Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum ar fi arătat o plajă celebră din Thailanda, dacă ar fi fost situată în România?

Phuket Thailanda

Foto: Cristian Lică

Am reușit să ajung anul ăsta în Thailanda, pentru câteva zile, la plajă. Întotdeauna mi-au plăcut plajele, iar cele din insula Phuket sunt ideale: sunt lungi, goale și liniștite. Vegetația exotică este abundentă, la marginea lor, nisipul este alb și fin, ca făina, iar marea cea caldă ca o ciorbiță, se reflectă în degrade-uri de turcoaz. 

Niște thailandezi foarte serviabili, care stau la umbră în tufișuri, sunt mereu bucuroși să-ți presteze orice servicii sau să-ți aducă orice dorești, la prosop. Totul costă circa 10 lei. Hainele, cocktailurile, nucile de cocos sau uleiurile de palmier, toate vin la prețul standard de 100 baht. Doar masajele de o oră costă cam 20 de lei.

Astăzi, zăcând pe plaja Patong, din Phuket, nu m-am putut abține sa nu fac o analogie cu experiențele pe care le-am încercat, de voie-de nevoie, în ultimii ani, pe litoralul românesc. Patong este una dintre plajele cele mai celebre din Thailanda.

Așadar, dacă plaja Patong ar fi fost situată în România, pe malul Mării Negre, să spunem, ea cred că ar fi arătat altfel.

Vegetația ar fi dispărut demult, așa cum a dispărut din Vamă, iar pădurea de palmieri ar fi fost înlocuită de o terasă, un hotel kitschos sau o parcare betonată. S-ar fi turnat betoane pe nisip, apoi s-ar fi ridicat un edificiu decorat cu plante artificiale și beculețe colorate. Privind spre plajă dinspre mare, din orice punct, ai fi putut observa foarte multe mașini parcate.

Plaja ar fi fost fragmentată de niște garduri, care ar fi împărțit-o în parcele de nisip, fiecare parcelă fiind administrată de câte un alt ispravnic sau pârcălab, cu pretenții de satrap. Doar un culoar îngust, deschis cu zgârcenie, chiar lângă buza mării, ar mai permite plimbarea oamenilor de-a lungul plajei.

Odată închise cu garduri, parcelele ar fi fost burdușite de umbreluțe și șezlonguri. Fiecare parcelă ar fi avut propriul set de umbrele, decorate creativ cu sigla unei beri sau cu stuf rustic. Una dintre preocupările angajaților locației ar fi fost să-i îndepărteze, făcându-i să se simtă prost, pe toți cei care nu ar fi vrut să închirieze umbreluțe și șezlong de la ei, preferând să facă plajă pe câte un prosop. 

Unele parcele vor îngusta și mai mult culoarul trecătorilor, amplasând niște baldachine nesimțite, chiar lângă apă. Prețul de închiriere al unui astfel de obiect, pentru o zi, ar fi echivalentul unei nopți de cazare, la un hotel de 5 stele din Phuket.

Fiecare parcelă va avea propriul bar, iar toți cei care se bronzează în interiorul parcelei vor fi obligați să consume, numai de la acel bar. Oricum, oferta și prețurile tuturor barurilor vor fi identice, în ciuda concurenței dintre parcele.

Concurența se va manifesta totuși prin nivelul decibelilor. Fiecare parcelă va dispune de boxe gălăgioase, care vor zbiera cât mai tare, pentru a acoperi zgomotul produs de parcelele alăturate. Dacă Patong ar fi o plajă din România, muzica ar acoperi zgomotul valurilor și ziua, și noaptea.

Unele parcele vor îngusta și mai mult culoarul trecătorilor, amplasând niște baldachine nesimțite, chiar lângă apă. Prețul de închiriere al unui astfel de obiect, pentru o zi, ar fi echivalentul unei nopți de cazare, la un hotel de 5 stele din Phuket.

Plaja ar fi mai murdară si presărată cu scoici sparte. În cele mai multe zone plimbăreții vor ocoli lungi zone de alge putrezite si împuțite.

Unele parcele ar fi inevitabil acoperite de fum greu de mici sau pește prăjit. În cele neafumate s-ar servi șampanie la frapieră.

Prețurile tuturor produselor ar fi de 3-5 ori mai mari decât sunt acum, aici. 

Primarul ar fi un mafiot, care va susține ideea că concesionarea plajelor este utilă, că firmele care le administrează se ocupă de curățenie (care în orice alt scenariu ar fi fost pur ai simplu o misiune imposibilă) iar experiența turiștilor la plajă, în țarcuri gălăgioase, la prețuri mari, este excelentă.

Presa se va întreba de ce nu le place străinilor să vină la plaja Patong, o minunăție cu care ne-a binecuvântat natura.

Iar dacă, pentru cele de mai sus, veți sări să dați din nou vina pe corupție, ei bine să știți că vă înșelați. Thailanda este una dintre cele mai corupte țări din lume (locul 104 în lume), mult mai coruptă, în statistici, decât România (locul 69).

Poate ca plajei Patong îi stă mai bine aici unde este. Aici este o plajă de apus, iar în România ar trebui să vadă răsăritul, prin urmare s-ar răsuci și ar ieși cu fundul în sus, așa cum ies toate lucrurile. 

Aici în Thailanda, apusul pe plaja Patong este încântător. Mereu mi-au plăcut mai mult apusurile decât răsăriturile. Apusurile îmi par mai contemplative, mai îndelungi și mai complete. Rasăriturile sunt mai repezite și mai obositoare chiar dacă sunt optimiste. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    De acord în multe puncte de vedere. Ce aș menționa totuși în apărarea hotelierilor romani de pe litoral - cu toate ca nu am mai fost pe litoralul romanesc din 2005 și nici nu intenționez sa merg - este sezonul foarte scurt care te determina sa iei măsuri ca sa iei recuperezi investiția mai repede. Din ce tin eu minte pe vremea comunismului marea majoritate a celor care operau hotelurile era din țară și nu din C-ta, prin urmare o altfel de alocare a costurilor. În plus costurile de întreținere în extrasezon erau acoperite de stat. Prin urmare cel putin din acest punct de vedere suntem în dezavantaj. Iar dacă adăugăm nivelul de corupție binecunoscut prin procesele faimoase, lipsa de viziune și incompetenta generală nu ne miram de ce suntem aici.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult