Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Începe cursa spațială a miliardarilor. Jeff Bezos se pregătește să lanseze vineri o rachetă care să concureze cu Falcon 9 a lui Elon Musk. UPDATE: Lansarea a fost amânată pentru duminică

New Glenn

Foto: AFP / Profimedia

Update: SpaceX va lansa luni, 13 ianuarie, o nouă rachetă Starship, în cadrul zborului de test numărul 7.

Update: Blue Origin a anunțat că amână pentru duminică, 12 ianuarie, lansarea rachetei New Glenn, „din cauza nivelului ridicat al mării în Atlantic, unde sperăm să aterizeze propulsorul nostru”.

Update: SpaceX a anunțat că vrea să lanseze, tot vineri, o nouă rachetă Starship, în cadrul zborului de test numărul 7. Cu această ocazie, va simula lansarea de sateliți pentru constelația Starlink, va încerca să prindă boosterul cu Mechazilla și va lăsa a doua treaptă să aterizeze în Oceanul Indian.

Se spune că diferența dintre băieți și bărbați este prețul jucăriilor pe care le folosesc. Nimic mai adevărat în cazul primilor miliardari ai lumii, Elon Musk și Jeff Bezos, care sunt hotărâți să cheltuiască oricât de mult pe rachete avansate pentru a domina piața lansărilor în spațiu. Musk are un avans considerabil, dar să nu ignorăm că Bezos a știut să facă din Amazon primul retailer al lumii și, mai ales, să îl mențină în poziția de lider. Deci nu îi place locul doi. 

În doar câțiva ani, SpaceX, compania spațială fondată și condusă de Elon Musk (cel mai bogat pământean în acest moment), a ajuns să controleze practic industria spațială. Succesul rachetelor reutilizabile Falcon 9, care sunt recuperate și apoi lansate din nou, a coborât prețul lansării pe orbită a unui kilogram de încărcătură sub orice limită de cost a vreunui operator guvernamental. Dacă acum trei decenii acesta era peste 20.000 de dolari, în prezent a scăzut de peste 10 ori. Iar noua rachetă gigantică Starship, produsă tot de SpaceX, ar putea coborî costul unei călătorii în spațiu sub cel al unui zbor cu avionul (ținta este 10 USD/kg).

Prețul a fost pentru mult timp principala barieră de acces la spațiu. Lansarea rachetelor a fost decenii la rând monopolul statelor mari și ambițioase care au construit și operat rachete scumpe, gândite în special să lanseze sateliți militari sau să susțină proiecte de PR național (primul om în spațiu, primul om pe Lună etc.). Pentru aceste proiecte, banii nu contau, ci avantajele militare sau de imagine oferite de acesta. O primă încercare de a realiza un sistem reutilizabil a fost naveta spațială. Din păcate, lansarea navetelor a fost scumpă de la început (peste un miliard de euro) și a rămas relativ scumpă până la încheierea programului. Mai rău, două navete din cele cinci construite de-a lungul anilor au explodat în timpul zborului, ceea ce pus pecetluit soarta programului.

Așa că NASA a abandonat planurile de a construi rachete ieftine pentru orbita joasă a Terrei și a lăsat companiile private să proiecteze și să realizeze astfel vehicule spațiale. Așa a apărut prima rachetă reutilizabilă care a coborât prețurile cu adevărat - Falcon 9. Succesul său comercial a trezit entuziasm, dar și neliniști. Prețul biletului pentru un zbor în spațiu este mult mai mic acum, dar acesta este emis de o singură firmă privată. Puține alte tehnologii strategice sunt atât de categoric dominate de un singur jucător. SpaceX a avut anul trecut peste o sută de lansări. Spre comparație, programul navetelor spațiale a presupus 135 de lansări în 30 de ani! Este evident acum că piața are nevoie de un challenger de calibru pentru SpaceX. Aici intră în scenă Jeff Bezos.

Ce este New Glenn și cum se compară cu rachetele realizate de SpaceX

Blue Origin a fost fondată în anul 2000 de miliardarul Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care se poate lăuda cu o avere personală de peste 250 miliarde de dolari. Este al doilea cel mai bogat om al planetei, după Musk, care are o avere personală de peste 400 miliarde de dolari. Bezos a vizat de mult dezvoltarea unei rachete reutilizabile care să reducă dramatic costul unei lansări în spațiu. La fel ca Musk, a ridicat o fabrică destinată producerii rachetelor pe bandă rulantă, proces inspirat de industria auto. Puteți vedea aici cum arată fabrica în prezentarea personală a lui Bezos.

Rezultatul a peste două decenii de dezvoltare a sistemelor de lansare, aterizare și a noilor motoare este New Glenn, o rachetă botezată după celebrul astronaut John Glenn, primul american care a zburat în jurul Pământului în 1962. Racheta folosește pentru prima treaptă 7 motoare de ultimă generație pe bază de metan, așa cum folosește și gigantica navetă Starship construită de SpaceX. Această primă treaptă este programată să aterizeze pe o barjă automatizată în largul mării, așa cum se întâmplă cu boosterele Falcon 9 de ani buni. Odată recuperată, prima treaptă va fi folosită de mai multe ori, scăzând timpul de lansare și costurile de operare. New Glen poate trimite pe orbita joasă a Pământului (între 160 și 200 de kilometri depărtare de sol) 45 de tone, de aproape trei ori mai mult decât ridică o rachetă Falcon 9 (17,5 tone). La rândul ei, o rachetă Starship poate trimite până la 150 de tone pe aceeași orbită, deci de peste trei ori mai mult decât New Glenn.

Ce încearcă Blue Origin să realizeze de la prima lansare

După (foarte) multe întârzieri, Blue Origin a anunțat că va lansa de la Cape Canaveral, Florida, nu mai devreme de vineri dimineață, racheta New Glenn. Obiectivul primar este atingerea orbitei, iar cel secundar este aterizarea boosterului pe o barjă autonomă aflată în largul Oceanului Atlantic. Indiferent de rezultat, dar mai ales dacă zborul are succes, compania lui Bezos vrea sî lanseze tot mai multe rachete, până ajunge la un ritm similar cu cel al SpaceX.

După lansarea cu succes a rachetei New Glenn putem spune că SpaceX are un rival pe măsură. Sau, la nivel personal, că războiul miliardarilor pentru jucării scumpe a început cu adevărat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    De parca planeta asta nu ar avea nevoie de altceva…de ce sa investesti in ceva folositor cand poti sa investesti in “arta”, masini si mai nou rachete, dar nu rachete care sa descopere noi orizonturi ci rachete care sa gadile orgoliile celor 1% din populatie. :)) small dicks!
    • Like 0


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult