti? Mi se pare macar posibil daca nu chiar probabil sa se retina in final 0.45*0.45.

      "Articolele de care vorbiţi se află probabil în aceste lucrări, care au în general între 300 şi 500 de pagini " - am citit manuale de specialitate din mai multe domenii, articolele in general nu se afla in ele, sunt cel mult citate. Si pornisem discutia de la cursuri, nu manuale. Pentru manuale in general mai exista un proces de editare/verificare etc. Cursurile pot fi scrise de un nene (prof sau student) si puse pe net. Nu e vorba ca le consider gresite din start, dar sunt surse in care am mai putina incredere decat am in lucrarile trecute prin peer review.

      Bun, pai de specialitate nu sunteti, singur recunoasteti ca ce stiti stiti din auzite si din ce ati mai citit sporadic. Cum atunci emiteti concluzii transante cu atata siguranta, cand nu aveti argumente suficient de bune sa le sustineti?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am discuta şi rezultatul a fost complet irelevant.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu am evitat raspunsuri, am venit cu contraargumente, e o diferenta.
      "Au parcurs aceste persoane DOAR nucleul de bază sau şi modulele opţionale? Finlandezii au şi olimpici, cu ei cum stau lucrurile?" - problema descoperita a fost de fond, de majoritate a aplicantilor. Este o mare problema oricum am privi situatia: daca au parcurs toti doar nucleul de baza atunci 1) cum sa pleci din nucleul de baza fara sa stii sa faci niste amarate de exercitii cu fractii? si 2) ce fel de indrumare au primit acei elevi de au crezut ca e OK sa dea la inginerie doar cu nucleul de baza?
      Daca luasera si niste optionale de matematica mai avansata, atunci acelea clar nu sunt de ajuns. Cat despre olimpici, au foarte putini avand in vedere cand au inceput sa participe la olimpiada internationala de mate. Oricum este un minus la performanta.

      "În plus credeţi că nu există şi la noi asemenea persoane? " - in Finlanda a trebuit redus drastic nivelul examenului pentru ca erau PREA MULTI in situatia respectiva. Daca la noi la Poli s-ar trezi sa dea cineva examen fara sa stie fractii atunci 1) in nici un caz nu ar intra (nici nu e vorba de scazut standardele ca sa fie acomodat un asemenea student) si 2) corectorii ar rade de s-ar prapadi si pe buna dreptate. Cu tot cu computere, domenii ca ingineria si fizica necesita cunostinte matematice avansate. Ca sa stii ce sa scrii in cod trebuie mai intai sa intelegi si sa stapanesti matematica la un nivel destul de inalt. Daca nu stapanesti ceva atat de banal precum fractiile ai 0 (zero!) sanse sa supravietuiesti mai departe si sa te numesti mai apoi un inginer macar semi-decent.

      "Când cunoşti o persoană îţi dai seama cam ce grad de inteligenţă are" - sunt multe persoane care pot sa para foarte bine pregatite si sa aiba idei care par la prima vedere de bun simt dar care nu au legatura cu realitatea. Este absolut normal ca orice idee, oricat de bine ar suna si indiferent de persoana care o emite sa fie pusa sub semnul intrebarii pana se ajunge la o demonstratie clara. Asa se lucreaza stiintific. Dupa cum spuneati psihopedagogia este o stiinta, prin urmare mi se pare absolut normal sa fie tratata ca atare.

      "Cât de greşită poate să fie un curs de pregătire a personalului psihopedagogic al facultăţii X?" - poate fi suficienta si o greseala ca sa demonteze un argument. Si noua in facultate profesorii de fizica ne spuneau sa nu ne bazam 100% pe cursurile scrise de ei pentru ca pot contine greseli, ci sa citim si cartile din bibliografie, pentru ca acelea sunt verificate mai temeinic. Profesorii spuneau asta despre propriile cursuri, si nu erau cursuri proaste deloc. Cursurile sunt bune ca rezumat, sunt bune pentru a organiza informatia, dar cam atat.

      "La educaţie plastică e vizibil. Priviţi în jur şi număraţi câte persoane se îmbracă în acord cu legile cromaticii sau câţi îşi decorează locuinţele în acord cu legi elementare de educaţie plastică." - de unde stiti ca nu le stiu? Poate pur si simplu nu au chef sa le urmeze.

      "Da, putem discuta pe manuale dacă vreţi, numai că dvs. refuzaţi să parcurgeţi măcar UNUL." - 1) nu stiti cate manuale am parcurs eu si 2) Dvs. ce manuale ati parcurs? Puteti sa dati macar un exemplu? Unul singur, cu titlu si autori pe care sa il fi citit dvs.
      Nu eu vin cu argumente legate de literatura de specialitate (sau daca vin cu asa ceva pun si un link), ci dvs., in mod corect dvs. ar trebui sa vi le sustineti.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      V-aş propune să nu ne mai legăm de problema fracţiilor.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Nu cred că nucleu de bază nu oferă fracţii, dar poţi să pleci de acolo fără să le cunoşti.Se întâmplă şi la noi gârlă. " - marca unui sistem de invatamant minunat si eficient, nu? Atunci de ce am emula asa ceva, daca tot nu e mai bun ca al nostru?

      "Nu aş vedea o problemă cu gimnaziala, ci cu facultatea care nu şi-a ascuţit mai bine standardele." - si cum propuneti sa si le ascuta? Sa dea exercitii SI mai simple de atat? Pentru inginerie?

      "Nu mă pricep la matematică, dar nu mai sunt la modă fracţiile, "- Sa nu mai fie la moda? Sunt cunostinte elementare pentru ORICE tip de calcule, este ridicol sa spunem ca "nu mai sunt la moda". Sunt in orice, de la mate la fizica la inginerie, orice stiinta exacta. Daca nu stapanesti un nivel atat de elementar de matematica, nu ai ce cauta sa lucrezi in stiintele exacte, poate nici in cele socio-umane. Este penibil sa te prezinti la un examen pentru o facultate de inginerie fara sa stii matematica de la cel mai jos nivel.

      Ca se aseamana nu e suficient, informatia trebuie sa fie corecta, nu doar asemanatoare. Cum zic, bune de lecturat pentru a-si face cititorul o idee generala, departe insa de a fi ideale pentru a fi citate.

      Bun, si eu pot sa dau niste procente si niste numere de pagini, nu stiu cat de utila e informatia asta in discutia noastra, fara macar un titlu si niste autori. Daca tot ati citit atat de mult de ce nu puteti cita niste surse pentru a va sustine afirmatiile? Mi se pare bizar.

      "Nu eu pun la îndoială aceste lucrări, ci dvs." - nu asa functioneaza corect o dezbatere. Nu cel care pune ceva la indoiala e dator sa vina cu o sursa, cel care vine cu o afirmatie e dator sa si-o sustina cu o sursa. Sustin ca ceva se gaseste in programa scolara? Vin eu cu un link cu respectiva programa, nu astept ca interlocutorul sa vina cu un link pentru ca se indoieste de ce spun eu.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Haideţi să recapitulăm, pentru că ori nu aţi înţeles problema, ori nu m-am exprimat eu prea bine.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Avem un inginer X. Acest inginer nu cunoaşte fracţiile, şi totuşi el perfomează de zeci de ani în compania Y"- premiza gresita din start. Daca nu stii sa lucrezi cu ceva atat de banal cum sunt fractiile, nu ajungi inginer. Sau ai o diploma de forma care nu valoreaza nimic, si orice companie care te angajeaza isi va da seama de asta mai devreme sau mai tarziu.

      "NU COTNEAZĂ CE ŞTII, CONTEAZĂ CE FACI." - in inginerie, ca de acolo am pornit, ce faci e inseparabil de ceea ce stii, si matematica sta la baza din mai multe motive.

      "La noi ţi se scurg lacrimile pe caiet şi tot nu le înveţi." - si asta este vina cui? Nu a elevului, in niciun caz, nu? Niciodata a elevului, doamne fereste. Nici a parintilor, nu? Si la noi poti sa nu inveti fractii daca nu vrei, nu e ilegal sa nu inveti fractii, doar ca exista si consecinte. Ca mai departe in viata.

      "Atunci renunţăm la linkuri" - de ce am face asta? Daca avem linkuri avem imediat textul in fata pe care sa putem discuta. E eficient si util asa, mult mai util decat a ne lansa in evaluari reciproce pe baze. Daca nu va plac linkurile, atunci niste titluri si autori ar fi mai mult decat suficiente. Ma intereseaza daca aveti surse pentru afirmatiile pe care le faceti, atat.
      Din nou, nu eu am venit cu afirmatii legate de literatura de specialitate, ci dvs., prin urmare nu am de ce sa justific eu ceva legat de literatura de specialitate. Eu imi justific propriile afirmatii.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Daca nu stii sa lucrezi cu ceva atat de banal cum sunt fractiile, nu ajungi inginer.

      Dacă există ingineri care funcţionează la job fără să cunoască fracţiile atunci e ok. Dacă ei sunt concediaţi, atunci e tot ok. Dacă persoanele respective voiau mai mult, atunci ar fi studiat mai mult. Nu se puteau plânge de lipsă de posibilităţi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Dacă există ingineri care funcţionează la job fără să cunoască fracţiile atunci e ok." - E OK? V-ati simti comfortabil stiind ca cel care proiecteaza podul pe care urmeaza sa mergeti cu masina e mai slab pregatit decat un copil de clasa a 4-a?

      "Sistemul le-a oferit tot ce a fost necesar." - pai tocmai asta e problema, ca NU le-a oferit tot ce a fost necesar, din moment ce s-a ajuns la acea situatie dezastruoasa cu acele examene.

      " În rest, sistemul nostru e mai breaz?" - stati sa inteleg, acum comparam un sistem de invatamant in care se investe mult mai mult ca la noi cu sistemul nostru? Le judecam dupa aceleasi standarde? O fi corect asa?
      Si in ceea ce priveste aceasta situatie, da, macar examenele de la Poli Bucuresti nu au scazut drastic in dificultate in ultimii ani pentru ca studentii care dau examen se incurca in fractii. Puteti sa le comparati aici: http://www.mateinfo.ro/admitere-facultate-examene-matematica/admitere-politehnica-subiecte-rezolvate-matematica/subiecte-upb-subiecte-cu-rezolvari-complete

      "ABSOLUT NICIUN FEL DE CONSECINŢE. " - consecinta ar fi fost sa ramaneti corigent la matematica, asa ca probabil ati invatat suficient la vremea respectiva (si poate ati mai uitat de atunci sau nu, nu stiu). Nu v-ati lovit de consecinte pentru ca nu a fost niciun motiv in cazul dvs. Ori asta ori mai multi profesori de mate nu si-au facut treaba cum trebuie si v-au trecut clasa (si mai apoi bacul), desi nu stiati sa lucrati cu fractii, dar asta imi pare foarte foarte foarte putin probabil.

      "Doar generalităţi care ţin de..." - am inteles, deci nu aveti sursele necesare pentru a va sustine afirmatiile. Bun! Nu are rost sa ne lansam in discutii despre generalitati, am deraia degeaba de la subiect.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dacă omul e capabil şi proiectele lui sunt ok iar firma respectivă îl păstrează pentru că îşi face treaba m-aş simţi foarte confortabil
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Poate că aceşti ingineri folosesc computere pentru operaţiile de rutină. E vreo problemă?" - da, mai multe. O persoana care nu stapaneste un nivel minim de matematica (fractii) nu va putea lucra cu concepte abstracte la un nivel mai inalt si nu va putea intelege matematica care ii este necesara mai departe. Si, da, au nevoie de matematica din greu mai departe, uitati aici: http://exploredegrees.stanford.edu/schoolofengineering/mechanicalengineering/mechanicalengineering.pdf
      Cum am mai spus, inainte sa te apuci sa utilizezi computerul trebuie sa stii ce sa ii ceri. Programarea si gandirea matematica vin mana in mana, analogia dvs. cu arhitectii nu functioneaza. Si fizicienii trasau la un moment dat grafice pe hartie milimetrica, asta nu inseamna ca 1) nu mai invatam asa ceva in facultate si 2) ca am renunta la pregatirea matematica doar pentru ca avem computere. Va provoc sa gasiti o companie care ar angaja un inginer care nu stie sa lucreze cu fractii. Poate va lamuresc ei cum a trecut cursul de ecuatii diferentiale fara sa stie lucrurile cele mai elementare. Si continutul matematic e important, dar si abilitatea de a lucra logic, corect si cu notiuni abstracte, abilitate care se antreneaza prin matematica.

      "N-am contestat niciodată eficienţa învăţământului specializat de la noi,"- bun o contest eu pe cea din Finlanda. Si cumva nu ma surprinde. Daca nucleul e slab, cat poti sa obtii prin specializare? Construiesti pe o fundatie, daca fundatia e aproape non-existenta...

      "copilul se chinuie îngrozitor cu comentariile alea infecte" - si in nici un caz nu poate fi vina copilului care nu depune suficient efort, sau a profesorilor care nu predau suficient de bine, nu? Posibilitatile astea le eliminam din start?

      " Într-un sistem normal copilul ar urma un nucleu elementar" - nucleu elementar se face in scoala generala. Ala este nucleul elementar de la noi.

      "Rezultatul e o societate crispată, învăţată din faşă cu supunerea ..." - 1) de unde rezulta ca lacrimile de pe caiet sunt o trasatura generala a sistemului si 2) de unde rezulta corelarea dintre societatea crispata si sistemul de invatamant? Avem atatea probleme - urmele comunismului, saracia, coruptia, infrastructura jalnica etc., de unde rezulta ca invatamantul ar fi principala sursa de nemultumire?

      "Aveţi această alfabetizare?" - dvs. ati spus asa: "Am bazele, sau măcar un 15%" - deci dvs. nu sunteti nici macar sigur ca dvs. insiva stapaniti bazele. Sunteti asadar in stare sa-i judecati pe altii in privinta asta?

      Oo, bun! Avem in sfarsit o sursa, dupa macar 2 thread-uri lungi de discutii de la articole diferite. Nu pot sa inteleg de ce a fost atat de greu dar OK! Am sa o caut, am sa o citesc, si sigur, discutam imediat ce o am.

      Later edit: Am gasit-o in acest format:
      https://kupdf.com/queue/constantin-cucos-pedagogie_5af6e7f8e2b6f5f65b153622_pdf?queue_id=-1&x=1528251559&z=MTg3LjIzLjg4LjIwNQ==
      E OK? (Prima versiune pe care am gasit-o era formatata destul de prost, aceasta pare sa fie mai buna)

      Ca sa inteleg si eu, aceasta carte venea in sustinerea carei afirmatii de-a dvs.?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Va provoc sa gasiti o companie care ar angaja un inginer care nu stie sa lucreze cu fractii.

      Dacă aceste persoane nu corespund, atunci ele vor fi concediate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Credeţi că la noi nu sunt cazuri?" - La ei au fost atat de multe cazuri incat au trebuit scazute standardele de la examene. La noi nu. La ei studenti care prin liber arbitru au hotarat ca vor inginerie au fost indrumati prost, aia e problema. Liber arbitru avem si noi, nicio problema, fiecare isi alege prin liber arbitru tipul de liceu si mai apoi de cariera pe care o doreste. Diferenta e ca la noi nu se pica in asa hal la examenele de admitere incat sa fie nevoie sa se aduca examenele de admitere in facultate la nivel de clasa a 5-a, sau sa se schimbe standardele incat sa se intre la facultate cu 6 puncte din 60 la examen. Si, din nou, ne apucam sa comparam sistemul lor in care se investeste cat se investeste cu al nostru? E corect?

      "În plus, în ţările vestice, asemenea meserii sunt în scădere. [...]" - aveti rezultate statistice care sa demonstreze asta? Aveti studii care arata mai exact de ce pleaca inginerii? De unde stiti ca sistemul de invatamant e principala cauza?

      "nu văd o scădere a standardului de viaţă doar pentru că nu se cunosc nu ştiu ce chestii din nu şiu ce materie. " - care ar fi corelatia dintre standardul de viata si cunostintele la o materie sau alta? Putem sa ne batem joc de sistemul de invatamant si sa scadem standardele la infinit cat timp standardul de viata e OK?

      "Articolul pe care îl daţi exemplu nu pune în discuţie sistemul de educaţie, ci spune doar că un număr crescut de tineri aleg să nu se folosească de opţiunile oferite de acest sistem" - nu asta spune, nu
      spune nimic despre ce optiuni au ales respectivii studenti. Si chiar daca ar fi cum spuneti dvs., tot e o mare problema, pentru ca asta inseamna ca au fost indrumati prost de profesorii lor. Au fost indrumati prost oricum am privi problema.

      Da, Finlanda a avut succes cu Nokia. Nu stim insa cati ingineri din alte tari a angajat Nokia in perioada ei de glorie. Este insa ilar sa spunem ca este lider mondial in sisteme alternative, cu referire la Linux, din moment ce kernelul de Linux a fost scris de un singur om. Linus este un exemplu, nu spune nimic despre sistem in ansamblu, ca sa nu mai vorbim de faptul ca azi mii de ingineri din toata lumea lucreaza la mentinerea Linux. In plus de asta, unde au fost create Unix (dupa care sistemele Linux sa zicem ca s-au inspirat puternic) si BSD, care sta la baza sistemelor de la Apple? Asta ca sa nu mai vorbim de Windows. Parca in State. Niciunele din rezultatele astea nu neaga rezultatele clare, statistice legate de cunostintele matematice ale elevilor din Finlanda. Care nu sunt tocmai bune.

      "A, îneţeleg. Dvs. cât la sută stăpâniţi?" - din nou, nu eu am venit cu argumente legate de literatura, ci dvs. Eu mi-am dovedit punctele de vedere cu surse si date, dvs. nu.

      "Nu, aceea este o carte care aşează bazele." - deci in continuare nu aveti surse pentru a va sustine argumentele, OK. Sa ne fie clar, intr-o dezbatere nu este treaba participantului sa sape ore in sir dupa surse care sa sustina argumentele INTERLOCUTORULUI SAU. Este treaba fiecaruia sa-si sustina PROPRIILE afirmatii. Asa este corect si de bun simt.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am senzaţia că vorbim aceeaşi limbă, dar nu ne înţelegem. Are Finlanda o problemă cu EDUCAŢIA SPECIALIZATĂ?
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Nucleul de bază nu are nicio legătură cu educaţia specializată, pentru că dacă scapi ceva din nucelul de bază, atunci educaţia specializată corectează această problemă."- aveti un link catre o programa? Eu am dat la un moment dat un link catre programa de mate din Ontario si era clar ca specializarea avea de suferit si acolo. Nu vad cum nu ar avea de suferit, daca nucleul e slab, cat poti sa repari prin specializare? Dvs. spuneti ca cele 2 sunt complet separate, dovezile nu asta indica.

      Eu va intrebam de unde stiti ca invatamanul preuniversitar e principala cauza pentru care pleaca inginerii romani. A scris Toffler lucrari despre asa ceva?

      "Arta, filozofia, sociologia, teologia sunt materii de rang egal cu fizica sau chimia." - serios, sunt de rang egal? Fizica, chimia si teologia au acelasi impact asupra societatii?

      "Poate că în vest există o tendinţă de a glisa spre uman datorită unei dezamăgiri generate de tehnologie. " - poate, poate ca nu. Avezi dovezi intr-un sens sau altul?

      "Se dejghinează planeta şi se învârte invers din cauza asta?" - aproape. Societatea se bazeaza puternic pe tehnologie, de la echipamente medicale la masini la gestionarea informatiei. Crapa tehnologia, se duce naibii tot ce inseamna viata moderna, speranta de viata ridicata etc. Inginerii sunt si vor fi totdeauna esentiali, asa cum si medicii si cercetatorii sunt.

      "Nu aţi dovedit nimic, ci doar aţi sevit nişte articole sporadice. " - mi-am dovedit punctele de vedere clar si corect furnizand exact acele articole. Ce aduc eu in discutie e obtinut si demonstrat stiintific, nu din auzite si nu din spicuieli.

      "Când vorbim de tabla înmulţirii nu simt nevoia să-i dovedesc nici valabilitatea ..." - nu vorbim de tabla inmultirii (nici la propriu nici la figurat), vorbim de concluzii pe care dvs. le emiteti si care necesita studii sociologice, date si analiza statistica pentru a fi demonstrate.

      Eu v-am cerut sa-mi dati o definitie clara si universal acceptata a transdisciplinaritatii. De ce? Pentru ca asa cum mi-ati sugerat am cautat in anexele UNESCO si am gasit un talmes-balmes de pareri, nici macar un consens asupra definitiei. Asta am gasit eu. Daca dvs. aveti o sursa mai buna (de la UNESCO sau din alta parte) va rog postati-o.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Se pare că fenomenul este generalizat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Se pare că fenomenul este generalizat pentru că în vest e mai greu să faci meditaţii, ca la noi. "- de unde rezulta asta? Si de unde rezulta ca la noi nu se poate fara meditatii? Eu de exemplu nu am avut nevoie de meditatii. Care e regula generala si cum a fost demonstrata?

      "Ce am adus şi eu în discuţie se află deja în manualele de specialitate." - nu ati demonstrat asta, cel putin nu pentru multe din afirmatiile pe care le-ati adus in discutie (cele legate de meditatii de exemplu, sau cele legate de "lacrimile de pe caiet"). Asta ca sa nu mai spunem ca in manuale pot exista greseli sau bias al autorului.

      "Da, dar nu scrie nicăieri că medicii/inginerii trebuie să provină fix din ţara în care profesează." - corect, hai atunci cu totii sa emulam sistemul care nu functioneaza bine pentru ingineri.

      Articolul pe care l-am dat ca exemplu nu demonstreaza o lipsa de interes, ci o lipsa a sistemului lor de invatamant. Educatia matematica la ei in scoli este insuficienta. Puteti sa dati un exemplu de articol de-al lui Toffler in care se demonstreaza cu date statistice ca in vest exista tendinta de a glisa spre uman? Eventual ceva recent, nu din anii 70, ca lucrurile in domeniul tehnologic s-au schimbat semnificativ de atunci.

      "...şi care se regăsesc în literatura de specialitate." - nu ati demonstrat acest lucru.
      "articole găsite pe net." - da, articolele si datele stiintifice se pun azi pe net ca sa fie accesibile tuturor. Care e problema? Daca contestati sursele mele, puteti explica si de ce?

      " Ce anume consideraţi că nu este universal acceptat?" - insasi definitia transdisciplinaritatii. Am postat mai devreme un link de pe site-ul UNESCO in care erau date mai multe astfel de definitii, una pe care am si pus-o in discutie si care mi se pare ca nu are de ce sa aiba legatura cu ce se face in scoli, ci mai degraba cu proiecte stiintifice de mare anvergura.

      "Dvs. trebuie să veniţi cu argumente, pentru că dvs. o contestaţi." - dvs. sustineti transdisciplinaritatea, ar trebui macar sa aveti o definitie universal acceptata. Ce mi-ati dat era fix ce consideram si eu cand m-ati corectat intr-un comentariu anterior. Din ce am gasit eu, oricare din posibilele definitii este mai detaliata decat ce mi-ati dat dvs., problema e ca nu pare sa existe un consens in ceea ce le priveste. Din nou, eu vin cu argumente pentru afirmatiile mele, nu pentru ale dvs.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Depinde.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Eu nu am spus nici ca e generalizat, nici ca nu e, ca sa ajung la o concluzie, oricare ar fi ea am nevoie de date. Asta e o chestiune de sociologie, stiintific se lucreaza pe date, nu pe impresii personale, si nu pe crezut pe cuvant. Nu v-am cerut sa ma credeti pe cuvant, nici nu am presupus ca ati face-o neaparat.

      "Rezultă din prosperitatea şi întinderea acestui fenomen. Cunosc exemple clare în care clase întregi fac meditaţii." - ca se fac meditatii e una, ca fara meditatii nu se poate e altceva. Inteleg ca sunt parinti care vor sa isi dea copiii la meditatii pentru a le maximiza sansele de a lua note mari. Nu stiu insa daca asta e cea mai utila solutie si daca nu cumva e o exagerare. Inteleg ca sunt si profesori de la clasa care conditioneaza nota de la clasa de prezenta la meditatii. Acestea sunt anomalii si in mod normal ar trebui sesizate autoritatile, nu de acele cazuri vorbesc. Se poate invata si de unul singur, de fapt e o abilitate buna de insusit: sa poti sa iti gestionezi singur timpul, sa iti antrenezi vointa si puterea de concentrare. Daca tot numai ti se da din exterior (de la clasa sau la meditatii) o fi bine?

      "Mi-a fost jenă să vă spun, dar linkul dat de dvs. nu funcţionează. "- dar va rog, spuneti-mi cand se mai intampla, nu e nicio suparare :)
      Scuze, il postez din nou:

      http://unesdoc.unesco.org/images/0011/001146/114694eo.pdf


      "De aici şi eventualele definiţii diferite."- nu prea merge, ne cam asteptam sa se lucreze stiintific, banuiesc. E mai logic ca acelasi termen sa fie inteles de toata lumea la fel, atunci ar fi posibil ca studii dintr-o tara sa aiba cat de cat relevanta si in alte tari. Cum ar fi daca am defini, eu stiu, curentul electric in mod diferit de la o tara la alta? In plus acele definitii nu veneau fiecare de la cercetatori din tari diferite.

      Bun! Multumesc pentru titlu!
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Poate că am greşit.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu, ma refeream strict la cazul Finlandei, eu de acolo am gasit acele date.

      A, OK, e vorba de plecat in afara (nu pot sa spun ca ma surprinde). Da, in afara pleaca in general cei foarte buni. Nota la bac conteaza intr-o anumita masura, conteaza insa mai mult rezultatele la inter-uri. Daca ai un aur, poti primi foarte repede o oferta de la o universitate din Ivy League fara sa mai conteze bacul (early acceptance se cheama).

      Poate nu le intelege pentru ca nu i s-au explicat bine, poate sa fie si pentru ca nu depune el suficient efort. Cu scheme ni se explica si noua la scoala, si nu trebuia sa le regurgitam pentru ca le intelegeam usor. As fi curios sa aflu cum se determina in mod obiectiv ca o anumita tema este peste nivelul de varsta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Datele se referă strict la real sau aveţi date şi din uman?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Datele se refereau la matematica, si la implicatiile pregatirii slabe in domeniile de real, da. Nu vi se pare o problema suficient de mare? Tot ce inseamna stiinta exacta are treaba cu matematica.

      "Faptul că o schemă poate fi reprodusă" - nu era vorba de reprodus, ci de inteles logic. Odata ce se intelege materialul respectiv nu mai poate fi vorba de dresaj. Asta ar trebui sa faca profii, sa se asigure ca elevii inteleg. Si e ceva ce se poate face.
      Dresaj fac profii slab pregatiti/sictiriti de salarii mici/etc.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu mi se pare o problemă suficient de mare.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Perfect, si ce se intampla atunci cand toti (toate celelalte tari) emuleaza minunatul sistem care la mate cel putin nici fractii nu te invata cum trebuie?
      In plus de asta un asemenea sistem ar duce la imigratie masiva ca na, trebuie importata forta de munca pe partea de stiinte reale (care apropo, inseamna foarte multe domenii, nu e vorba aici doar de inginerie, acela era doar un exemplu). E oare asta o solutie buna?

      "Dacă o aplică înseamnă că o şi înţeleg, dar nu la nivelul de maturitate la care a fost conceput mesajul." - asta se poate spune si despre numerele naturale sau reale, despre aproape orice se studiaza in scoala, nimic nu se face in adancime. Ceea ce OK, exista un oarecare grad de expunere, mai mult nici nu cred ca se poate cere.
      "Degeaba EXPLICI ceea ce nu trăieşti. "- poate nu poti sa empatizezi complet, dar asta nu inseamna ca nu intelegi nimic. Sunt copii care se intalnesc cu asemenea evenimente nefericite chiar in familie, in orice familie exista inevitabil rude decedate. Chiar daca nu treci prin asa ceva, poti sa intelegi la un anumit nivel, pana la urma rolul scolii e si sa te scoata din zona de comfort, nu asa invatam pana la urma? Iesind din sfera lucrurilor pe care le stim si dand cu nasul de necunoscut?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Fracţiile nu sunt învăţate nu datorită sistemului, ci datorită scăderii gradului de interes faţă de zona realului.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Fracţiile nu sunt învăţate nu datorită sistemului, ci datorită scăderii gradului de interes faţă de zona realului." - nu are sens. Daca gradul de interes fata de zona realului a scazut, atunci cum se face ca acei elevi presupus dezinteresati aleg sa dea la inginerie? Daca nu i-ar interesa realul atunci nici nu s-ar mai obosi cu un asemenea examen, s-ar duce catre uman.

      Psihologia educatiei bag seama ca studiaza orice profesor, chiar daca nu e specialist in domeniul asta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Daca gradul de interes fata de zona realului a scazut, atunci cum se face ca acei elevi presupus dezinteresati aleg sa dea la inginerie?
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Dacă omul respectiv funcţionează în job apăsând pe trei butoane şi dând trei clickuri de mouse atunci care e problema?" - ala nu e job de inginer, e job de maimuta. A avea un nivel matematic elementar (ceea ce include si fractiile) este obligatoriu pentru cel mai simplu curs de anul 1, adica pentru TOTI cei care urmeaza sa ajunga ingineri, indiferent de nivelul de dificultate al jobului pe care il vor avea. E nevoie inclusiv de analiza matematica, e nevoie de multe capitole. Ca sa fac o analogie: a te apuca de inginerie fara sa stii macar fractii e ca si cum ai incerca sa spargi un zid cu un ac de siguranta. Spuneti ca s-au dus oameni nepregatiti care erau interesati doar de salariu, dar atat de multi incat s-a lasat standardul atat de jos incat sa se intre cu 6 punte din 60?? Nu e normal oricum am privi problema, asta suna a ceva din "Idiocracy".
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, mi se pare logic şi normal să scazi standardele ca să existe studenţi.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, si robotii care opereaza sunt ganditi, programati etc. de...ingineri. Ganditi-va ce bine ar fi ca un inginer prost pregatit sa lucreze la un asemenea robot. Inlocuirea omului cu masini inseamna o crestere a cererii de ingineri, nu o scadere, pentru ca masinile alea trebuie mentinute si imbunatatite. Poate o scadere in alte domenii, asta da.
      Nu, normal nu e sa se scada standardele, normal e sa se predea in scoli fractiile si matematica necesara. A scadea standardele nu e niciodata o solutie buna. Daca ar disparea interesul pentru asemenea joburi atunci numarul de aplicanti ar scadea si da, atunci ar fi normal sa se desfiinteze institutia. Profesorii de la facultatile de inginerie sunt oameni foarte capabili, isi pot gasi de lucru in alte institutii de invatamant sau companii.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: normal e sa se predea in scoli fractiile.
      • Like 0
    • @ Valentin
      OK, nu m-am exprimat eu suficient de bine, vream sa spun sa se predea bine, temeinic.

      "Cei care vor să sară peste nucleul informativ pot alege un modular specializat, unde automat vor fi repetate şi fracţiile până la învăţarea completă." - OK, vreti sa spuneti ca majoritatea celor care au dat examen si au performat execrabil nu au luat acel modul? Pentru ca nu se specifica sa se fi intamplat asa ceva. Nu prea are sens, orice profesor normal la cap i-ar spune unui elev sa ia acel modul daca vrea sa dea la inginerie. Finlanda se lauda cu profesori atat de bine pregatiti si platiti ca nici nu prea au nevoie de mult control. Sa fi fost atat de multi profesori batuti in cap sa nu-i sfatuiasca bine pe elevi incat sa se ajunga la un rezultat atat de slab la scara atat de mare?

      "Revenind la problema inginerilor, în cazul lor vorbim de două zone ale domeniului: înaltă şi joasă. " - pe diploma de inginer nu scrie inginer de speta inalta sau inginer de speta joasa, scrie inginer. Daca te numesti inginer, trebuie sa fii pregatit pentru un anumit nivel de dificultate, trebuie sa poti sa gandesti da, matematic. Poate jobul pe care urmeaza sa-l ai e usor 90% din timp dar lucrurile se pot complica/defecta etc. Daca vreau un om care doar sa apese 3 butoane toata ziua si sa nu faca nimic altceva, pot sa angajez pe cineva care are doar liceul. Daca postul este pentru un inginer, ma astept la un om cu pregatire serioasa. Asta este standardul in vest, de aceea la universitati din Germania pana in State se face mate serioasa la inginerie inca din anul 1.

      Standardele au scazut mai intai in invatamantul preuniversitar, asta e dovedit si de testele TIMMS. Universitatile au fost OBLIGATE sa scada standardele din cauza asta, si mi se pare de-a dreptul ridicol si rusinos ca s-a ajuns in situatia asta. Este de tot rasul.

      "Numărul mic demonstrează şi că vesticii nu mai sunt interesaţi de asemenea olimpiade." - verificati cati olimpici au cei din SUA prin comparatie: https://www.imo-official.org/results_country.aspx
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Orice sistem de învăţământ gimnazial este format din două elemente: MATERII şi EDUCAŢII. Materiile sunt matematica, chimia sau fizica, iar educaţiile sunt educaţia plastică, educaţia fizică, educaţia muzicală, educaţia civică etc. Diferenţa dintre cele două e că materiile sunt complete şi axate pe aprofundare, în timp ce educaţiile sunt generale şi informative.

      Cum se transformă o materie în educaţie, sau cum facem tranziţia de la MATEMATICĂ la EDUCAŢIA MATEMATICĂ? Păi educaţia matematică ar însemna:

      1) - noţiuni elementare de matematică (doar strictul necesar)
      2) - noţiuni elementare de educaţie matematică - ex. istoria matematicii, apariţia numerelor, biografia matematicienilor etc.
      3) - matematică transdisciplinară (matematică distractivă, jocuri logice bazate pe matematică etc.)
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, si in mod clar fractiile daca se studiaza la baza (educatie/nucleu) acolo nu se fac suficient de bine, probabil nici la acea clasa optionala din moment ce rezultatele sunt asa cum sunt.
      Nu stiu, poate prea multa libertate la varste mici nu e cea mai buna idee. Libertate de alegere avem si noi, dar de la un anumit punct in colo.

      Later edit: In plus, dupa cum chiar dvs. spuneti, exista un nivel de obligativitate in ambele sisteme. Cu toata libertatea de acolo, elevul nu poate sa opteze sa nu faca mate deloc (adica nici macar acea educatie matematica). Atunci nu mai bine o facem temeinic si corect de la bun inceput decat sa amestecam toate inutilitatile de dragul standardelor joase? Pentru ca asta sunt defapt, standarde joase, o confirma si testele TIMMS si acele examene de admitere.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Cu toata libertatea de acolo, elevul nu poate sa opteze sa nu faca mate deloc.
      Alege să nu facă matematică şi să rămână doar pe educaţie matematică.
      • Like 0
    • @ Valentin
      N-ati inteles: elevul de acolo nu poate sa opteze sa nu faca nici macar educatia matematica. Intelegeti acum? Nu poate sa aleaga sa nu faca nici macar partea de nucleu. Partea de nucleu (educatia matematica) e oricum obligatorie pentru toti.

      "Studiul pe care îl daţi ca exemplu nu spune că aceste persoane au făcut matematică opţional intensiv." - este foarte improbabil ca nici unul din aplicantii aceia sa nu fi facut mate optional intensiv. Ati pomenit dvs. examen la Poli la care NICI UN APLICANT sa nu vina dintr-un liceu de real? Concluzia mea lua oricum in considerare ambele cazuri posibile, alaturi de rezultatele slabe de la testele TIMMS, pe langa acel examene de admitere.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz; Nu poate sa aleaga sa nu faca nici macar partea de nucleu.

      Ba o face, dar reţine din ea fix ce se reţine şi la noi din nucleul de educaţie plastică. Fix atât. Adică e atât de alfabetizat în nucleul de matematică cât suntem noi alfabetizaţi în nucleul de educaţie plastică. Sper că ideea e acum mai clară.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu e greu deloc sa intelegem cum e cu libertatea de alegere, pentru ca avem si noi alegeri de facut. Alegem profilul liceului pe care vrem sa-l urmam pentru cariera (ma refer la noi, la romani). Pana atunci copiii invata, asculta si urmeaza ca sa poata mai apoi sa faca o alegere informata. Daca profesorii sau parintii nu pun presiune aiurea, nu are de ce sa se ajunga la lacrimi pe caiet, fiecare face cat poate si este evaluat corect. A, si plecatul in afara nu e pentru toata lumea. Nu toti pot sa se adapteze. Ca, sa fim seriosi, de aici porneste presiunea. Vrem note mari pentru toti pentru ca toti sa poata pleca. Asta nu inseamna ca e corect ca toti sa aiba note mari.

      Si da, am inteles ca nu respingeti invatamanul specializat, insa acele rezultate la testele TIMMS sugereaza ca nu doar la invatamantul specializat e problema.

      Si da, ei bine fie ca ne place sa recunoastem sau nu, matematica, fizica si informatica sunt mai cu mot decat artele, pentru ca duc la joburi stabile si bine platite pe de o parte si au un impact mai mare asupra societatii. Fara Newton eram in epoca de piatra din punct de vedere al calitatii vietii si sperantei de viata, despre Beethoven sau Bach nu se poate spune acelasi lucru, cu tot respectul pe care il am pentru ei.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz : Si da, ei bine fie ca ne place sa recunoastem sau nu, matematica, fizica si informatica sunt mai cu mot decat artele,

      Educaţia plastică nu înseamnă doar pictură, ci şi design vestimentar, design publicitar, director artistic într-o agenţie de publicitate etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pe post de director de...orice pot sa ajunga oameni din multe domenii. Oricine face ASE are sansa asta. Stiu persoane care au facut marketing care fac design publicitar. Si da, extreme o sa existe in orice domeniu, dar fara inginerie/fizica nu se aprinde lumina, fara design vestimentar se aprinde. Fara chimie si biologie murim, fara muzica nu. In ceea ce priveste importanta si impactul asupra societatii stiintele exacte castiga de departe.

      Piata romaneasca prezinta multe anomalii, asa e. Toti angajatorii sunt obsedati de experienta, astfel incat in Romania e foarte probabil sa ajungi taximetrist dupa ce obtii o diploma de la orice facultate pentru ca na, nu ai experienta. Internship-urile sa zicem ca mai atenueaza cumva aspectul asta. De asemenea sunt probleme cu salariile mici, overtime neplatit s.a.m.d., sunt lucruri care decurg fie din prostia angajatorilor care vor sa se imbogateasca ei foarte repede pe spinarea angajatilor, fie mai ales a legislatiei prost puse la punct si in continua schimbare. Astea nu sunt insa lucruri pe care sa le poata repara scoala sau facultatile.

      Intr-o tara care functioneaza net mai normal ca a noastra insa: https://nces.ed.gov/programs/coe/pdf/coe_sbc.pdf
      Rata de somaj maxima si unele din cele mai mici salarii - liberal arts and humanities.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Depinde.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Functioneaza mai normal din punct de vedere al sistemului politic, al administratiei, sistemului de sanatate, al economiei, coruptiei etc.
      Din punct de vedere al sistemului de invatamant universitar stau foarte bine, cel preuniversitar...mai putin. Se vede si din rezultatele testelor TIMMS. Stau mai bine ca Finlanda, dar tot sub medie, in conditiile in care de lipsa de bani tocmai ei nu se pot plange.
      Daca e sa punem laolalta toate aspectele stau mai bine, da, dar asta nu inseamna ca functioneaza perfect la fiecare aspect.

      Later edit: Ca nici noi stam bine e adevarat, dar din nou: cat se investeste la noi in invatamant fata de SUA sau Finlanda?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz ; Din punct de vedere al sistemului de invatamant universitar stau foarte bine
      Poate că ceilalţi stau foarte bine la UMAN, pentru că sunt preocupaţi mai mult de natură, ecologie, social etc.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Care e problema? Fara real iti subrezesti securitatea propriei tari si a propriilor cetateni. Daca se bazeaza pe import asta duce la imigratie masiva. E oare asta o solutie buna? E oare o solutie buna sa pui un imigrant sa iti gestioneze securitatea IT a propriului guvern pentru ca tu, tara vezi-doamne dezvoltata nu esti in stare sa iti pregatesti proprii ingineri? Mie mi se pare aberant.

      Eu in preuniversitar includeam si liceul. Conform rezultatelor TIMMS lucrurile nu stau tocmai exceptional pentru americani.

      Later edit: In completare, spuneati ca poate ceilalti stau mai bine la uman? Ia sa vedem: https://www.stat.fi/til/tyokay/2015/03/tyokay_2015_03_2016-12-09_tie_001_en.html
      Din sursa, un subtitlu: "Most unemployed persons in the educational field of humanities and arts"
      Nu, n-as zice ca stau foarte bine pe partea de uman. Stau insa bine la partea de tehnologie (deci nu e vorba de dezinteres pe partea de inginerie, rata de somaj e scazuta pentru cei cu nivel de pregatire universitar), stiinte socio-umane, pe partea de servicii medicale, si de profesorat.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că depinde de mult.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai 1) Cel mai probabil a existat o perioada in care sistemul de invatamant preuniversitar avea standarde mai inalte.
      2) Ca sa ajungi profesor universitar (in vest cel putin) iti trebuie destul de multa expunere: doctorat, conferinte, publicatii in reviste de specialitate cu expunere internationala, foarte probabil un stagiu de vreun fel facut in afara. Din cate vad acele standarde sunt respectate (sunt destule publicatii pe arxiv.org de la universitati din Finlanda, se pare ca eselonul superior inca nu a picat).

      Later edit: Daca observati in statisticile de somaj din Finlanda, probabilitatea de somaj in ceea ce numesc ei "Ed. Science" e foarte scazuta. Asta poate sa insemne ca incepe sa fie afectat si mediul academic pe partea de real
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      E de discutat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Trecerea nu se face brusc dar probabil ca incep sa fie posturi vacante pentru ca incepe sa nu se mai ajunga la acel nivel. Studenti tot sunt acceptati in facultati, dar la standarde foarte joase. Se face cat se poate face in 4 ani, dar daca pornesti foarte de jos nu e usor sa recuperezi. Lucrurile apoi se perpetueaza: daca ai un om cu diploma, dar slab pregatit, poate sa faca cercetare de calitate la nivel inalt? Mai greu...
      Vor fi si cativa care reusesc, exceptii exista intotdeauna, dar putini, astfel incat rezultatele statistice sunt cele pe care le vedeti.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am înţeles.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Umanul se prezinta super bine, doar ca are cea mai mare rata de somaj. Banuiesc ca intr-un fel sta cel mai bine, in sensul ca sistemul educational scoate oameni de "humanities and arts" pe banda rulanta care apoi nu au unde sa se duca, in schimb sufera pe partea de real. Un adevarat castig, clar.
      Nu stiu de cata inginerime e nevoie, e insa nevoie de invatamant de calitatea pe partea asta. Am explicat mai sus care e problema cu importurile.

      Nu stiu ce aspecte din sistemul nipon mi-au placut, nu mai stiu la care discutie va referiti mai exact si cu cat timp in urma am purtat-o. Am purtat totusi multe discutii. Cred ca am fost deziluzionat in momentul cand am aflat de la cineva care lucreaza in Japonia cam cum se preda matematica acolo in scoli si licee si cam care sunt rezultatele. Nu foarte bune, se pare.

      Nu spun ca sistemul nostru nu are legal, spun ca nu vad motive sa schimbam programele si anumite lucruri de organizare, cel putin deocamdata. Mai spun ca pentru a face o comparatie corecta ar trebui sa investim mai intai serios in invatamant, pentru a fi totusi pe picior de egalitate cu alte natiuni din punctul asta de vedere. Odata ce vom avea sume suficient de mari investite in invatamantul nostru, o majoritate de profesori bine pregatiti si motivati, propun sa comparam in acel moment rezultatele diverselor sisteme de invatamant (inclusiv al nostru, bineinteles). Daca si atunci ne vom plasa jos in clasamente atunci da, va avea sens sa vedem ce e in neregula cu programele.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ei nu merg prea mult pe humanity and arts, merg mult pe echology, social, green, chestii din astea.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Cand m-am referit la clasamente nu m-am referit doar la olimpiade, ci la toate clasamentele in general. Sau spuneti ca PISA si TIMSS nu spun nimic?

      "Cum se face că rezultatele de la evaluarea naţională sunt rele, şi totuşi avem olimpici?" - exista inca profesori dedicati din garda veche care pregatesc cu drag copii pentru olimpiada. Unii sunt pensionati, altii inca nu. Asta si astazi exista si pe net materiale de pregatire pentru cine vrea sa se pregateasca pentru olimpiada. Exista parinti profesori care ii invata pe copiii lor de la varste mici mate/fizica/etc.

      "Cum se poate aşa ceva? La şcoala generală, la gimnazial. Adică ai un profesor motivat să scoată olimpici dar în aceeaşi clasă nu-i poate ridica la nivel mediu pe ceilalţi. " - de presupunem ca e vina profesorului neaparat? Elevii nu au si ei partea lor de responsabilitate? Daca elevul nu isi face treaba normal ca ramane in urma, este o consecinta a alegerii lui. Alegi sa te uiti pe geam/telefon cand omul ala de la catedra munceste pentru tine, ghici ce: ramai in urma.

      "Pentru ca spun ca nu le place" - da, in viata mai facem si ce nu ne place, nu e tot timpul tot dupa cum vrem noi. Ca scoala ne invata cum sa gestionam si situatii care nu ne bucura pe de-a intregul mi se pare chiar util.

      "rezolvă tone de exerciţii ascultând muzică la căşti! Deci rezolvă exerciţii cu uşurinţa cu care un pictor pictează." - si eu rezolvam exercitii cu muzica in casti, si teme in general de altfel, dar asta nu insemna neaparat ca ce aveam in fata mi se parea totdeauna usor. Muzica din casti ma ajuta insa sa ma concentrez, sau cel putin asta era impresia mea la vremea respectiva. De fapt si azi lucrez cam tot la fel... in sfarsit, am divagat un pic de la subiect, scuze.

      Mai este de pus o intrebare: profesorul de la clasa ii antreneaza pe acei olimpici? Intreb pentru ca e posibil si sa fie dumnealui responsabil pentru succesul lor, dupa cum e posibil sa nu fie dumnealui cel responsabil. Cand eram eu in gimnaziu de exemplu, eu si inca 2 colegi de-ai mei mergeam la olimpiade si aveam si ceva rezultate la mate, de exemplu, insa cu tot respectul nu pot spune ca doamna profesoara pe care o aveam la clasa era responsabila pentru rezultatele noastre. Aveam noi materialele noastre, lucram de capul nostru dupa culegeri dar nu, dansa se ocupa strict de nivelul mediu (nu ii reprosez nimic, sa ne intelegem). Ne spunea cand aveau loc concursurile si cam atat.

      "dar restul întră la dezastre" - pai stati, de ce sa intre restul la dezastre? Inteleg ca sunt cativa foarte buni si cativa care nu tin pasul. Cu ceilalti ce se intampla, abia trec clasa? Din ce spuneti inteleg ca unii triseaza (ceea ce ii priveste, e alegerea lor pana la urma, desi e drept ca profesorul ar trebui sa fie mai vigilent), iar ceilalti performeaza multumitor, iar dvs. presupuneti ca in cativa ani o sa uite ce au invatat. Cred ca v-am mai spus, matematica nu e doar despre subiect in sine, ci despre abilitatea de a gandi logic, corect, organizat si a rezolva probleme (in general, in orice domeniu).

      "Şi oare profesorii care se plâng de o programă încărcată, setată cu mult peste puterea de îneţelegere a vârstei, accesibilă doar celor au talent sau uşurinţă în domeniul respectiv, nu ştiu ce vorbesc? " - acea doamna profesoara de romana din linkul pe care l-ati mai dat dvs. a demonstrat clar ca nu stie despre ce vorbeste. Demonstrat clar pe document (programa scolara). Despre ceilalti nu stiu nici cati sunt, nici ce spun mai exact, dar avand in vedere exemplul tocmai mentionat, e macar posibil.

      Din cate imi povesteati de amicul dvs. eu am observat 2 probleme - 1) obsesia cu planificarile a directiunii/inspectoratului (si proasta utilizare a termenului "programa" de catre director- deci un posibil director bou) si 2) o dorinta a prietenului dvs. de a preda la un nivel poate prea inalt pentru scoala generala. Dumnealui ar vrea sa intre in adancime, in niste detalii, este insa nevoit sa atinga o arie mai larga fara sa intre in detalii mai elevate. Pot sa inteleg de ce nu ii place lui programa, dar nu cred ca este neaparat ea prost conceputa.

      "Dvs. plecaţi de la premiza că programele sunt bune pentru că un firicel de olimpici sau pefromeri înnoată într-o mare de dezastru, după cum arată cifrele de la testele gimnaziale. "- nu, nu asta este premiza mea. Premiza mea este ca programele sunt bune pentru ca au functionat ani buni, cand aveam profesori bine pregatiti, platiti, respectati s.a.m.d. si nu s-au schimbat prea mult in timp. Daca s-a putut face treaba buna pe ele la un moment dat inseamna ca foarte probabil nu la programe e problema.

      "Păi dacă avem profesori nemotivaţi atunci cum stăm aşa de bine?" - nu sunt toti slabi si nemotivati inca. Daca lucrurile continua insa pe fagasul asta (salarii mici, pregatire slaba a profilor etc.) in cativa ani probabil vom ramane si fara olimpici, asa cum am cam ramas fara performeri la gimnastica. Antrenorii buni se retrag, salile de antrenament se duc si ele/ Profesorii buni se pensioneaza, scolile ajung incet-incet in paragina...
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz: Daca elevul nu isi face treaba normal ca ramane in urma, este o consecinta a alegerii lui.

      Păi asta încerc şi eu să spun: poate că pe acel copil nu îl interesează MATEMATICA, dar poate l-ar interesa EDUCAŢIA MATEMATICĂ.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Matematica e menita sa te invete sa gandesti, sa rezolvi probleme. Ce spuneti dvs. cu istoria matematicii si biografia matematicienilor ar putea eventual fi studiate la ora de istorie sau in particular.

      "Greşit şi e tipic un punct de vedere sepcific românesc." - dupa care dati exemple de situatii in care omul mai face si ceea ce nu-i place.

      "E o aiureală să OBLIGI PE CINEVA." - asa sa fie? Parintii nu obliga niciodata pe copii sa faca nimic? E normal sa isi lase copiii sa faca tot timpul tot ce doresc? Parca nu, totusi. Nu e normal sa obligi un adult, pentru ca se afla deja in situatia in care e poate alege pentru sine si e responsabil pentru sine. Cu un copil insa e altceva pentru ca nu are inca nivelul de cunostinte necesar pentru a face o alegere informata.

      "Iar aiuriţi lucrurile." - nu, a gresit grosolan si am demonstrat asta.
      "dar nu a greşit atunci când a spus că textul depăşeşte cu mult puterea de îneţegere a elevilor. " - de unde rezulta asta? E o afirmatie pe care dumneaei nu a argumentat-o.

      "@Jonn Jozz : cand aveam profesori bine pregatiti...

      comparat cu

      @Jonn Jozz : Daca elevul nu isi face treaba normal ca ramane in urma, este o consecinta a alegerii lui.
      " - da, conteaza ambele, si profesorul sa fie pregatit, si copilul sa isi faca treaba.

      "Nici profesorul de care v-am povestit nu este miliardar, dar are şapte elevi care îl adoră - şi care probabil că au dreptate -, care spun că e excelent pregătit " - de acord, o fi foarte bine pregatit, bravo dumnealui.

      "o clasă întreagă care nu are nimic cu el DAR CARE NU AGREEEAZĂ MATERIA." - da, inteleg, dar cum am spus, in viata mai avem de-a face si cu lucruri care nu ne plac. E de asemenea util sa invatam sa depunem efort. Nici mie nu mi-a placut matematica la inceput, chiar deloc, dar prin exercitiu am ajuns destul de bun si pana la urma m-am si specializat oarecum pe domeniul asta. Efortul m-a ajutat sa cresc atat la matematica cat si in general, mintal, mi-a crescut rezistenta la stres, m-a ajutat sa devin mai organizat in general.

      "Ce rol are aici profesorul? " - nu am evitat acel caz, si daca mai cititi o data comentariul meu anterior veti observa ca am pus si eu cam aceeasi intreabare ca si dvs.. E posibil sa il fi antrenat dumnealui pentru olimpiada, sau nu. E posibil sa ii fi insulfat dumnealui dragul de mate sau nu. Exista diferente intre elevi, sigur, unii au anumite inclinatii pe care altii nu le au, nu neg asta.

      "Despre amicul meu, profesor de educaţie plastică, n-aţi spus nimic." - ba da, am scris un mic paragraf si despre dumnealui, mai cititi va rog odata comentariul meu anterior.

      "Pe cine să cred, pe amicul meu profesor sau pe dvs.?" - nu credeti nici pe mine nici pe dumnealui, cercetati. Demonstrati dvs. clar, cu argumente obiective, cu date, ca programa e buna/proasta. Cu o asemenea demonstratie se poate face o petitie catre minister si schimba ceva, daca e de schimbat. Eu imi prezint doar argumentele mele si sursele de rigoare, nu va cer sa ma credeti pe cuvant.

      Eu m-am uitat pe programa de educatie plastica si pe un manual (gasisem un pdf la un moment dat, nu mai am acum linkul la indemana, scuze). Uitandu-ma strict pe cele 2 documente mi se parea fezabil de predat asa ceva la scoala. Am facut de asemenea o paralela cu matematica si da, daca eu as preda matematica la liceu de exemplu as fi poate tentat sa ma joc cu axiomele numerelor reale, sa le povestesc elevilor de topologie si taieturi Dedekind, dar nu e liceul mediul pentru asa ceva. Idem cred ca scoala/liceul probabil nu este locul potrivit pentru a se discuta acele notiuni din programa de educatie plastica la nivelul la care sugereaza amicul dvs. ca ar trebui discutate. In ambele cazuri cred ca se pot atinge acele subiecte la un nivel accesibil elevilor.
      O intrebare: dumnealui este nemultumit de programa - a facut ceva in privinta asta? A vorbit cu cineva de la minister, de exemplu?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jonn Jozz : Matematica e menita sa te invete sa gandesti.

      Fals! Matematica e făcută să te înveţe MATEMATICĂ. Inteligenţa există, iar matematica nu e singura care o poate antrena. Logica e o altă materie care dezvoltă gândirea.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Fals! Matematica e făcută să te înveţe MATEMATICĂ." - cu tot respectul, nu sunt de acord. Matematica e parte integranta din foarte multe lucruri. Da, asa e, aveti logica, aveti argumentatie si poate se vede sau nu, dar mie chiar imi face placere sa am aceste schimburi cu dvs. Cred insa ca o parte din abilitatea dvs. de a gandi logic se datoreaza si exercitiului matematic de care ati avut parte, asa neplacut cum vi s-a parut.

      "...am un nume relativ public, care apare pe Google în multe articole, deci nu mi-am trăit viaţa degeaba. Nu vreau să vă par nesimţit sau îngâmfat" - daca aveti cu ce sa va laudati, foarte bine! Eu nu vad o problema in asta. Recunosc, m-ati facut curios. Oricum, felicitari.

      "Una e să faci 10% ca să-ţi atingi un scop" - pai matematica ce se face in scoli e un 10%, nu e ceva de specializare.

      "Şi dacă nu se vrea schimbare doar pentru ca să nu se strice anumite cutume ce ne facem? Nu ştiu dacă înţelegeţi aluzia... " - inteleg care e aluzia si imi dau seama ce sistem politic infect avem. Dar chestia e ca si noi, populatia putem sa punem piciorul in prag. Daca s-a putut face o petitie pentru modificarea constitutiei care sa duca si la un referendum, daca s-a putut opri adoptarea unei ordonante prin proteste de strada, atunci vreau sa cred ca se poate face ceva si in domeniul asta. As vrea insa sa existe un plan bine pus la punct si niste argumente solide. Si daca argumentele acelea demonstreaza ca eu gresesc, e absolut OK din punctul meu de vedere.
      • Like 0
    • @ Valentin
      OK, atunci n-am inteles aluzia. Puteti sa-mi explicati despre ce e vorba, va rog?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      @Jon Jozz : Cred insa ca o parte din abilitatea dvs. de a gandi logic se datoreaza si exercitiului matematic de care ati avut parte, asa neplacut cum vi s-a parut.

      Foarte posibil.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai ceva-ceva si din exercitiile alea light se pare ca v-au folosit. Daca depuneati mai mult efort era si mai bine ( ca tot vorbeati de logica si argumentatie, ipoteza cam de pe-acolo e, inrudita cu concluzia si demonstratia, ipotenuza e pe la triunghi).

      OK, va place sistemul finlandez, am observat. Suficient chiar cat sa-i gasiti scuze cand o da in bara cand vine vorba de niste examene de mate. Bun, sunt profesori universitari din Finlanda care critica exact acest lucru, vreo 200 au semnat la un moment dat o petitie in care explicau exact care e problema (cu PISA, TIMSS, cu modul in care se face mate in scoli si care sunt consecintele, etc.) chiar in sistemul de baza, pe care ei il numesc "comprehensive school". Apropo, iata ce zice wiki despre ce inseamna "comprehensive school" in Finlanda: https://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finland#Basic_comprehensive_education
      De acolo, cateva chestii interesante: "There are no "gifted" programs, and the more advanced children are expected to help those who are slower to catch on."
      si inca una:
      "Grades are awarded on a scale from 4 to 10. In individual exams, but not on school year report or basic education certificate, it is also possible to divide the scale further with '½', which represents a half grade, and '+' and '–', which represent one-fourth a grade better or worse. For example, the order is "9 < 9+ < 9½ < 10– < 10". The grade '10+' can also be awarded for a perfect performance with extra effort by the student.

      If a comprehensive school pupil receives a grade of 4 for a particular subject at the end of the spring term, they must show that they have improved in the subject by sitting a separate examination at the end of summer term."

      Adica si note cam ca in sistemul nostru (doar ca ei nu merg sub 4, pentru ca ala deja inseamna ca ai picat) si corigenta si chiar repetentie in unele cazuri, si sa fiu al naibii daca vad pe undeva cursuri optionale. Din contra, zice ca tocmai ca nu exista "gifted programs", explicand ca daca e un elev mai bun la o materie, nu merge la un optional avansat, ci ii ajuta pe ceilalti. Seamana suspect de mult cu sistemul nostru, cu niste diferente de curriculum care vin poate cu ceva avantaje si niste dezavantaje clar dovedite. Asa ca:
      1) Unde-i marea libertate? Si
      2) De ce ne-am repezi sa emulam sistemul asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cosider că aveţi perfectă dreptate.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Pai din cate vad seamana cu al nostru:
      "Second, Finland’s National Curriculum Framework is a loose common standard" - echivalent cu programele noastre. Nu poate fi vorba chiar de sisteme diferite din moment ce exista totusi un standard comun, chiar si "loose" asa.

      "that steers curriculum planning at the level of the municipalities and their schools. It leaves educators freedom to find the best ways to offer good teaching and learning to all children. Therefore, practices vary from school to school and are often customised to local needs and situations." - echivalent cu planificarile noastre. Diferenta mare e ca ei se simt suficient de comfortabil sa nu verifice obsesiv acele planificari si sa-si inece profesorii in hartogaraie.

      Exista diferente intre scoli. OK, si la noi exista asemenea diferente, si intre scoli si intre clase ale aceleiasi scoli.
      Si da, stiam de scoli Waldorf si Montessori, daca acum deschidem insa discutia si catre scoli particulare atunci teoretic nu ar avea nimeni de ce sa se mai planga pentru ca exista cate un sistem comod/placut/optim/cum vreti sa-i spuneti pentru fiecare. De ce sa ne mai pese atunci de ce se intampla in invatamantul de stat, exista scoli particulare cu exact ce vrea fiecare oricum. Ceea ce - bun! Perfect atunci, in sistemul de stat se face mate mai "strong", cine vrea "light" are scoli in care se face "light". Si intr-adevar exista si la noi licee particulare (scoala americana din Bucuresti de exemplu) care nu pregatesc elevii pentru bacul romanesc ca e prea greu, ii pregatesc pentru alte teste.

      Deci optiunile sunt mai degraba intre scoli la ei, nu atat intre cursuri din aceeasi scoala.
      Am uitat sa va intreb: matematica in liceu n-ati facut deloc?
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu cred.
      • Like 1
    • @ Valentin
      N-am spus ca asemanarea ar fi intre programe, am punctat exact asemanarile. Sunt la organizare si la sistemul de notare. Sunt si diferente, sigur, am punctat si eu cateva, ati punctat si dvs. cateva.

      "Ştiţi cum arată programa de educaţie plastică la 5-8 în Finlanda? Are 10 pagini cu totul!!!!" - a noastra are 16, din care primele 3 nu spun mai nimic (1 e doar cu titlul, inca una cu o nota de prezentare pe care o au toate programele, si inca una cu un chenar cu ceva): http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/62-Educa%C8%9Bie%20plastic%C4%83%20cls%20V-%20VIII%2027.02.2017.pdf

      Eu nu vad mult mai multa libertate la ei, nu la elevi cel putin. La profesori da.
      Drept e ca pe programa lor aerisita rezultatele sunt cele pe care le-am prezentat mai sus. Nu vad sa merite emularea unui asemenea sistem.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că e mai complicat decât ce apare.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Cititi din comentariile de mai sus, problema apare in nucleul elementar, se specifica clar. Da, evident ca se uita daca nu se face exercitiu. Dar na, temele sunt naspa si nu le vrem. Nicio problema, consecintele se vad la testele TIMSS si la admiteri in facultate.

      "articolul pe care îl tot împingeţi în faţă nu spune nimic despre sistemul de învăţământ," - cum sa nu spuna, acele notiuni pe care nu le stapanesc unde ar trebui predate, nu in sistemul de invatamant?

      "Faptul că cineva de 20 de ani intră la o facultate de inginerie fără să ştie fracţiile nu spune nimic despre viitorul lui. "- ba da, spune. Nu ai cum sa ajungi la standarde normale in 4 ani daca pornesti de atat de jos. O spun statisticile, o spun si profesorii lor.

      "Studiul nu spune că respctivii au ieşit din facultate la fel cum au intrat." - nu, spune doar ca peste 200 de profesori universitari critica modul in care se preda matematica in scoli. Si ca elevii sunt sub standardele internationale. E ilar, e ca si cum copii de clasa a 5-a ar da admitere la poli, ar face examenul varza, iar dvs. spuneti "A, nu, e OK, asta nu spune nimic despre sistem". E cat se poate de concludent. In ceea ce priveste matematica sistemul lor e praf. Intrebati un student care a intrat la Poli cam ce capitole de mate intra acolo. Uitati-va peste niste examene, v-am trimis si un link la un moment dat. ALA E ABIA PUNCTUL DE PORNIRE. Si astea sunt standardele in general, nu doar la noi(v-am trimis exemplu de curricula de inginerie de la o facultate din State, daca vreti va mai trimit si altele din alte tari). Sa dai la inginerie fara sa stii sa lucrezi cu fractii e de cea mai mare jena.
      Din documentul lor:
      "The polytechnic teachers of professional subjects are astonished at how poorly students can handle algebraic expressions and solve equations. The decreased mathematical skills of the students have forced to reduce the teaching material in those engineering courses that most heavily rely on mathematics. This is a serious matter taking into account the importance of engineering knowledge to the Finnish economy and welfare. " - adica scad standardele nu pentru ca nu mai e nevoie de standarde ridicate ci pentru ca sunt FORTATI DE UN SISTEM PREUNIVERSITAR SLAB. Iar studentii, chiar daca ajung sa aiba diplome, vor sti mai putin decat ar trebui pentru ca inclusiv cursurile au fost afectate. Din nou, nu pentru ca nu ar mai fi nevoie de materie, ci din cauza sistemului preuniversitar care nu ii pregateste cum trebuie. Deci da, se vorbeste concret si despre rezultatul final, si nu e bun. Nici nu avea cum sa fie.

      " The effect of the present upper secondary school practices to the poor average knowledge has to be examined, too. It is clear that a serious mistake is the practice of most upper secondary schools that one can get a final pass, even if he or she has failed some of the courses, and that one can be absent from many classes without a reason.

      These things hamper the follow-up studies. Especially in polytechnics, it is apparent that the students do not any more have a common mathematical knowledge base, upon which to build. Students have different gaps even in important basic knowledge according to which upper school courses they failed or followed only partly. This causes inefficiency in teaching: a great part of the first-year mathematical teaching in polytechnics is a review of upper school mathematical subjects. " - asta apropo de descentralizarea sistemului - nu mai stii la ce sa te astepti cand ii evaluezi, unii au trecut cand n-ar fi trebuit etc.

      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Totuşi vorbiţi doar de ÎNVĂŢĂMÂNTULUI REAL, nu şi celui UMAN. SISTEMUL reprezintă însă UN ÎNTREG şi ar trebui judecat ca un întreg.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ce spune Alvin Toffler nu se aplica, cel putin deocamdata: https://www.theatlantic.com/education/archive/2013/12/the-real-reason-the-humanities-are-in-crisis/282441/
      Joburile cele mai bine platite sunt in continuare cele din IT, inginerie de alte tipuri etc. Sunt si bine platite si sigure, dovezile nu arata ca nu ar fi preferate.

      "profesori nu critică absolut deloc SISTEMUL GIMAZIAL" - ba da, (si) sistemul gimnazial e criticat, am aratat asta mai sus, mai arat odata si aici:
      " A proper mathematical basis is needed especially in technical and scientific areas, biology included. The PISA survey tells very little about this basis, which should already be created in comprehensive school."
      Ce inseamna "comprehensive school"?
      https://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finland#Basic_comprehensive_education
      "The compulsory educational system in Finland consists of a nine-year comprehensive school from 1st to 9th grade, from the ages of 7 to 16 "
      Problema tine de la inceput de tot pana la o parte din echivalentul liceului de la noi. Impartirea se face usor diferit la ei.

      "Profesorii finlandezi nu critică absolut deloc curriculumul, ci metodele de evaluare. " - critica si curriculumul:
      "One reason for the increase of poor standards in the matriculation exam and in the beginning of university studies is, undoubtedly, the weakness of the foundation received in the comprehensive school. New, more difficult concepts are hard to learn because still in upper secondary school much energy is spent in reviewing concepts that should have been learned in the comprehensive school." - "should have been learned" - adica problema de curriculum.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu ştiu ce să spun...
      • Like 0
    • @ Valentin
      "dar din moment ce dvs. cunoaşteţi mai bine sociologia decât Toffler/Vattimo" - eu nu vin cu pareri, eu vin cu dovezi. Dupa cum v-am demonstrat, nu se vede un declin al domeniilor pe partea de real.

      "Vă garantez că ştiu inginer IT binişor plătit, comparativ cu un avocat cu propria casă de avocatură. " - exemplele singulare nu demonstreaza un trend si nu spun mare lucru despre sistem in ansamblu. Pentru asta exista date si analize statistice.

      "Văd că dvs. v-aţi setat armele pe el" - dvs. ati comentat la nici nu mai stiu cate articole despre sistemul din Finlanda, si despre cat e de bun. Am demonstrat cu date si surse ca nu e atat de bun pe cat se prezinta de multe ori.

      "Mai există o altă problemă: se pare că dvs. nu puteţi da un alt exemplu de sistem de educaţie bun în afară de cel românesc, " - nici nu-mi propun. Astept doar sa vad un motiv suficient de bun pentru a face schimbari in programa, sau anumite lucruri legate de organizare. Pana acum nu sunt dovezi suficient de bune ca asa ceva ar fi necesar.

      "Revenind la chestiunea cu fracţiile, vă asigur că nici la noi lucrurile nu stau prea bine. " - cat se investe la noi fata de Finlanda, sa zicem? Cum stam cu infrastructura? Cum stam cu saracia? Sau astea nu joaca un rol?

      "Şi să nu credeţi că sunt încărcaţi suplimentar cu teme DE CĂTRE PĂRINŢI." - nu? dar decizia de a face meditatii cui apartine in final? Nu parintilor?

      "Nu vă contrazic că există şi asemenea profesori, dar cei care dau câte 10-15 exerciţii zilnic sunt sau nu motivaţi?" - pot sa fie sau nu, nu depinde doar de numarul de exercitii date.

      " Nu mai fluturaţi cifre de la politehnică, acolo e învăţământ specializat." - ce spuneam era legat de examenele de adimitere, care se leaga strans de ce se face in invatamantul preuniversitar.

      "Nu, sistemul e prost şi se vede din MEDIE, nu din vârfuri. " - de unde rezulta ca programa de exemplu e de vina pentru rezultatele astea? Cat se datoreaza programei, cat salariilor mici din invatamant, cat infrastructurii, cat saraciei, cat problemelor din familie (parinti plecati de exemplu) etc.?

      "Iar povestea cu fracţiile e ridicolă! Nici la noi NU se stăpânesc, dovadă evaluarea şi rezultatele, şi nu din vina profesorilor." - din vina cui nu se stapanesc si cum s-a demonstrat asta? S-a demonstrat ca profesorii nu contribuie deloc la problema?
      "Chiar dvs. aţi spus că artele n-ar trebui să constituie calul de bătaie al educaţiei." - nu asta am spus, am spus ca se explica numarul de ore mai redus pentru arte.

      "Dar - ciudat - consideraţi că e ok ca un sistem ca al nostru să forţeze literatura." - analiza literara isi are rostul ei, te invata sa argumentezi. In plus de asta si celelalte arte se fac tot obligatoriu (cu diferente la liceu, bineinteles).

      "Fracţiile sunt vitale - aici aveţi dreptate - dar literatura nu este. În loc să mestece metatexte şi contexte n-ar fi mai bine să fie lăsat să lucreze fracţii?" - isi au si literatura si analiza literara rolul lor. In scoala generala se pun bazele culturii generale. Timp exista, mai ales daca inveti sa te organizezi si ai un pic de disciplina.

      "Nu vedeţi absurditatea unui sistem care toarnă cu lopata în copiiii?" - nu mi se pare in nici un caz ca "toarna cu lopata", ci ca pune niste baze la standarde bune. Ca om trecut prin exact acelasi sistem de invatamant, nu, nu mi se pare absurd.

      "Sistemul pe care îl susţineţi e slab, şi asta se vede pe MEDIE." - depinde care parte a sistemului. Sunt lucruri care trebuie schimbate, sunt si lucruri care merita lasate exact asa cum sunt.

      OK, daca am terminat cu Finlanda, haideti sa trecem la Japonia, ca si pe ea ati dat-o ca exemplu.
      Dvs. vorbeati de transdisciplinaritate si optiuni in generala. Haideti sa vedem cum arata scoala generala la ei:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Japan#Lower_secondary_school

      https://en.wikipedia.org/wiki/Secondary_education_in_Japan#Junior_high_school
      Din a doua sursa:
      "Because the amount of mandatory courses, electives are few. All the students in one grade level study the same subjects,[8] although it is in upper-secondary school that differences in ability are first publicly acknowledged." - ok, nu foarte multe optiuni in scoala generala, deci.
      Sa mai vedem si alte surse:
      http://factsanddetails.com/japan/cat23/sub150/item2789.html
      Din sursa:
      " “The standard curriculum for junior high school includes the following required subjects: Japanese language, social studies, mathematics, science, a foreign language elective (almost always English), music, fine arts, health and physical education, and industrial arts or homemaking." - din nou, nu par sa aiba prea multe optiuni, doar cu limba straina.
      Pai vad ca nu-i dau optiunile afara din casa, in gimnaziu cel putin (ma rog, echivalentul lor).

      OK, si sistemul...chinezesc. Banuiesc ca stiti ca acolo inca au comunism. Hai sa-l vedem:
      "https://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_China#Compulsory_education_law"
      Aici nu spune mare lucru despre "junior secondary" (cumva echivalentul gimnaziului nostru). Au ceva despre "senior secondary"(liceu, sa-i zicem)
      "The academic curriculum consists of Chinese, Mathematics, English, Physics, Chemistry, Biology, Geography, History, Ideology & Political Science, Music, Fine Arts, PE, Technology, Computing etc. Some schools may also offer vocational subjects." - ore de ideologie! Un pic de indoctrinare politica. Starneste amintiri, cumva?

      Sa mai vedem:
      https://wenr.wes.org/2011/11/wenr-novemberdecember-2011-practical-information-curriculum-reform-in-chinese-secondary-education

      Aici avem ceva despre junior secondary:
      "In junior secondary school, the prescribed curriculum includes 13 compulsory courses. Humanities courses are comprised of history, political science and geography, while Science courses include physics, chemistry and biology." - nimic despre cursuri optionale in "junior secondary", exista insa in senior secondary, adica oarecum echivalentul liceului de la noi. Ceea ce OK, la liceu avem si noi optiuni.
      Da, ce sa zic, nu vad marea revolutie in invatamant in exemplele astea. Si, cum am mai spus, chiar daca ar fi, nu vad de ce am schimba noi aceste aspecte in al nostru. Avem alte lurcuri de schimbat.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu inteleg, de ce v-ati modificat propriile comentarii atat de mult?
      • Like 0
  • Aia cu "imuni la deochi" mi-a placut. Vreau si eu scut japonez anti-deochi :D
    • Like 0
  • Vă mulțumesc. V-am citit prima carte, „Iertați-mă că nu sunt japonez”. A fost o experiență pe care nu o voi uita niciodată. Vă mulțumesc încă o dată pentru că ați ales să o împărtășiți. Vă admir și apreciez foarte mult.
    • Like 0
  • na ca am gasit cu cine sa ne comparam: Japonia!?!? Cea care in 1855 era in plin feudalism cu acces aproape taiat cu lumea exterioara si in 1900 top 5 la tehnologizare? care in 1945 era distrusa de razboi si 2 bombe nucleare si mai aveau si americanii ca ocupanti si le trageau inapoi, si acum este top 3 la GDP in lume, dupa china si sua? . Nu avem cum. Au metoda si respectatul ei in sange, respectul fata de copii si viitor le-a dat mutatii genetice, au 6 zile sapt de munca (scoala) si unii nici la 90 ani nu se pensioneaza, au nevoie sa adapteze tot pt ca insulele alea sunt chinuite de natura, pe unde merg fac poze dar nu sa se laude pe fb ci sa mai analizeze dupa aia sa vada ce pot invata ei.
    Mai bine sa ne comparam cu india, unde inca sunt scoli sub un copac si wc-ul sub alt copac, ce fac artimetica pe degete si pietre (ca asta au) si tot au reusit sa scoata o armata de ingineri si programatori de vuieste microsoft-ul de ei.
    • Like 3
    • @ Claudia Olteanu
      Lasă-mă că am avut de-a face cu ingineri indieni... varză cu muci.
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Lasa ca am avut de-a face cu ingineri romani....varza de muci.
      Glumesc. Lucrez cu indieni de peste 10 ani. Si cu romani de peste 20 Sunt oameni si oameni si la ei, nu ca le iau apararea, dar in India sunt firme de 200 mii de programatori disipati in 20-30 centre (adevarate uzine de 20 miii programatori pt aceeasi firma) si nu dau faliment, si peste dealuri inca au scoli cu wc in fundul curtii, e evident ca ceva ce au facut indienii au facut bine, si nu ma refer la guvernul lui ci la fiecare individ.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      "Americanii ca ocupanti si le trageau inapoi" - tot asa cum americanii au tras in jos si Corea de Sud sau Germania dupa razboi. Spre deosebire de fratii nostri care au venit cu sloganul "Stalin si poporul rus, fericirea ne-au adus". Nu sunt pro-american, dar totusi eu cred ca i-au lasat sa se dezvolte ba chiar i-au si ajutat.. Evident insa ca meritul este al Japoniei nu al americanilor.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Victor66 check icon
      Respectul nu "da mutatii genetice". Japonia s-a ridicat prin sprjin financiar american, iar metoda cu munca la greu vine tot de la specialisti americani.
      • Like 1
    • @ Victor66
      Imi dati niste exemple de un concept sau ceva inovativ adus de americani in 1950? Din ce am inteles japonezii fac r&d in industrie de la sf feudalismului, din 1860, in 1880 inginerii japonezi veneau inapoi de la studiile din germania/italia/sua si deschideau fabrici, in 1900 aveau uzine, avioane proiectau singuri din 1920 (ok, s-au inspirat de la nemti, dar nu au copiat modele !!) si-au lansat linie de productie cu modelul lor unic si materialele lor (au facut si din bambus, unica idee in lume), strazile lor, cu sau fara ocupatie americana ei erau deja in proces de educatie si adaptare.
      Coreenii de sud s-au dezvoltat asemanator - lipsa comunistilor a fost suficienta....fara tumbe. Tumbele au ramas la nord si se vede.
      Altfel, nesimtitii de americani ca ocupanti a japoniei au incercat cu ei ce au reusit cu alte tari - sa le vanda rahaturile lor la supra pret (a se citi cartea Asasinii economici), au incercat descentralizarea deciziilor (pt a interveni si corupe) - aici au reusit ceva ceva sa imbunatateasca la japonezi, au incercat sa le mareasca reteaua de drumuri doar sa intre cu masinile lor si sa le vanda masinile lor mari (japonia nu se preteaza la drumuri sau masini sau parcari prea largi datorita cutremurelor) etc. Nici macar nu aveau voie japonezii sa vorbeasca despre cancerele de tiroida sau victimele de la Hiroshima sau Nagasaki! Americanii avand conditiile medicale si informatii dar au facut zero...veneau din cand in cand niste medici, se uitau la supravietuiri si plecau repede ... :(
      • Like 2
  • Raul check icon
    Minunatii copii japonezi care se transforma in adulti inchisi, care muncesc toata viata ca niste roboti. Minunatii copii japonezi care isi traiesc viata in anime si manga. Adolescenti indragostiti de personaje si figurine. Adulti care dorm prin statiile de metrou de oboaseala. Dar da, e bine, totul e bine de tot in Nippon.
    • Like 0
    • @ Raul
      GabiC check icon
      Spre deosebire de minunatii copii romani (romanizati) care traiesc in haite sociale, gata sa-l imite pe Gutza si pe Salam la orice ora, gata sa-ti spuna ca idealul lor in viata e clanul Sportivilor sau nu-stiu-cine de la Clejani. Si ca nu merta sa inveti ci mai bine sa te faci politician (cum ini spunea un pici de 13-14 ani acum 2 zile) "sa ai bani si detoate".
      Aia viata!
      • Like 1
    • @ GabiC
      Victor66 check icon
      Unde sunt copiii acestia, in prelungirea Ferentari?
      • Like 1
    • @ Victor66
      GabiC check icon
      Te-ar şoca dacă ți-aş spune ca in Aviatiei?
      Şcoala Herastrau?!
      Si te-ar mai soca daca ti-as spune ca directorul (deşi mai nou e corect gramatical si "directoarea") se lauda prin cancelarie cu sustinerea ei de catre persoane importante din psd si ca, dacq nu ne convin conditiile si educatia care "se dă" - mai exista si alte scoli in sector?!
      • Like 1
    • @ Victor66
      http://www.tribunainvatamantului.ro/interdisciplinaritate-transdisciplinaritate-si-pluridisciplinaritate-in-cadrul-orelor-de-literatura/
      • Like 0
  • Frumos articol dar cam obișnuit. Deja este plictisitor să tot admirăm ce este la alții, fie ei și îndepărtații japonezi. Eu admir extremul orient. Chiar foarte mult. Văd cel puțin un film sau un serial japonez sau sud-coreean pe săptămână.Sunt multe asemenea filme și seriale despre școlile lor în care vezi inclusiv cum fac curat la finalul orelor, se vede și ce probleme au, se vede și ce inseamnă diferențele sociale. și ce fel sunt raporturile în interiorul familia și cât de diferiți sunt de noi și de europeni în general. Au o istorie cu totul aparte, au o geografie și o geologie teribilă aș spune. Sunt si ei dependenți de tablete, calculatoare și telefoane ca toți copiii din lumea asta. Anul trecut a fost un serial in care un samurai venea in prezent și se îngrozea cât de departe de codul samurailor sunt copiii și tinerii din prezent. Ce vreau să spun este că ar trebui ca asemenea informații să fie făcute mai puțin elogios față de culturile pe care ajungem să le cunoaștem și să le îndrăgim. Suntem eminamente latini și trăim într o țară mai puțin înghesuită și solicitantă ca Japonia. Nu suntem vinovați pentru asta după cum nu suntem nici pentru că avem o altă religie și o altă cultura în toate. În plus noi venim din comunism ceea ce ne face cu totul deosebiți în ochii lor. Și asta pentru că în unele privințe au învățat să fie mai curioși decât noi, cei care trăim o experiență istorică unică și o lăsăm să se piardă mult prea ocupați să elogiem ce au alții. Pe vremea mea făceam curat în sala de clasă la fel ca elevii japonezi. Și am considerat acest lucru oribil, copil fiind. Mă bucur că cei mici de astăzi nu fac asta.
    • Like 1
    • @ Dana Burda
      Autorul ne povestește cum e în Japonia.Nu condamnă România că-i diferită.Dar...chelul își pune mîna-n cap,doamnă Burada.E o metaforă...
      P.S. N-ar fi mai bine,cînd aflăm cum este la alții, să nu ni se activeze- automat-glanda patriotică?
      • Like 5
    • @ Dana Burda
      Deja este plictisitor să tot admirăm ce este la alții ???...De ce ? Poate pentru că nu ne convin concluziile comparațiilor care, vrem- nu vrem-ne vin în minte ?:)
      • Like 4
    • @ Marius Georgescu
      Mulțumesc pentru răspuns dle Marius Georgescu. Cred că v-a indignat foarte tare părerea mea pentru că mi-ați schimbat numele. Nu e rău să avem o glandă patriotică sensibilă indiferent de vârstă și un interes la fel de mare pentru specificul copiilor de aici din ziua de azi, așa cum avem pentru copiii din alte părți. Și să fim mai bine informați când vorbim și despre unii și despre alții. Copiii japonezi erau interesanți pe 5 mai, când era ziua lor și cei români azi, când este ziua lor. De ce copiii japonezi au ziua pe 5 mai? Asta chiar mă interesa!
      • Like 1
    • @ Dana Burda
      Scuze,doamnă Burda,pt schimbarea de nume.A fost o eroare.
      • Like 0
    • @ Dana Burda
      Nu,nu m-a indignat părerea dvs, doamnă Burda.Dacă am fost mai sarcastic, poate, decît se cuvenea,e pentru că am impresia că starea/halul în care ne găsim vine, uneori, și din cauză că ne împăcăm prea ușor cu năravurile naționale,fiind prea ocupați să-i criticăm pe alții.Dar poate-i doar părerea mea.Scuze dacă v-am supărat.
      • Like 1
    • @ Marius Georgescu
      Intre timp m-am informat de ce ziua copiilor este pe 5 mai in Japonia. Este de fapt ziua băieților, a fetițelor este pe 3 mai. Și are la bază o sărbătoare foarte veche budistă și războinică. De altfel in această zi este și Festivalul samurailor ca să li se activeze și lor glanda patriotică străveche. Pe 3 mai este Festivalul păpușilor care se potrivește mai bine fetițelor. Interesant și bine de știut. Și foarte interesantă legenda crapului care a înotat împotriva curentului și s-a transformat în dragon. O poveste cu care merită să rămânem din indepărtata cultură japoneză pentru că se potrivește oriunde. Să ne învățăm și noi copiii să înoate împotriva curentului pentru a deveni dragoni.
      • Like 3
    • @ Dana Burda
      Stimata doamna, nu sunt de acord cu dvs in legatura cu facutul curatului in clasa dupa ore de elevi, ce are daca dupa ore pot sa dea cu matura jumatate de ora, poate ii ajuta mai tarziu sa stie sa isi faca singuri curat. Poate ar trebui, noi romanii . sa invatam de la japonezii unele lucruri pe care le-am stiut dar le-am uitat in numele libertatii , democratiei si etc, cum ar fi de exemplul respectul si responsabilitatea pt propriile actiuni sau fapte ( e omeneste sa gresesti , dar e si mai omeneste sa arunci vina pe altul). Si poate un lucru deosebit de marunt ar fi sa reinvatam sa fi patrioti si sa avem respect fata de Romania, poate nu chiar in masura in care Japonezi o au fata de Japonia si imparat (care e un om obisnuit si nu e zeu).
      • Like 1
    • @ Ovidiu Gura
      Dacă este vorba de ore in care copiii să învețe cum se face și se menține curățenia intr-o casă, ce înseamnă reguli de igienă și chiar stiluri de viață inclusiv minimalismul japonez, nu am nimic împotrivă. Din contra. Dar să facă curat în clasă după orele de școală, îmbrăcați în hainele cu care apoi pleacă acasă sau la meditații în condițiile in care in scolile noastre sunt așa precare mijloacele de a te spăla și a te curăța, mi se pare un abuz care nu-i invata nimic si le pune la indemână mijloace murdare de a se sicana unii pe alții fiind deja obositi, flămânzi și nervoși. La noi nu există cantine și nici pauze de masă decente. Să avem grijă la ce experimente ne mai supunem atât de puțin numeroasa generație tânără.
      • Like 0
    • @ Dana Burda
      GabiC check icon
      Corect aici! Ani in sir am asteptat-o pe fiica mea in fata portii pt ca totdeauna iesea ultima. Imi spunea ca "a fost iar de serviciu pt ca nimeni dintre ceilalti copii nu voiau, la sfarsit, sa stearga tabla si sa adune gunoiul din banci, asa ca facea ea si cu colega ei de banca asa cum fusese invatata de noi". Oare merita?
      Si acum, la cativa ani departare de clasele primare, inca are aceste reflexe.
      La intrebarea ei (de atunci) de ce toti fac mizerie si ea nu are voie si nici nu trebuie sa arunce pe jos, desi si oamenii mari o fac, noi i-am spus ca noi suntem.civilizati si ne dorim civilizatie.
      Acum, daca tot suntem civilizati, cred ca o sa-i lasam pe ceilalti in groapa lor de gunoi si o sa ne cautam o "japonie" a noastra..
      Nu mai e mult!
      • Like 0
    • @ Dana Burda
      Victor66 check icon
      Cum se cheama serialul?
      • Like 0
    • @ Dana Burda
      Victor66 check icon
      In Japonia nu se inoata contra curentului. Cuiul care iese in afara este lovit de ciocan pana ajunge la nivelul celorlalte. E un proverb al lor.
      • Like 0
    • @ Victor66
      Japonezii au făcut cam cu un deceniu in urmă un serial de mare succes ''Hana yori dongo'' preluat apoi ca temă de sud coreeni cu serialul ''Boys over Flowers''. Hana yori dongo arată viața dintr-un liceu de elită din Japonia și raporturile dintre elevii foarte bogați și cei de condiție modestă. Anul acesta au reluat tema cu un nou serial, cu actori noi și cu realitatea de acum. Noul serial se numeste ''Hana nochi hana ''.Nu are subtitrare in română ci doar in engleză. Cel vechi cred ca are si in română dar nu știu sigur. Tema a fost lansată prima dată într-un serial taiwanez '' Meteor Garden'' pe la inceputul anilor 2000. Toate sunt interesante pentru că se pot vedea foarte bine diferențele culturale dintre cele trei tări pe o poveste identică. Serialele japoneze din acest an demonstrează și mai bine care sunt marile probleme ale societății lor privind raporturile dintre oameni. Legenda crapului care a ajuns dragon inotând contra curentului este o legendă budistă prezentă în Festivalul samurailor in ziua de 5 mai de aceea se atârnă la acoperișurile caselor bucăți de crap și zmee in formă de crap. Dragonul si crapul sunt elemente importante in imaginarul extrem asiatic.
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult