La ce bun să cotizezi o viață întreagă, dacă atunci când ai nevoie nu poți beneficia de un drept pe care, în naivitatea ta, îl credeai inalienabil. O anomalie legală

Foto Milovan Zrnic / Alamy / Alamy / Profimedia

Este adevărat că, în OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, ART. 7, „Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) - d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”.

Înțeleg  reglementarea pentru prima angajare, dar mi se pare o anomalie faptul că nu mi se plătește concediul medical după o interveție chirurgicală, neținându-se seama de stagiul total de cotizare neîntreruptă, și încă la aceeași instituție, care anterior reangajării după pensionare este în cazul meu de 54 de ani, care dintr-odată sunt șterși cu buretele și nu contează.

Bașca faptul că am beneficiat în total în toți acești ani de foarte puține zile de concediu medical.

Și, desigur, nu este numai cazul meu, ci cine știe al câtor alte persoane.

Poate că „legiuitorulˮ ar putea regândi, preciza și reevalua această prevedere.

Căci atunci la ce bun să cotizezi corect o viață întreagă, dacă atunci când ai nevoie nu poți beneficia de un drept pe care, în naivitatea ta, îl credeai inalienabil?!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp