Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De 5 săptămâni, de când sunt în tabără cu grupuri de copii, unul nu a întrebat de telefon. Când părinții au vrut să știe de ce, răspunsul a fost mereu acelaşi

Copii jucându-se în tabără

Foto: Alamy/ Profimedia

Dacă ați petrece o săptămână cu un grup de copii, ați înțelege cu adevărat care este nivelul de activitate fizică de care au nevoie, în general, ca să nu întrebe de console, telefon sau tabletă.

Există un prag de ocupare şi de angajare a energiei fizice care consumă complet pofta de a butona.

Doar că adultul e prea obosit să îşi imagineze cât anume din ziua unui copil trebuie petrecută activ, în mişcare. Numai gândul în sine îl oboseşte - acela că între 7 şi 16 ani, omul ar trebui să alerge, să se cațere, să construiască, să înoate, să vâslească, să cerceteze, să cânte, să danseze - cam 6 -7 ore pe zi. Afară, în natură, cu prietenii.

Cu pietre aruncate în băltoace. Cu genunchii juliți. Cu fața arsă de vânt.

Pentru asta este construit corpul uman. Pentru descoperirea limitelor fizice, pentru oboseala aceea bună care te adoarme neîntors.

Ne petrecem ore în şir în lupte pentru a-i convinge să lase tableta. Nu este deloc despre ce argumente îi conving, nici despre disciplină sau responsabilizarea lor. E mai degraba vorba despre un adevăr biologic pe care nu îl respectăm.

Cea mai mare boală a lumii noastre este inactivitatea. Canapeaua şi serialele tv. Tableta pentru copii şi sentimentul că tot suntem obosiți şi că avem nevoie de odihnă. Certurile. Argumentările. Explicațiile. Rugămințile. Amenințările. Toate sunt simptomele unui corp insuficient provocat fizic.

Un copil obosit are nevoie de multă mişcare. Un copil pe care îl cerți că nu respectă limita de timp la calculator nu are, de fapt, program activ, clar şi angajant dinspre părinții lui. N-a învățat încă ce poate face cu propriul corp.

De 5 săptămâni, de când sunt în tabără, cu grupuri de copii până la 14-15 ani, unul nu a întrebat de telefon. Când i-au întrebat părinții de ce, răspunsul a fost mereu acelaşi: "Păi, dacă am avut tot timpul ce face!!'

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E mai mult decât evident că atunci când ai timp ți-l poți petrece cu folos. Când nu ai apare problema. Așa-zisul sistem românesc de educație lansează o goană inutilă după examene, meditații etc. Copilul se trezește la 6:30 - chiar mai devreme dacă stai în vreun cartier rezidențial -, pe bănci între 5 și 8 ore, apoi meditații. Temele până pe la 11 seara, intrat în somn profund pe la 12. Când să ai un program activ când ai bucățele de timp, pe care ți le petreci cum poți? În vacanță e altceva.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult