Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum pot fi angajate persoanele cu cetățenie ucraineană aflate pe teritoriul României

refugiati ucraineni

Refugiați ucraineni, în zona vămii Siret/Foto: IPA PRESS / Sipa Press / Profimedia

 În situația în care angajatori din România doresc să încadreze în muncă persoane cu cetățenia din Ucraina, au această posibilitate urmând o procedură simplificată, ce presupune doar obținerea NIF-ului (Numărului de Identificare Fiscală) fără să fie necesară obținerea unui aviz de muncă. Această situație este reglementată de prevederile de la art. 3 alin. (2) lit. k) și o) din OG nr. 25/2014, astfel:

(2) Prin excepţie de la alin. (1), nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii:

k) solicitanţii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

o) cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic”

Din analiza textului normativ observăm că pentru o perioadă de 9 luni persoane fizice provenind din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia pot fi încadrate în muncă în baza unui contract de muncă întocmit conform Codului Muncii. Acest lucru presupune ca valoarea salariului să fie cel puțin egală cu salariul minim brut garantat în plată, iar contractul va fi înregistrat în Revisal. Este necesar Numărul de Identificare Fiscală pentru depunerea declarației privind venitul, impozitul pe venitul din salarii și contribuțiile sociale obligatorii – Formular 112.

Și ulterior perioadei de 9 luni se poate prelungi dreptul de muncă obținând avizul de muncă, iar elementul principal este chiar deținerea contractului individual de muncă semnat în perioada anterioară existent la momentul solicitării avizului de muncă.

Amintim faptul că și domnul ministru al Muncii a făcut public un astfel de punct de vedere, preluat de presă, un extras din acest punct de vedere putând fi găsit aici.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult
sound-bars icon