Sari la continut

De patru ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește patru ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Cui îi suflă Brexitul în pânze

Mai multe similarități au fost remarcate între principalele motive ale celor care au votat în Marea Britanie ieșirea din Uniunea Europeană și temele campaniei lui Donald Trump: frica de imigrația necontrolată, neîncrederea și ostilitatea față de elitele politice și birocratice, opoziția față de globalizare și reafirmarea unui naționalism ținut în obscuritate în ultimele decenii de media și corectitudinea lor politică.

Dacă acest lucru este real, ar trebui ca, după votul Brexit, Trump să crească în sondaje, unde acum nu stă bine: după media recentă de la www.realclear politics Hillary Clinton se situează la 45,3% și Trump la 39,4%, iar agenția Reuters comunică în rezultatele din perioada 20-24 iunie o diferență de 13 procente în favoarea candidatei democrate (46,6/33,3%).

Dar, printre alte concluzii legate de neașteptatul rezultat al alegerilor britanice, se detașează și observația că sondajele electorale, utile dar departe de certitudine, nu trebuie absolutizate: până în preajma intrării la urne, sondajele din Marea Britanie au dat principala șansă secțiunii care era în favoarea rămânerii în uniune.

În ceea ce privește distribuția electorilor, se anticipează că - după ce se știe în prezent - statele pe care le va câștiga Hillary Clinton îi vor aduce 211 de electori, în timp ce Trump poate conta pe 164. În statele nedecise, în care mai sunt 163 de electori, concurența și intensitatea efortului electoral sunt maxime și sondajele dau cifre în zona erorii statistice. Clinton conduce în Pennsylvania cu 0,5%, în Florida cu 3% și în Ohio cu 2,7%, iar Trump apare în avantaj în Carolina de Nord cu 3% și în Georgia cu 4,2%. Diferențele sunt mici și se așteaptă ca o departajare mai clară a celor doi candidați să se întâmple după dezbaterea principală, programată pe 26 septembrie în orașul Dayton, din statul Ohio. Cel care va câștiga dezbaterea televizată va ieși victorios în cele mai multe state de bătălie și va avea cea mai mare șansă de a deveni viitorul președinte.

Campania prezumtivului candidat republican a mai trecut printr-o zguduire, când fostul director Corey Lewandowski a fost brusc înlăturat și înlocuit cu Paul Manafort. Ultimul are o lungă carieră de consultant politic și a lucrat pentru mai mulți candidați republicani, dintre care pe unii i-a ajutat să devină președinți (Ronald Reagan, George HW Bush, George W Bush), în timp ce cu alții a pierdut alegerile (Gerald Ford, Bob Dole, John McCain). În anul 2013, Manafort a fost în spatele lui Victor Yanukovici, care a devenit președintele Ucrainei, învingând-o pe Iulia Timoșenco și acest lucru este văzut rău de cei mai mulți, ca o contribuție la instalarea unui dictator. Începând cu martie 2016, Trump l-a angajat pe Paul Manafort pe post de consilier și l-a folosit în mai multe evenimente de presă, în care Manafort a făcut o impresie bună, vorbind logic și documentat. Acum l-a avansat ca director general al campaniei.

Cu șase luni înainte de alegerile generale și cu mai puțin de trei săptămâni înainte de convenția națională, campania Trump se mai confruntă cu o dificultate: criza de fonduri. Este o mare diferență între mașinăria electorală a celor doi candidați: cea a doamnei Clinton dispune de un mare număr de voluntari și de angajați și are birouri deschise de mult în toate statele, pe când Donald Trump a mers până acum cu o echipă foarte restrânsă, care nu a pus la punct un sistem eficace de colectare a donațiilor. Cum costul global al alegerilor prezidențiale americane este estimat să fie în anul acesta un miliard de dolari, echipa democrată pleacă de la început cu un mare avantaj, prin sumele deja adunate.

La finalul alegerilor preliminare, campania Clinton colectase 345 de milioane de dolari, cu 279 de milioane mai mult decât organizația electorală Trump, care reușise să pună în cufere numai 66,3 de milioane.

Mai multe similarități au fost remarcate între principalele motive ale celor care au votat în Marea Britanie ieșirea din Uniunea Europeană și temele campaniei lui Donald Trump: frica de imigrația necontrolată, neîncrederea și ostilitatea față de elitele politice și birocratice, opoziția față de globalizare și reafirmarea unui naționalism ținut în obscuritate în ultimele decenii de media și corectitudinea lor politică.

Martin S.Martin

După legea electorală, modificată de mai multe ori, candidații nominalizați de cele două partide se califică, imediat după nominalizare, pentru 20 de milioane de dolari din banii publici, care provin din mica donație de 3,00 dolari pe care o acceptă majoritatea cetățenilor și o confirmă bifând o căsuță pe formularul de taxe anual.

Apoi vin, tot din banii publici, fondurile federale de completare: pentru fiecare donație individuală de până la valoarea de 250,00 de dolari, comunicată de campania unui candidat, comisia electorală federală dublează acea sumă.

Un candidat poate primi mult mai mulți bani din contribuții particulare, dar atunci trebuie să renunțe la banii publici.

Până în anul 2010, contribuțiile individuale cu scop politic erau limitate la 2.500,00 de dolari și corporațiilor și uniunilor sindicale nu le era permis să participe cu fonduri în campaniile politice. În anul 2010 s-au înființat comitetele politice de acțiune (PAC), care au primit permisiunea să primească contribuții individuale de maximum 5.000,00 de dolari și donații de maximum 15.000,00 de dolari de la companii.

Marea schimbare a avut loc în anul 2012, când congresul a votat legea contribuțiilor politice nelimitate, prin intermediul supercomitetelor de acțiune politică (Super-PAC). S-a ridicat și obligația de a identifica originea donațiilor și multe din marile contribuții rămân anonime.

Efectul acestei legi a fost acela de a mări influența electorală a indivizilor și fundațiilor foarte bogate ca și a firmelor și companiilor care, prin donații electorale, își asigură ușile deschise la cei care, după alegeri, vor răspunde favorabil cererilor speciale ale donatorilor. Asta explică de ce marile corporații fac donații egale sau comparabile ambilor candidați.

Cea mai activă organizație de tip Super-PAC a lui Trump este TMAGAC (Trump Make America Great Again Committee), în timp ce Hillary Clinton este sprijinită în principal de Super-PAC-urile Priorities USA Action și American Bridge 21st Century.

Imediat după Brexit piețele europene, americane și asiatice au înregistrat, așa cum se prognosticase, pierderi mari. Din fondurile înscrise în conglomeratul britanic FTSE au dispărut 100 de miliarde de lire sterline, indicatorii americani Dow-Jones și NASDAQ au scăzut cu 3,5%, iar indicatorul japonez NIKKEI s-a mișcat în jos cu 10% din valoare.

Brexit-ul și-a pus deja amprenta și pe campania prezidențială americană în mai multe feluri. Partidul democrat american, susținător al ideii de menținere a prezenței engleze în uniune, a avut în președintele Obama un participant activ și angajat la dezbatere. La fel s-a pronunțat și doamna Clinton, care adaugă mereu dovezi de loialitate față de președintele actual și reafirmă intenția ei de a fi o continuatoare a politicii sale. A doua zi după eveniment, ambii s-au străduit să micșoreze efectul defavorabil al poziționării cu necâștigătorii.

Martin S. Martin 

Cascada de efecte a inclus declarația de demisie a premierului britanic, afirmația îngrijorată a primului ministru francez care vede un pericol iminent pentru însăși integritatea Uniunii Europene, intervențiile mai multor state europene care cer accelerarea procedurilor de excludere a Angliei și afirmațiile Irlandei și Scoției privind regimul lor de membre ale Regatului Unit. Lucrurile nu se vor opri aici și consecințele politice și economice ale divorțului inițiat de Marea Britanie vor continua să apară.

Brexit-ul și-a pus deja amprenta și pe campania prezidențială americană în mai multe feluri. Partidul democrat american, susținător al ideii de menținere a prezenței engleze în uniune, a avut în președintele Obama un participant activ și angajat la dezbatere. La fel s-a pronunțat și doamna Clinton, care adaugă mereu dovezi de loialitate față de președintele actual și reafirmă intenția ei de a fi o continuatoare a politicii sale. A doua zi după eveniment, ambii s-au străduit să micșoreze efectul defavorabil al poziționării cu necâștigătorii.

Newt Gingrich, politician republican conservator, fost candidat prezidențial de două ori și susținător al lui Trump, crede că, într-un mod asemănător cu reacția alegătorilor din Marea Britanie, și americanii vor vota în noiembrie opțiunea războiului cu Washington-ul, a opoziției cetățenilor obișnuiți față de elitele care pun ideologiile lor înaintea intereselor națiunii și care au încetat să îi mai reprezinte pe alegători.

Ziarele se întreabă care sunt șansele ca echipa Trump să repurteze un succes comparabil cu cel al mișcării Brexit: surprinzător dar incontestabil.

În noua fază a procesului electoral se dau lupte acerbe pentru câștigarea unor grupuri specifice de alegători. Un astfel de grup, estimat să fie și numeros și neinteresat de abandonarea alegerilor, este format din suporterii lui Bernie Sanders, care au arătat fidelitate, convingere și înclinarea de a contribui repetat, chiar dacă cu sume mici. Majoritatea sunt tineri și sunt strâns legați de viitorul țării. Și Trump, și Hillary Clinton încearcă să-i atragă pe acești votanți.

Sanders, care tot nu a anunțat retragerea din campanie, a declarat că va vota pentru prezumtiva candidată a partidului său, dar nu a spus și că îi dă sprijinul lui, nici nu și-a îndemnat susținătorii să treacă de partea doamnei Clinton, așa cum aceasta se aștepta și se considera îndreptățită.

Un grup și mai mare este cel al creștinilor evanghelici. Sondajele de opinie făcute în rândul lor, în lunile ianuarie-mai 2016, arată un avantaj pentru Hillary Clinton. Compania de televiziune NBC a studiat sondajele post vot (exit polls) de la alegerile preliminare republicane și a găsit că distribuția voturilor a fost 40% Trump, 34% Cruz, 11% Rubio și 10% Kasich.

După World Magazine, evanghelicii au o părere predominent negativă despre amândoi candidații, cifrată la 67% în cazul lui Trump și 81% pentru Clinton. Aceeași publicație arată că cei care sunt credincioși, dar aparțin unor religii necreștine, sunt net în favoarea doamnei Clinton, în proporție de 40%, numai 20% din ei fiind de partea lui Trump.

Recent a avut loc la New York o întâlnire între Donald Trump și sute de lideri ai bisericilor creștin evanghelice și câțiva dintre cei mai cunoscuți dintre aceștia, așa cum sunt Jery Falwell Jr. și James Dobson, au făcut cunoscute intențiile lor de a-l sprijini pe Trump.

În alegerile prezidențiale precedente, evanghelicii au fost de mai multe ori foarte influenți, fie prin votarea masivă în favoarea unui candidat, așa cum a fost la alegerile lui Reagan și Bush senior, fie neparticipând la vot, așa cum au ales să facă atunci când au fost profund dezamăgiți de desemnarea lui Mitt Romney drept candidat al partidului republican.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu propun ca Marea Britanie sa devina al 51-lea stat SUA, si se rezolva toate problemele. Si-asa sunt scotieni si irlandezi multi deja in SUA.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult