Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De ce industria IT din Romania rămâne la stadiul de furnizor de servicii în loc să evolueze spre statutul de creator de software

tehnologie business

Foto: Guliver/ Getty Images

Lucrez în industria software din România din 2002, deci practic tocmai mi-am făcut majoratul aici. Din 2002 până acum s-au schimbat foarte multe. Îmi amintesc că atunci când am început să-mi caut un job de programator interviurile la care eram chemată se desfășurau în bucătării sau garsoniere și joburile din “IT” porneau de la vânzător de CD-uri pe stradă până la vânzător de echipamente electronice la „Flamingo Computers” (pour les connaisseurs - a nu se confunda cu „Flamingo Boys”). Eu am fost norocoasă și m-am angajat din prima ca programator la una dintre puținele firme care activau pe piață atunci – Kepler, mai târziu Kepler-Rominfo. Am învățat foarte multe acolo, practic acea firma m-a format și pot spune cu mâna pe inimă că ce făcea Kepler în 2002 este mult peste ce fac unele firme în 2020. De atunci m-am tot perindat prin diverse corporații mai mici sau mai mari, toate cu capital străin, unele și cu manageri străini, altele cu manageri români și am ocupat diverse poziții de la programator până la director de vânzări. 

Acum piața este total diferită de cea de acum 18 ani: de la 2-3 firme am ajuns la 200-300, raportul dintre cerere și oferta s-a schimbat dramatic, acum fiind un adevărat război pe resursa umană iar salariile au crescut exponențial. Totuși, un singur lucru a rămas constant : cu foarte puține excepții, companiile care activează pe piață se ocupă în principal de outsourcing, support, sunt furnizori de servicii software și mai puțin creatori de software, inovație. M-am întrebat mereu de ce se întâmplă asta și de ce România este văzută ca o piață de închiriat resurse și nu ca o piață creativă mai ales că după ce am interacționat cu programatori din diverse țări, pot spune foarte clar că nivelul tehnic și creativitatea IT-iștilor români este cu mult peste tot ce am văzut. Eu am identificat 3 cauze ale acestui fenomen și le voi expune mai jos :

1) Mentalitatea

Geert Hofstede, un psiholog olandez, profesor emerit de antropologie este foarte cunoscut pentru studiile sale revoluționare privind diferențele și similitudinile la nivel de țară și organizație. Studiul său a debutat prin administrarea a mai mult de 100.000 de chestionare în filialele din 50 de țări ale multinaționalei IBM, unde de altfel era și angajat. El și colaboratorii săi au pus în evidență, utilizând statistica, 4 apoi 5 factori independenți care determină comportamentele angajaților în funcție de cultura din care fac parte. Aceștia sunt :

- Distanța ierarhică

- Controlul incertitudinii

- Individualism versus colectivism

- Dimensiunea masculin/feminină

- Orientarea pe teremen scurt/lung

Mai târziu a fost adăugat și un a 6-lea factor: indulgența.

Există un site unde se pot compara diverse țări și se poate creiona profilul uneia în funcție de cei 5/6 factori. Pentru aceast articol, eu am ales USA deoarece cred că este națiunea cu cel mai mare număr de antreprenori. Pentru mai multe detalii:  https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/romania,the-usa/,

Din graficul de mai sus, reiese foarte clar că România este o societate foarte ierarhică, distanța ierarhică fiind foarte mare – 90 din 100. Dintre toate țările lumii doar Malaysia, Guatemala, Panama și Filipine au un index mai mare decât România. Până și China, țară comunistă, are un indicator mai mic decât România: 80.

Cred că acest studiu explică foarte bine de ce avem atât de puțini antreprenori în România (nu doar în industira IT) și de ce românii sunt în general asimilați cu buni executanți și mai puțin cu întreprinzători, antreprenori, free spirits. De ce ne lipsește independența ? O explicație poate fi istoria : am fost sub diverse influențe și stăpâniri începând cu Imperiul Roman, Otoman, domniile fanariote și terminând cu regimul comunist. Istoria ne-a învățat că e bine să asculți de șef, oricine ar fi el și dacă ieși din matrice prețul plătit va fi prea mare. Tot istoria ne-a mai învățat ceva: comentatul pe la colțuri, in general romanul fiind priceput la orice doar din gură.

Articol publicat pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • As adauga de nivelul de creativitate si independentza scazut la romani, nefiind incurajate nici in familie si nici in scoala. Dintre cei pe care ii cunosc sa creeze noi aplicatii/concepte, toti au inceput in paralel cu jobul, serile/in weekend. pe cand in romania multi considera ca jobul este singura prioritate si conceptul de side hustle nu e intalnit, si cine are idei creatoare nu are curajul de a se lansa si momentul trece, altcineva lanseaza un produs si acopera nevoia similara.
    Ma bucur ca Republica are seria de articole cu micii antreprenori ai romaniei.
    • Like 0
  • In mod evident ca sa incerci sa devii antreprenor iti trebuie o anumita doza de curaj. Prin curaj, a nu se intelege inconstienta. Dupa curaj , iti mai trebuie o suma de calitati si mai ales cunostinte dobandite despre creearea si cresterea unei afaceri. Daca le ai pe astea, iti mai trebuie cateva elemente;
    a) Ideea trebuie sa aiba aplicabilitate pentru care cineva este dispus sa plateasca, cum bine mentiona un coleg mai devreme
    b) Un mediu de finantare prietenos ca sa-ti finanteze ideea si sa nu ti-o confiste
    c) De asemenea nisa de piata pe care o tintesti sa nu devina tinta unor jucatori mari in timp ce afacerea ta este in perioada de incubatie

    De ce nu vedem mai multi antreprenori romani in tehnologie ?
    a) Universitatile foarte slabe din Romania
    b) Lipsa unui mediu prielnic, adica a unei strategii verticale de incurajare a initiativelor de gen
    c) Lipsa de conectare a IT-ului romanesc la tehnologiile de varf si mai ales la zonele de influenta ale tehnologiei
    d) Noua romanilor ne place mai mult viata decat rostul ei ( ca sa-l citez pe Aliosa Karamazov). Mai pe romaneste , suntem mai putin dispusi la sacrificii.

    • Like 2
    • @ Radu Bogdan
      Perfect adevărat cele afirmate de Dvs. Dar cred că mai e ceva și anume existența/lipsa pasiunii. Dacă nu ai pasiune , faci totul numai pentru bani și nu-ți stă gândul la problemele de rezolvat decât când ești în timpul programului, la serviciu.
      • Like 0
  • Ca sa ai succes pe piata cu un produs, trebuie indeplinite 2 conditii: (1) sa acoperi o nevoie pentru care cineva e dispus sa plateasca (2) produsul/serviciul sa fie greu reproductibile de concurenta la calitatea/pretul pe care tu le oferi.
    In ceea ce priveste (2), in software ai nevoie de algoritmi noi (incorporati in software-ul tau), de care concurenta sa nu aibe habar. Iar a stii sa scrii cod nu e deloc echivalent cu a dezvolta algoritmi.
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult