Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Doi amici de-ai mei, două cariere: Andrei e un inginer tânăr, dinamic, inteligent. Georgescu e un tip alunecos, obraznic și viclean. Care a avut succes în România

Doi candidați la job

Foto: Profimedia Images

Andrei e un inginer tânăr, dinamic, inteligent, cu chef de muncă și chef de viață. Singura lui problemă e că nu are pile și relații. În condițiile astea a pornit de jos convins fiind că va urca treaptă cu treaptă dacă va fi util și eficient. Și este. Și-ar fi dorit un job la stat, pentru condițiile favorabile de muncă, oportunități, siguranță. A avut un coleg de master mai tomnatic, care și-a terminat studiile la vârsta la care alții se gândesc la pensie și care i-a spus că e mare nevoie de ingineri la metrou. El i-a răspuns că pot fi angajați toți cei care termină odată cu el. Nu au fost angajați. Faptul că e nevoie de ingineri la metrou nu înseamnă că vor fi angajați cei care își doresc acest lucru. Mi-am adus aminte de perioada când am vrut eu să mă angajez la metrou. Am vorbit cu o doamnă de la resurse umane care mi-a explicat că nu angajează din afară pentru că îi au „pe-ai lor”, adică pe cei care își completau studiile în timp ce ocupau posturi cu studii medii.

Georgescu a fost coleg cu mine, nu pot să spun prieten, chiar dacă am petrecut mulți ani în școală împreună. A fost o respingere reciprocă, o diferență de statut, de mentalitate, de șanse. El făcea parte din grupul celor care stăteau în centrul orașului, copiii de activiști și securiști, eu eram în grupul celor care stăteau în cartiere, ceilalți. Am crezut că după revoluție pătura asta de privilegiați ai comunismului va fi marginalizată, m-am înșelat. Într-un mod miraculos au supraviețuit deghizați în oameni de afaceri, politicieni, specialiști etc. Tot ei au ocupat posturile de șefi, sefuți, directori, miniștri etc. Georgescu era și este de o aroganță vomitivă, bazată pe mult tupeu. S-a angajat atunci când toate posturile erau blocate, după care la scurt timp a ajuns director. 

Practic de când îl știu, Georgescu e tot director, indiferent de instituție, autoritate sau companie. El spunea că a făcut „școala de președinți”. Și-a adus soția în sistem, cu toate că n-avea nicio treaba cu domeniul, a plantat-o la resurse umane, iar fata care s-a făcut mare și-a găsit și ea un post călduț la stat, în aceeași structură. Georgescu e un tip alunecos, obraznic și viclean, lasă impresia că știe mai multe decât spune, că e exponentul unor grupări oculte, amenință subtil, se pricepe să șantajeze, e libidinos și vrei să scapi de el ca și cum vrei să te cureți de un rahat în care ai călcat din greșeală. Copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri. Revoluția pe care am făcut-o împotriva structurilor de partid și de stat a devenit revoluția emancipării copiilor de activiști și de securiști.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ....atit de adevarat!....si foarte dezamagitor
    • Like 5
  • Ioana check icon
    La Iași exista o instituție, D.R.D.P ce aparține de CNAIR, unde de 10 ani se plătesc 2 directori fiindcă se tot detronează unul pe altul câștigând procese. Nu e niciunul breaz, dar dintre cei 2 cel care e acum in funcție e acela care e clar urmas al securiștilor, metodele sale fiind clar cele ce se foloseau în comunism: a adus la conducere ori incompetenți, ori plictisiți de viata a căror singura realizare în viata este afilierea cu OML si au și ei acum statut de director. Singura lui grija este cum sa facă permutări ca să îndepărteze oamenii incomozi lui (cei care nu executa și nu semnează orice) și cum sa pună în pozițiile cheie obedienti care sa ii faciliteze lui planurile. Și culmea, alături de prieteni constructori a nenorocit drumuri precum DN15, și acum e iar în funcție.
    Asa ca, domnul meu, sunt pline instituțiile de căpușe. Chiar dacă reușești sa intri, nu îți garantează faptul ca o sa ai și o cariera frumoasa. Promovate sunt tot căpușele.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult