Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum ne-am organizat nemțește ca să-i primim pe refugiații din Ucraina

Primirea refugiaților ucraineni la Berlin

Ieri am ajutat zecile de voluntari care au dat curs diverselor apeluri apărute pe rețelele de socializare. Se așteptau mii de refugiați din Ucraina, au ajuns câteva sute. De la orele 14:00 până la 22:00 am asistat la o mobilizare extraordinară de forțe…

Imediat ce am ajuns la Gara Centrală din Berlin, am urmărit steagurile ucrainene și m-am îndreptat spre biroul improvizat la nivelul inferior. Am întrebat cum pot ajuta și cui trebui să mă adresez. Mi s-a spus că nu există coordonare centralizată și fiecare contribuie cum și cât poate. Le-am spus că în 5 zile voi fi în România, dar până atunci vreau să ajut cât pot și aici, la Berlin.

Erau deja instalate mese cu alimente, gustări calde sau reci, toate împachetate, mere, banane, dulciuri. Un alt colț era amenajat pentru cei ce aveau nevoie de produse igienice și haine. 

În primul rând, trebuia organizată primirea celor ce aveau sa ajungă la Berlin dintr-o clipă într-alta. Cei ce doreau să-și continuie voiajul spre alte orașe trebuiau îndreptați spre ghișeul Deutsche Bahn, care pune la dispoziție bilete gratuite, cei ce voiau să rămână la Berlin trebuiau să facă uz de autobuzele municipale și să se cazeze în centrele de primire. La început am fost rugați să așteptăm călătorii pe peron, pentru a le arăta direcția corectă.

În timpul după-amiezii ni s-au alăturat din ce în ce mai mulți oameni: se apropiau și întrebau „cum pot să vă ajut?" Le dădeam veste de culoare galbenă și le spuneam că trebuie sa se posteze în apropierea scărilor, pentru a direcționa persoanele spre autobuze. Cei ce vorbeau rusa erau și mai căutați: pe ei îi poziționam mai strategic, pentru a oferi informații în mai multe limbi…

După sosirea trenului și primirea călătorilor, am fost imediat întrebată de un alt grup de voluntari dacă mă pot ocupa de încă o sarcină. Prezenți erau și reprezentanți ai Senatului Berlin - era vorba de organizarea transportului spre centrele de primire.

Refugiaților le trebuia indicat cum să ajungă la autobuze, care nu erau nici pregătite, nici suficiente ca număr.

La ora 19:00 se așteptau 700 de persoane, au venit vreo 200. Însă ieșirea era plină de persoane care ofereau cazare. La început, Senatul nu a fost de acord cu această soluție alternativă, dar văzând că locurile disponibile în centre n-ar fi fost suficiente, au consimțit...

Am grupat translatorii, iar fiecare familie ce ajungea și spunea că nu dorește să meargă la centru era ajutată să-și găsească o locuință, printre cei ce erau de față. Fiecare oferea ce putea: o cameră, 2, 3. Pentru o familie, o mamă și 1, 2, 3 copii… unii își ofereau mașinile pentru a transporta orice oriunde… mulți dintre refugiați nu erau nici ucraineni, nici albi, ci afghani sau bangladeshi cu pașaport ucrainean - dar asta nu schimba atitudinea eventualei gazde!

Împreună cu rusul aflat în posesia unui megafon am găsit locuințe tuturor celor ce le voiau… La sfârșit, încă mai erau gazde cu locuințe disponibile… le spuneam sa aștepte următorul tren sau să revină în următoarele zile.

Printre cei ce făceau sandvișurile era și un libian ce fugise din patria sa anul trecut - iar acum ajuta alte persoane în fugă de război. În zilele următoare s-ar fi alăturat și Malteser sau Crucea Roșie mării de voluntari, deși eu cred că ne-am organizat oricum destul de bine așa, în mod neoficial.

Până acum, peste 3500 de persoane au ajuns în Germania, iar numărul este în creștere. A fost creat un grup de Telegram în care se anunță sosirile la Gara Centrală, de Est și la Autogară. Cine poate ajuta sau poate aduce produse alimentare și apă este mereu binevenit. Solidaritatea exprimată până acum este extraordinară…

Și totuși, am fost înștiințați că Poliția germană triază refugiații la granița cu Polonia: doar cei albi și cu pașaport ucrainean pot trece în Germania, dar ceilalți? De ce această discriminare? Afganii nu fug și ei de război? Există războaie bune și războaie rele? Refugiați buni și răi? Din câte știu eu, NU.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Marian Neacsu - Sorin Grindeanu la Cotroceni

Și nu le pasă de opiniile oamenilor care mai gândesc, fiindcă știu că electoratul lor nu înțelege ce înseamnă „listare la bursă”, „acțiuni”, „dividende”, „revânzarea energiei” sau management profesionist. Prin propagandă susținută, au reușit să mute furia publică dinspre cauzele reale — corupție, trafic de influență, furt, incompetență — către dușmani abstracți, dar simplu de urât: „neomarxiștii”, „globaliștii”, gheii.... foto Profimedia

Citește mai mult

Maia Sandu - Nicusor Dan - fb

Din pricina zăngănitului de arme care însoțește de regulă o moțiune de cenzură a trecut aproape neobservată o nouă declarație a Maiei Sandu despre eventuala unire a României cu Moldova. De asta ne arde acum, exact de unire, va fi oftat românașul prins în vâltoarea evenimentelor din ultimele zile. Cred însă că exact de asta ar trebui să-i ardă, dar nu-și dă seama. Foto: Facebook Maia Sandu

Citește mai mult

mesaj primit de ziaristul Gabriel Gachi

„Îmi spune: „Ai 24 de ore sa te prezinti la mine in birou si sa-ti ceri scuze". Momentul e halucinant. Mirel Idorasi, functionar al statului, se considera autoritatea suprema cu putere de decizie asupra vietii mele. Biroul sau e templul in care se iau toate hotararile ce ne guverneaza viata si in care se dau pedepsele. Suntem o colonie disciplinara, condusa de baroni ai statului pe care trebuie sa-i ascultam in genunchi, cu fruntile in pamant. Foto: captură din discuția pe WhatsApp / Foto: Facebook Gabriel Gachi

Citește mai mult
sound-bars icon