Foto: US Embassy Bucharest Facebook
Reprezentanții investitorilor americani din România avertizează că eventuala adoptare rapidă, fără consultări şi evaluări de impact a noului program de guvernare va genera dezechilibre macroeconomice greu de recuperat şi va izola România din punct de vedere investiţional.
AmCham România, care reuneşte peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale, cu investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la schimbările de politică fiscală anunţate în noul program de Guvernare, care produc turbulenţe în mediul economic, şi afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românescă, care plăteşte deja preţul instabilităţii în plan politic.
Redăm precizările AmCham România, legate de câteva măsuri cuprinse în noul program de guvernare:
„Cu privire la înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începând cu 01 ianuarie 2018, considerăm inoportună o astfel de măsură care ar face România singura ţară membră a Uniunii Europeane care ar aplica acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili. Un asemenea mecanism se aplică în general ca o procedură de simplificare fiscală pentru microîntreprinderi şi IMM-uri. Mai mult, măsura propusă contravine noii directive europene în dezbatere publică, Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB, plasând astfel România în afara tendințelor nucleului dur al UE.
Cu privire la introducerea impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice, ne menţinem poziţia exprimată anterior şi reiterăm faptul că un astfel de mecanism nu este absolut deloc fezabil în prezent. Situaţia precară a infrastructurii informatice a ANAF, atât la nivel de hardware, cât şi software, face imposibilă implementarea şi aplicabilitatea acestui tip de impozitare. Orice schimbare de asemenea anvergură implică pregătiri de durată şi investiţii masive în infrastructura informatică, educarea specialiştilor şi a tuturor contribuabililor. În plus, toate procesele şi sistemele informatice din structura ANAF sunt în acest moment construite pe baza cotei unice, în conformitate cu programul de modernizare al ANAF agreat şi finanţat de către Banca Mondială. O asemenea modificare ar conduce la irosirea proiectelor efectuate până în prezent şi la adăugarea unor investiţii semnificative care necesită resurse bugetare.
Cu privire la transferul obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, considerăm că la acest moment este o măsură care induce o lipsă de transparenţă şi claritate atât pentru ambele categorii de contribuabili. Corelat cu obligativitatea companiilor de a creşte veniturile salariale, o astfel de măsură are un impact financiar greu de estimat atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Cu privire la taxa de solidaritate, faptul că este în vigoare doar în câteva state europene fără a avea impactul scontat, vorbeşte de la sine despre eficienţa unei astfel de impozit care nu ar face decât să introducă distorsiuni în managementul fiscal la nivelul persoanelor fizice. Între efecte ne putem aştepta inclusiv la migrarea contribuabililor către ţări cu sisteme fiscale mai favorabile.
Cu privire la redevenţele petroliere pentru profiturile suplimentare, având în vedere rolul strategic al domeniului energetic pentru România, o astfel de modificare trebuie să fie precedată de o largă consultare cu toţi operatorii implicaţi şi trebuie aliniată cu strategiile în domeniu asumate de România, luând în considerare toate aspectele fiscale care sunt în discuţie de mai mulţi ani. Având în vedere aceste paliere de discuţii strategice, se impune ca o asemenea măsură să fie discutată în termeni rezonabili de timp cu mediul de afaceri.
Cu privire la eliminarea pilonului II de pensii, chiar numai la nivel declarativ, considerăm că este un precedent periculos de interferenţă a Guvernului în zona privată, ce aduce României prejudicii economice, financiare, de imagine şi încredere, în mod special la nivelul pieţei de capital într-un moment critic pentru dezvoltarea acesteia. Nu în ultimul rând, considerăm că este o practică care nu îşi are locul într-o economie de piaţă, întrucât aduce atingere dreptului fundamental de proprietate privată.”
Coaliția pentru Dezvoltarea României: „Propunerile de modificare a sistemului de impozitare sunt de natură a afecta investiții de amploare”
Și reprezentanții investitorilor reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) critică măsurile din noul program de guvernare. Aceștia anticipează că astfel de modificări au efecte economice profunde și vor provoca transformări de structură în economia românească, prin inhibarea unor tipuri de activități care astăzi susțin creșterea economică a României.
„Având în vedere stadiul dezvoltării întreprinderilor românești, propunerile de modificare a sistemului de impozitare sunt de natură a afecta investiții de amploare și de a compromite ciclul pozitiv de creștere în care se afla economia românească”, potrivit unui comunicat al CDR.
CDR apreciază că lansarea unor astfel de propuneri slăbește încrederea în clasa politică și în executiv, crește semnificativ nivelul de risc, concretizând-se în diminuarea drastică a volumului investițiilor private, românești și străine.
Programul de guvernare al Cabinetului Tudose aduce o serie de schimbări cu impact major asupra economiei. Noul program prevede, printre altele, că firmele cu sediul în România vor plăti impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018, iar impozitul pe profit va dispărea.
Un impozit pe venit mai mic pentru populație - de 10 la sută, în loc de 16 la sută cât este în prezent -, maximum 40 de taxe pentru firme, și cel mult 10 taxe pentru populație, nu mai scade TVA la 18 la sută de anul viitor, ci din 2019, se amână acordarea voucherelor de vacanță și se modifică impozitarea în agricultură - impozit zero pentru terenul lucrat și impozit dublu pe terenul lăsat in paragine timp de 2 ani consecutiv - sunt doar câteva dintre noutățile aduse în programul de guvernare. În plus, CAS-ul se va putea plăti la fondurile private (Pilonul III) fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul de asigurări sociale de stat. Documentul prevede și introducerea unor noi taxe, cum ar fi taxa de solidaritate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
După ce înveți să citești și să scrii corect vei putea pricepe tot mai multe noțiuni, chiar și economice.
Pensionarii vor pensii mai mari, iar investitorii americani vor să nu fie taxați. Trebuie găsit un nivel de echilibru între ceea ce vor pensionarii și ceea ce vor investitorii americani.
Nu pleacă nimeni nicăieri, trebuie doar să plătească un minim de taxe, ca orice altă entitate economică din România (IMM-urile deja plătesc impozit pe cifra de afaceri).
În privința redevențelor, ăștia vor să fie consultați. Pentru jaful pe față de până acum nu vor să fie consultați?
Guvernanții trebuie să vorbească deschis despre pilonul II. Nu poți să ai administrare privată, comisionare privată și garanția statului pentru managementul extern al acestor fonduri. Marii capitaliști de carton nu-și pun problema absurdului acestor fonduri de pensii private obligatorii?