Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Da, am intrat în Schengen în fix 5 minute, dar tot ca „suboameni”

Aeroport Barcelona

Foto: Profimedia Images

După eșecul Schengen și ideea boicotului, am observat contra-tendința bagatelizării soluției de boicotare a companiilor și economiei Austriei. Am înțeles argumentul că lucrează tot români în companiile cu capital austriac. La o scanare rapidă a presei austriece, am observat că ideea boicotului a prins însă: nu a existat ziar important austriac care să nu aibă pe prima pagină, în zilele de după Consiliul JAI, informații despre acest boicot. Ce ne spune asta? Ne spune că am atins un punct nevralgic.

Austria e o țară cu economie relativ mică în Europa, o țară care nu-și permite să fie indiferentă la o scădere a profiturilor generate din România. Furnicile astea din România, ca mine și ca tine, cantitățile astea neglijabile și demne de dispreț (conform deciziei guvernului austriac) au împreună o putere mult mai mare decât ne dăm seama.

Sunt conștient că acest boicot este o presiune indirectă la guvernul austriac, o presiune care are și victime colaterale. Ce spun eu este că Austria nu-și permite să fie imună la o presiune internă indirectă venită din rândul companiilor austriece. De fapt, deja, chiar înainte de un boicot semnificativ al consumatorilor români, presiunea venită din partea partidelor politice și din presa mainstream austriacă a fost, pentru mine, surprinzător de mare. Ca răspuns la semnalele de boicotare a companiilor austriece din România, ministrul austriac de interne ne spune ca trebuie separate deciziile politice de cele economice.

Îți recomandăm

Dacă am câștigat ceva în lupta asta surdă cu guvernul austriac pentru aderarea la spațiul Schengen este simpatia Europei occidentale, simpatie clădită pe decența românilor care au primit refugiații ucraineni.

Disprețul cancelarului austriac și al ministrului austriac de interne față de români a fost atât de mare, încât nici nu s-au obosit să vină cu un pretext cât de cât plauzibil. Să spui că ai văzut traseul imigranților pe telefoanele lor mobile, date la care ai doar tu acces, e un argument anecdotic și pueril. Lumea adulților și lumea politicienilor europeni serioși funcționează pe baza datelor publice culese de experți independenți. Datele Comisiei Europene spun altceva. Spun că numărul imigranților ajunși în Schengen prin România este nesemnificativ. Altfel e ca în jocul acela stupid în care îi ceri partenerului să zică un număr, iar tu îi spui un număr mai mare și îl anunți că ai câștigat. Exact asta au făcut cancelarul și ministrul de interne austriac. Și-au inventat propriul joc stupid de copii de generală.

Nu cred că există persoană care să nu bănuiască motive în spatele deciziei guvernului austriac de a ne bloca accesul în Schengen. Dar să rămânem în lumea adulților raționali, să nu intrăm în speculații. Lumea civilizată și statele de drept funcționează pe baza faptelor dovedite, nu pe baza bănuielilor. Hai să fim noi, românii, adulții în discuția cu Austria.

E ridicol să discutăm despre naționalizarea companiilor austriece. Nu suntem un stat bananier, nu suntem nici Rusia. Dar putem vota cu banii noștri, putem alege ce expoziții organizăm în România, putem alege la ce întâlniri ale oamenilor de afaceri participăm, putem alege cui arătăm deschidere și bunăvoință.

A nu se înțelege că avem, cu mici excepții, altceva decât niște impostori semi-analfabeți în guvern și în structurile de conducere ale MAI. A nu se înțelege că e altceva decât e un eșec al guvernanților noștri. Ca lider, orice se întâmplă e responsabilitatea ta. 

Îți recomandăm

Am intrat într-o țară Schengen în fix 5 minute. Problema e că suntem tratați ca „suboameni”

Cât mă încurcă pe mine, personal, că România nu este în Schengen? Prea puțin. Am intrat săptămâna trecută în Spania prin aeroportul din Barcelona în 5 minute. Eram cu copiii și am fost direcționat la o coadă scurtă. Dacă nu eram cu copiii, aș fi stat maximum douăzeci de minute la control, la fel ca un spaniol care venea din afara Schengen.

Dar șoferii români de TIR stau cu orele. Pe lângă deranjul personal al șoferilor profesioniști (deloc de neglijat, când stau cu orele în vamă), avem un cost național al excluderii din spațiul Schengen estimat la 0,5% din PIB.

Însă cel mai mult mă doare disprețul din „motivarea” deciziei guvernului austriac. Disprețul de a nu depune efortul de a croșeta un pretext aparent rațional. Știu că nu există un motiv real. Știu că există un joc în spate, chiar dacă nu pot să îl dovedesc. Doar ne clasează scurt ca sub-oameni, „Untermensch”. Oameni cu care nu merită depus efortul de a comunica o grilă, orice grilă obiectivă. De ce ne refuzați? Nur so. Just because. Că așa „vrea mușchiul nostru".

Repet: dincolo de decizia propriu-zisă, oricât de arbitrară ar fi, mă deranjează desconsiderarea de a nu depune efortul să inventeze un pretext, măcar aparent, logic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Încă un articol inflamator pe subiectul nostru favorit de la sfârșit de an. Nu înțeleg de ce insistați să publicați opinii atât de lipsite de substanță.

    Continuăm ideea de "neoameni" și ducem mai departe pseudo-ideea asta cu boicotul, doar doar mai strângem niște click-uri.

    Subiectul este unul pur politic. Nu există motive și conspirații. E vorba de capital politic. Sunt sigur că diplomații români ar putea să îl trateze ca atare. Putem folosi această oportunitate să strângem favoruri prin UE și să menținem presiunea la nivel înalt, și vom intra și în Schengen.

    Cât despre lipsa de considerație a Austriei în a fabrica un argument logic, singurul punct valid din articol, nu este deloc cum spuneți. Oamenii ăștia au ajuns la putere tocmai pentru că sunt experți în a construi o politică bazată pe non-sens. Fake news. Newspeak. MAGA.

    Ei nu vorbesc cu România. Ei vorbesc cu Austria, cu UE. Cu Ungaria ("da, suntem cu voi"). Vorbesc la nivel politic și diplomatic și la nivel de postare de Facebook, toate în același fel.

    Ce am învățat din 2016 încoace este că acest stil este departe de a fi o mizerie, o mârșăvie, o marcă a educației slabe, pueril, fără noimă, etc. Este o declarație politică cu putere, cu forță, și ar trebui tratată ca atare.
    • Like 0
    • @ Vlad Fratila
      Marius check icon
      Defapt nu e DOAR politic. E si unul economic. De asta Croatia a fost acceptata de catre Austria. Oricum, e interesant cum parerile oamenilor sunt atat de divizate si asta arata si clasica pozitie romaneasca a ghiocelului. Primesti o palma si tu, ca ghiocel ascultator, intorci si obrazul celalalt. Poate asta s-a intamplat si in discutiile de negociere din Parlamentul European. Romanii nu sunt stapani pe sine, niciodata nu au fost. Din cate am inteles, croatii au dus o munca asiduua de convingere si negociere, pe cand romanii au intrat in discutii cu "asa sa ne ajute Dumnezeu"
      • Like 0
  • Alo, domnu', și cine oare o fi de vină că suntem tratați astfel? Austriecii? Sau, în general, străinii și, în orice caz, alții întotdeauna, nu noi? NU; domnule, vina este exclusiv a noastră! De ce? Fiindcă suntem neam prost, statistic vorbind - o țară de lichele și de secături care-și merită soarta cu vârf și îndesat!
    • Like 1
  • Bine măcar că majoritatea românilor au înţeles unde sunt, de fapt, vinovaţii de eşecul Schengen. Cine sunt răspunzători de faptul că austriecii ne clasează scurt ca sub-oameni, “Untermensch”.

    https://www.g4media.ro/exclusiv-sondaj-avangarde-pentru-g4media-cei-mai-multi-respondenti-cred-ca-vinovatii-pentru-esecul-aderarii-la-schengen-sunt-in-romania.html
    • Like 1
  • "La o scanare rapidă a presei austriece, am observat că ideea boicotului a prins."

    Serios? Probabil că aşa se explică rezultatul sondajului efectuat la aproape 2 săptămâni după veto-ul Austriei. “Majoritatea populaţiei austriece sprijină refuzul Vienei de a accepta aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord.”

    https://www.g4media.ro/peste-50-dintre-austrieci-sustin-veto-ul-tarii-lor-in-cazul-aderarii-romaniei-la-schengen-potrivit-unui-sondaj.html
    • Like 1
    • @ Rocky's Dad
      Da , serios majoritatea populației din Austria ( aia care tine cu propriul guvern) nu știe ca o mare parte din subvențiile pentru hrana și energie provin din banii trimiși de multinaționalele și băncile din România ca transfer de profituri în statul de baștină al acestora. Guvernul însă știe foarte bine de aia boicotul e luat în serios de factorii decizionali și nu de populație. De asemenea piețele au reacționat imediat ( fondul proprietatea a vândut cele 20 % din acțiunile de la OMV Petrom și chiar benzinăriile au redus preturile mai agresiv pentru păstrarea clienților și a cotei de piață. De asemenea băncile su trimis scrisori către toți clienții. Asta spune mult despre amploarea fenomenului și a creat presiune pe guvernul austriac. După alegerile din ianuarie își vor schimba optica altfel cota de piață a firmelor austriece va scădea văzând cu ochii în România până nu va mai conta.
      • Like 2
    • @ Rusu Liviu
      După alegerile din ianuarie își schimbau oricum optica.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      adrian check icon
      Da , moare de frica si de foame Austria ... Suntem cu fundul in doua luntre - vrem pe de o parte investitii straine , iar pe de alta parte ne vaicarim ca ne sug sangele... !!
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro