Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În Asia se spune așa: „Dacă vreți să traversați un râu, construiți un pod. Dacă vreți ca și copiii voștri să facă școală bună, iubiți-i pe profesori”. În România, primul pas spre dărâmarea Școlii a fost făcut chiar din clasele mici, prin falsificare și minciună

Elevi la școală

Foto. Getty Images

Un proverb asiatic spune de Ziua Educatorului: „Dacă doriți să traversați un râu, construiți un pod. Dacă doriți ca și copiii voștri să facă școală bună, iubiți-i pe profesori. ”

Pentru asiatici un profesor bun trebuie să fie mai întâi un bun educator.

Orice profesor trebuie să fie responsabil de menirea lui de a educa, de a instrui generații de elevi. Degeaba stăpânești bine materia ta dacă ești un dezastru ca educator.

Am iubit dintotdeauna meseria de profesor. Am considerat-o ca pe o slujbă nobilă care formează oamenii de mâine: ingineri, profesori, medici, generali, politicieni, regizori, sportivi, vedete de film, etc. La întrebarea „de unde vine succesul?” câți dintre noi spunem în mod sincer: „de la tine, profesore, tu ești persoana care mi-a adus cunoștințe și bagaje de cunoștințe pentru a intra în viață”.

Prin lipsa profesorilor buni și ca buni educatori, societatea se destramă, ceea ce se vede clar de 34 de ani în România noastră.

După 1990, învățământul românesc s-a degradat teribil. Democrația indusă și prost înțeleasă a pătruns și aici rapid, rapid.

Consider că primul pas spre dărâmarea Școlii a fost făcut chiar din clasele mici, prin falsificare și, mai mult, minciună.

În momentul în care acorzi 25 de coronițe elevilor din clasele I-IV dintr-o clasă de 30 de elevi, motivând că se încurajează copilul, deja este fals! Chiar de aici începe distrugerea învățământului.

Nu se încurajează niciun copil să învețe dacă îi dai premiul I, când el are note de 7-8. Acest elev nu va învăța niciodată. El se obișnuiește cu ideea că, deși are note de 7 în catalog, va primi și el coroniță la fel ca premiantul clasei. 

Dacă mai târziu acestui copil nu îi reușește ceva, ridică vocea și arată că el a fost premiant! Cu dovada din fotografia de la sfârșitul anului... un rând întreg cu 25 coronițe...

Premiul I nu îl merită decât un singur elev pe clasă, maximum doi. Apoi tot câte un premiu din următoarele, II și III și, să zicem, 2-3 mențiuni.

Copilul se încurajează dacă îi este dat de exemplu elevul cu coronița câștigată pe drept, pentru munca lui, mintea lui. Numai așa, dacă e ceva de capul lui, va fi încurajat.

Dar sigur este distrus sufletul elevului de 10 care nu poate înțelege cum Georgiana, Melania, Ioana, Georgică etc. au luat premiul I, când nu răspundeau la nicio materie, când doamna învățătoare spunea mereu că acești elevi scriu cu greșeli și de gramatică, și te teme, ceva mai târziu...

Acestuia i se face lehamite și ori se lasă de învățat, ori se înrăiește pe doamna, pe societate mai târziu.

Cred că are loc și distrugerea elevului mediocru, dar invers, el crede că i se cuvine totul, pentru că a fost un elev de coroniță...

Apoi, favorizarea copiilor de profesori, inspectori din Ministerul Învățământului. Vorba cunoscută: ”vultur... vulturaș...” Fiica doamnei inspector X nu putea să fie decât de nota 10!

Fiul profesorului Y, fie că este în școala unde predă tata, sau în altă parte, dar se știe... nu poate fi decât elev de 10. Și acum, mai nou, au apărut copiii afaceriștilor, parlamentarilor, artiștilor care nu pot fi decât premianți. Cu scuze, pentru cei câțiva buni și dintre aceștia. Unii chiar sunt, dar lumea este atât de scârbită, încât dacă sunt printre aceștia unii buni, nu mai sunt crezuți.

Greșeala imensă ca elevii să nu mai dea examen de admitere la liceu. Și mai grav, când pentru repartizarea într-un liceu se ținea cont și de notele din timpul claselor V-VIII, pe lângă examenul de Evaluare națională susținut în școala generală unde a învățat elevul... Multe din notele de aici sunt aranjate. Evident că notele unora sunt ”umflate” pe parcursul a 4 ani. Șpaga, indiferent sub care formă, pe bani, pe avantaje diverse, pentru tine sau rude există! Interesul este să nu supere pe cei cu funcții, cum am arătat mai sus, dar și profesorii sunt interesați ca școala generală din care fac parte să aibă un procent ridicat de note mari.

O altă prostie mi se pare și ideea insuflată elevilor, dar în special celor merituoși, dar nepiloși, ”este bine să participi, chiar dacă nu câștigi” – asta în special pentru diverse concursuri, olimpiade unde mulți copii erau furați.

Asta nu e o încurajare pentru copii, pentru un învățământ care să aibă reușite, ci este sabotare, perfid ascunsă și indusă nouă.

Încurajare ar fi să li se spună copiilor noștri ca orice nereușită să le fie pentru ultima dată când vor pierde.

Mai este încă un aspect, cu plecarea profesorilor, fie în alte funcții mai bănoase, pe la companii, bănci, mai ales cei care știau limbi străine, ca să nu mai vorbim de plecarea în străinătate.

Și în rândul profesorilor, ca de altfel în orice profesie, dar la profesori funcționează perfect Curba lui Gauss. Înainte de 1990, în toate nivelurile de învățământ - școli generale, licee, învățământ superior - Curba lui Gauss era întocmai: 2-3 profesori extraordinari, parcă nu am putut scrie genii (cum spune Curba), apoi sunt cei 7-8 profesori buni de la care ai ce învăța și 2-3 profesori slabi – în comunism erau cei cu materiile de partid specifice sau cei cu atelierele obligatorii, etc.

Astăzi cum se distribuie profesorii României după minte și pregătire după Curba lui Gauss?

Sigur și că politicul ne-a distrus. Depinde din ce partid faci parte sau cu ce politician ești ca să-ți spun dacă ești un profesor bun sau prost. O aberație distrugătoare!

Acestea sunt numai câteva aspecte greu de schimbat după atâția ani. După 1990 s-au pierdut pe tăcute valori de bază pentru toti românii: familia, morala, religia, învățământul.

Acum se pune semnul egal între Valori și VIP-uri, inteligența este confundată cu șmecheria. Acum este nevoie de profesori-educatori! Câți mai sunt? Cine face ceva în direcția aceasta? Mai interesează pe careva dintre decidenți această situație ?

Numai vorbe frumoase, discuții peste tot, iar în cele mai multe instituții de învățământ este harababură. Rar, ici-colo câte un învățător, un profesor... E bun exemplul acestora, dar nu ajută.

Trebuie o reformă de sus. Ar trebui o re-școlarizare totală a întregii societăți.

Iar pentru dascălii care au valoare, dar s-au lăsat duși de valul falselor valori, de „foame” socială, este necesară o recalibrare a pregătirii lor trecute și a moralei. Va fi o chestiune ușoară și fezabilă.

Să se facă dur, de sus în jos.

Este un criteriu imbatabil de cernere între dascăli valoroși și dascăli aproximativi! Cine s-o facă? Aceasta-i întrebarea și nu cred că mai are cine ...

A trecut prea mult timp de amorțeală și obișnuință cu Răul de lângă noi.

În România, s-au redus orele de istorie, orele de limba română, s-a dispus renunțarea la limba latină latină.

S-au introdus materii noi: „Educație pentru drepturile copilului”, „Educație interculturală” sau „Educație pentru cetățenie democratică”.

Aceasta este reformă în învățământul românesc? Nu are cine s-o facă. Nu mai sunt destui oameni pregătiți în niciun domeniu.

*

În anul 2018 a apărut și pe la noi un anunț că Franța se întoarce la învățământul clasic, după 50 de ani de „revoluție”:

Se reintroduce studiul limbilor clasice și intonarea imnului național în școli. Noul ministru dorește să reintroducă disciplina și autoritatea profesorului...

Se spune că după 50 de ani de „revoluție” în învățământ, Franța pare gata să revină la valorile clasice ale educației, iar liderul acestei mișcări era chiar ministrul, Jean-Michel Blanquer.

Pe site RFI România, Matei Vișniec scrie:

„Jean-Michel Blanquer a decis însă revenirea la valorile fundamentale. El a reintrodus clasele bilingve și studiul limbilor clasice (greaca și latina), ca să înțeleagă copiii cum a fost construită civilizația europeană. Imnul național a fost reintrodus în școli și poate că într-o zi vor deveni obligatorii și uniformele, este în orice caz dorința ministrului.

În numele unei "modernități" discutabile multe experiențe au însemnat doar pierdere de timp. 

În ultimii ani profesorii erau îndemnați să renunțe la tradiționalele ore de "dictare" cotidiană și la exercițiile de memorizare.

Iar directorilor li s-a cerut să abandoneze ceremoniile de acordare a diplomelor”.

Ministrul mai vrea să interzică telefoanele mobile în școală, să reintroducă disciplina și să reabiliteze autoritatea profesorului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cristina check icon
    Daca bârfim sistemul pe la colțuri de stradă, metaforic exprimând, tot nu rezolvam situația. Reforma, până la urmă, incepe cu fiecare dintre noi, de la viață de familie; atunci când ne dorim o schimbare, incepem cu noi înșine, poate chiar de la mentalitatea proprie, sau de la atitudinea față de noi înșine, că oameni, apoi ajungem sa extindem și la social, la proprii noștri copii și elevi. Elevii de astăzi sunt viitorul de mâine. Nu ne dorim sa ii pierdem din cauza unui sistem de valori cu deficite, dar, totuși, căruia E necesar să îi recunoaștem potențialul de evoluție și de dezvoltare.
    • Like 0
  • Din clasele mici copii și părinți cumpără profesori cu mici cadouri și atenții iar cadrele didactice sunt mandre tare că primesc aceste cadouri și flori , când tu că profesor nu ai un minim de respect pentru tine și să nu te lași cumpărat atunci de ce miri că mai târziu această profesie nu este respectată?
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nu imi vine sa cred. Romanii nostri, cei mai buni dintre cei buni au "stricat" invatamantul romanesc...? Nu exista asa ceva. Romanii nu pot sa faca decat bine, atat politicienii, dar mai ales cei care i-au votat. La noi nu exista cadouri facute de parinti pentru profesori, la noi parintii nu isi trimit pruncii la afterschool-ul cu aceeasi profesori de la scoala sau chiar meditatii, la noi parintii nu stiu mai bine decat profesorii ce trebuie sa faca in clasa. Sigur nu sunt ceva straini care si-au bagat coada si in invatamantul romanesc ca sa ne faca rau?
    • Like 0
    • @ Nume
      Nu cred că au venit agenturile străine să oblige copii și părinți să provaduiasca mită și cadourile in scoli.
      Profesorii se lasă cumpărați chiar și cum buchet de flori și după se miră că nu sunt respectați .
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult