Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

La ce bun să cotizezi o viață întreagă, dacă atunci când ai nevoie nu poți beneficia de un drept pe care, în naivitatea ta, îl credeai inalienabil. O anomalie legală

pat de spital -

Foto Milovan Zrnic / Alamy / Alamy / Profimedia

Este adevărat că, în OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, ART. 7, „Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) - d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”.

Înțeleg  reglementarea pentru prima angajare, dar mi se pare o anomalie faptul că nu mi se plătește concediul medical după o interveție chirurgicală, neținându-se seama de stagiul total de cotizare neîntreruptă, și încă la aceeași instituție, care anterior reangajării după pensionare este în cazul meu de 54 de ani, care dintr-odată sunt șterși cu buretele și nu contează.

Bașca faptul că am beneficiat în total în toți acești ani de foarte puține zile de concediu medical.

Și, desigur, nu este numai cazul meu, ci cine știe al câtor alte persoane.

Poate că „legiuitorulˮ ar putea regândi, preciza și reevalua această prevedere.

Căci atunci la ce bun să cotizezi corect o viață întreagă, dacă atunci când ai nevoie nu poți beneficia de un drept pe care, în naivitatea ta, îl credeai inalienabil?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro