Ministru britanic: „Un număr semnificativ de indivizi care ar fi asociați cu forțele ruse pentru operațiuni militare avansate sunt deja în Ucraina”

Foto: Profimedia

Autorităţile din Ucraina au anunţat, marţi, destructurarea unui grup care ar fi acţionat la ordinele Rusiei pentru comiterea de atacuri în scopul „destabilizării” ţării, în contextul crizei militare de la graniță, anunță Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Grupul acţiona la Harkov, oraş important situat în apropiere de frontiera rusă în estul ţării, şi la Jitomir, situat în centrul Ucrainei, la mai puţin de 150 kilometri de Kiev.

- La rândul său, James Heappey, ministrul britanic al Forțelor Armate, a avertizat marți că forțele ruse sunt deja în Ucraina. „Un număr semnificativ de indivizi care ar fi asociați cu forțele ruse pentru operațiuni militare avansate sunt deja în Ucraina, înaintea unei posibile invazii”, a declarat James Heapey. 

- De asemenea, președintele american Joe Biden a declarat că există „unitate totală” între puterile occidentale în ce privește criza din Ucraina și conflictul cu Rusia. Liderul de la Casa Albă a făcut declarațiile după o întâlnire prin videoconferință pe care a avut-o luni seară cu lideri europeni și ai NATO. În același timp, Marea Britanie a avertizat că vor exista „sancțiuni fără precedent” împotriva Moscovei, dacă o invazie împotriva Ucrainei va fi lansată.

- Totodată, Uniunea Europeană are pregătite sancțiuni pe scară largă în cazul în care Rusia atacă Ucraina. Diplomații țărilor europene au negociat, în acord cu Statele Unite și Marea Britanie, un pachet care prevede sancțiuni economice majore, în cazul în care Vladimir Putin se decide să invadeze Ucraina.

- Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de materiale sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse, precum energia, mineritul sau industria grea. Și, în cele din urmă, ruperea legăturilor financiare cu economia rusă, care ar lăsa Moscova izolată de piața financiară mondială. SUA chiar păreau dispuse să întrerupă accesul Rusiei la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (sistemul de mesagerie electronică prin care sunt procesate marea majoritate a transferurilor bancare), dar nu există încă un consens necesar pentru o astfel de măsură care este aplicată doar Iranului.

- Nu este exclusă nici oprirea importului de petrol și gaze din Rusia, care acoperă acum 26%, respectiv 40% din importurile europene ale acestor hidrocarburi. Dependența energetică a UE a făcut ca până de curând renunțarea la importurile din Rusia să fie de neconceput. Dar dezvoltarea surselor regenerabile și posibilitatea importului de gaz lichefiat din alte țări a schimbat recent scenariul. 

- Nu este însă foarte clar în ce măsură Germania ar susține astfel de sancțiuni, în condițiile în care economia nemțească este dependentă de gazul din Rusia. De altfel, premierul polonez este îngrijorat de reacția Germaniei la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Ucraina, a declarat marți, după informații potrivit cărora Germania blochează Estonia, aliat NATO, să acorde sprijin militar Ucrainei.

- Marți, preşedintele croat Zoran Milanovic a declarat că Ucraina nu aparţine NATO, iar situaţia de-a lungul frontierei ruso-ucrainene este o criză gravă în spatele căreia se află în primul rând dinamica afacerilor interne din Statele Unite. Potrivit lui Milanovic, Croaţia nu va fi în niciun fel implicată în criză dacă aceasta escaladează. El şi-a exprimat convingerea că există modalităţi de a păstra Ucraina în integralitate sau 99% din teritoriul său şi de a-i furniza asistenţă economică. „Totuşi, acea ţară nu trebuie să aparţină NATO aşa cum, de exemplu, neutrele Finlanda, Austria şi Suedia nu sunt nici ele membre ale acestei alianţe”, a explicat preşedintele Croaţiei, a cărui ţară a aderat la NATO la 1 aprilie 2009.

- Tot marți, Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului. Exercițiul a fost efectuat în mijlocul tensiunilor de la granița dintre Ucraina și Rusia.

- Tot astăzi, ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, a declarat că până în acest moment, Rusia nu a format din forţele comasate la frontieră vreun grup de atac, care să indice iminenţa unei ofensive în Ucraina. Ucrainenii nu trebuie „să-şi facă valizele în grabă”, a afirmat ministrul, lansând un apel la calm concetăţenilor săi, pe care i-a îndemnat să-şi păstreze luciditatea şi să nu intre în panică. Mesajul vine după o reuniune a Consiliului pentru securitatea naţională şi apărare, for consultativ pe lângă preşedinţia Ucrainei, care a avut loc luni sub conducerea şefului statului, Volodimir Zelenski. Printre problemele examinate s-au numărat măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale împotriva ameninţărilor externe şi interne, stadiul actual al economiei și situaţia din sectorul energetic. 

- Pe de altă parte, general-locotenentul Olexander Pavliuk, comandantul operaţiunilor Forţelor mixte ucrainene, a declarat luni într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times că nu exclude ca armata rusă să încerce să atace Ucraina din mai multe direcţii pentru a ocupa opt regiuni ale ţării. Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona un atac împotriva Ucrainei dinspre mai multe direcţii simultan şi ocuparea a opt regiuni cheie, inclusiv Nipru, Odesa şi Harkov, a afirmat Pavliuk, avertizând că un astfel de scenariu ar însemna pierderea tuturor capacităţilor militare şi industriale majore de către Ucraina, inclusiv accesul la Marea Neagră. Pavliuk a mai menţionat că Rusia a desfăşurat 54 de grupuri tactice de luptă, inclusiv 36 de rachete balistice Iskander cu rază medie de acţiune, care ar putea lovi Kievul.

- 20 februarie, ziua care îi îngrijorează pe ucraineni. Între diverse scenarii, data de 20 februarie este menţionată ca fiind data după care ar fi posibilă o invazie rusă în Ucraina. Atunci, se vor încheia Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing, iar în Belarus - exerciţiile militare comune cu armata rusă. De reamintit că Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea în ultimele zile ale Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci (Rusia), desfășurate în 2014. „20 februarie este o dată care ne îngrijorează”, a subliniat generalul ucrainean Olexander Pavliuk, adăugând că nu numai armata, ci şi rezerviştii vor fi implicaţi în respingerea unei eventuale invazii. Potrivit sondajelor de opinie, fiecare al doilea bărbat ucrainean este gata să se alăture Forţelor de apărare teritorială, iar în rândul femeilor procentul este de 18%.

- Pe subiect s-a exprimat azi și șeful diplomației europene, Josep Borrell, care a spus că tensiunile produse de Rusia după desfășurarea masivă de trupe și armament la granița Ucrainei reprezintă un exemplu al faptului că „Europa este în pericol”. „Ne confruntăm cu provocări. Europa este în pericol. Înainte, când se spunea aşa ceva, unii râdeau, însă acum râd mai puţin”, a spus Borrell în intervenţia sa din Parlamentul European în cadrul unei dezbateri privind „Busola strategică”, propunerea prin care ţările UE caută să obţină o mai mare autonomie în domeniul apărării.

- În același timp, armata rusă a lansat marţi o nouă serie de manevre în proximitatea Ucrainei şi în Crimeea anexată, exerciţii la care participă peste 6.000 de militari şi 60 de avioane de vânătoare şi de bombardament, potrivit agenţiilor ruse de presă.

- A fost o zi plină de declarații, iar una dintre cele mai importante i-a aparținut ministrului de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, care a spus că Ucraina „nu va permite nimănui să îi impună concesii” în efortul de a reduce riscul izbucnirii unui conflict cu Rusia. „Nu vom juca rolul țării care pune mâna pe telefon, ascultă instrucțiunile unei mari puteri și le urmează.” Kuleba a accentuat faptul că țara sa nu va accepta niciun compromis menit să îi facă pe plac lui Vladimir Putin, în cadrul crizei de la granița ruso-ucraineană unde soldații ruși iau parte la exerciții militare și așteaptă următoarele ordine ale Moscovei.

- Înainte să se apună soarele, un avion american care transporta echipamente militare și muniție a aterizat la Kiev, al treilea transport dintr-un pachet de asistență de 200 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina în fața unei posibile ofensive militare a Rusiei. Pe lângă ce au primit, ucrainenii ar vrea să cumpere sau să primească elicoptere, sisteme de comunicații și vehicule blindate ușoare din Statele Unite; un sistem de rachete sol-aer NASAMS, cum are Norvegia, un sistem de artilerie autopropulsat DANA, care poate fi procurat din Republica Cehă și obuze pentru artilerie de fabricație sovietică cu calibre de 120 mm și mai mare. În plus, sursele de la Kiev susțin că Ministerul Apărării dorește să aibă în arsenal și sisteme de apărare aeriană cu rază medie și scurtă.

- Canada a anunțat, de asemenea, tot marți, că va retrage temporar familiile diplomaților săi din Ucraina, din cauza amenințărilor crescute din partea Rusiei. Se alătură astfel SUA, Australiei și Marii Britaniii, care au început deja să retragă din Ucraina membrii familiilor diplomaților aflați la Kiev.

- În perspectiva acestei știri, șefa corespondenților internaționali de la CNN, Clarissa Ward, a declarat că „responsabilii ucraineni nu vor sub nicio formă să se creeze panică și sunt îngrijorați că populația se stresează văzând că americanii încep evacuarea familiilor și a personalului neesențial”.„Sunt îngrijorați că mișcarea dă impresia că o agresiune rusească este iminentă”, a transmis Clarissa Ward, care se află zilele acestea la Kiev.

- Lăsând însă la o parte precauțiile de comunicare ale reponsabililor de la Kiev, pe teren situația rămâne alarmantă. Jurnaliștii l-au întrebat aseară pe John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, dacă desfășurarea de forțe rusești la granița cu Ucraina a crescut ori s-a modificat în vreun fel ce poate fi considerat escaladare. Kirby a spus că a crescut, categoric a crescut. „Rușii continuă să aducă batalioane tactice la granița lor de vest, spre Ucraina adică. La fel și în Belarus, efectivele rusești sporesc”, a mai spus oficialul american.

- Criza dintre Rusia și Ucraina nu este de așteptat să aibă un impact semnificativ asupra traficului aerian, deoarece majoritatea transportatorilor evită deja spațiul aerian al regiunii în urma tensiunilor anterioare, a declarat marți șeful Asociației Internaționale a Transportului Aerian.

- Totodată, Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR) urmărește îndeaproape escaladarea tensiunilor cauzate de consolidarea trupelor rusești la granița cu Ucraina și este pregătită să ajute în cazul în care conflictul va provoca o deplasare a refugiaților. „Facem apel la calm, la toți actorii să încerce să reducă tensiunile. Discutăm cu partenerii despre planurile de urgență. Avem capacitatea de a deplasa provizii dacă este nevoie", a declarat Matthew Saltmarsh, purtător de cuvânt al UNHCR, în cadrul unei ședințe de informare a ONU.

- Canalele diplomatice rămân deschise. Preşedintele francez Emmanuel Macron are de gând să-l sune în zilele următoare pe Vladimir Putin pentru a-i propune o cale de dezamorsare a crizei.

- La rândul lui, preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în prima zi a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, adică pe 4 februarie. Întrevederea față în față a celor doi lideri va contrasta puternic cu boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din Statele Unite, Marea Britanie şi alte câteva ţări, din motive legate de respectarea drepturilor omului în China.

- În tot acest context, poza zilei vine de la protestele desfășurate în Kiev, unde manifestația a degenerat, iar protestatarii au vrut să intre în Parlament, pentru a împiedica adoptarea unei legi fiscale ce vizează IMM-urile. Ușile clădirii au fost baricadate și a fost trimisă Garda Națională. Micii comercianți sunt nemulțumiți de această lege și mulți spun că își vor închide afacerile. Rada (Parlamentul Ucrainei) a adoptat anul trecut un proiect de lege care obligă mai multe întreprinderi mici să folosească casele de marcat din ianuarie 2022. Dar micii antreprenori au protestat în repetate rânduri față de această lege. Ei spun că obligativitatea caselor de marcat va împovăra firmele mici și mijlocii, care sunt deja dezavantajate față de marii comercianți. Oamenii au anunțat că se vor aduna din nou mâine dimineață în fața Parlamentului pentru un nou protest.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp