Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Nicoleta Mureșan vrea să-i convingă pe micii agricultori din Maramureș să-și valorifice munca altfel decât dând un kilogram de semințe de dovleac pe unul de făină. Povestea unui business de familie început după un faliment. Republica antreprenorilor

ulei presat - Republica Antreprenorilor

După ce timp de 18 de ani a produs filtre de motorină și benzină pentru tractoare și mașini Aro, Eduard Pop s-a văzut nevoit să închidă porțile atelierului său din Șomcuta Mare, pentru că nu mai putea concura cu produsele venite din China. Le-a redeschis însă pentru a produce ulei presat la rece, și i-a propus fiicei sale, Nicoleta Mureșan, să i se alăture. Analizase mai multe variante de a începe un nou business și s-a gândit că nu trebuie să fie foarte greu să procesezi niște semințe. A fost însă nevoie de 3 ani pentru perfecționarea procesului tehnologic și obținerea de aprobări, până să ajungă să își comercializeze produsele. Astăzi, au un portofoliu de 17 produse, iar cea mai mare parte a vânzărilor se face online. Nicoleta speră ca în curând să poată face noi investiții în retehnologizare pentru a crește productivitatea, dar și să convingă cât mai mulți producători locali să reînvie și să valorifice mai bine culturile tradiționale.

În 2016, când au început producția, Nicoleta și tatăl său nu prea reușeau să găsească materie primă la producătorii locali. Floarea-soarelui nu este o cultură specifică Maramureșului, iar dovleacul era cultivat sporadic. Lucrurile au început însă ușor-ușor să se schimbe.  

„Pentru noi este un impediment că producem uleiuri presate la rece într-o zonă în care nu se cultivă floarea-soarelui sau dovleac. Avem doar nucă. Tocmai de aceea, încercăm să ajutăm micii agricultori să renască niște culturi demult apuse în zona noastră. Cum este dovleacul, de exemplu. În ultimii ani, au văzut că noi cumpărăm cantități mari și unii s-au învățat să cultive, dar le este greu, pentru că nu sunt motorizați și sparg dovlecii și strâng semințele în mod tradițional, deși există diverse mecanisme care le-ar putea ușura munca. Pe de altă parte, sunt fermieri care nu vor să ne vândă pentru că asta înseamnă să declare veniturile și să plătească impozit la stat. Și atunci își dau marfa samsarilor de semințe și primesc în schimb alimente, într-un sistem troc. Adică dau un kilogram de semințe de dovleac, pe care noi oferim minimum 5 lei, pe un kilogram de făină care costă 2 lei. Și deși le explicăm tot timpul că nu este normal, nu prea reușim să-i convingem să vândă pe bani, pentru că asta e mentalitatea lor”, spune Nicoleta.

Înainte să intre în afaceri cu tatăl ei, Nicoleta și-a urmat soțul, care este jucător profesionist de handbal, în orașele unde acesta a activat, și a lucrat în mai multe domenii. La Constanța a lucrat în recrutare, la Lisabona a făcut voluntariat pentru o asociație românească până când ambasadorul României i-a propus să lucreze ca funcționar consular, pentru că știa foarte bine limba, iar când s-a întors la Cluj, s-a angajat într-o multinațională, în departamentul de Customer Services în limba portugheză. Job la care a renunțat pentru a i se alătura tatălui ei, dar și pentru a petrece mai mult timp cu fiica ei.

„Ce poate să fie așa de greu să procesezi niște semințe?”

Asta și-a spus tatăl Nicoletei, Eduard Pop, după ce a văzut un reportaj despre presarea uleiului la rece și a decis să înceapă un business nou, pentru că îi venea greu să se angajeze după ce atâția ani a condus producția într-o mică fabrică. Nu părea să fie un lucru prea complicat, iar proiectul putea fi început fără o investiție prea mare, cu atât mai mult cu cât aveau deja spațiul. Numai că realitatea l-a contrazis.    


„Semințele trebuie să aibă o anumită umiditate, o anumită formă. Pentru că doar anumite semințe pot fi folosite pentru obținerea uleiului. Dar asta am aflat mai târziu. Apoi, trebuie să cunoști fiecare tip de semințe, pentru că ele se comportă diferit în presă și la temperatură. Totul a fost o învățare individuală. Singurul lucru care l-a ajutat pe tata a fost formația sa de inginer”, spune Nicoleta.

La timpul necesar perfecționării tehnologiei de prelucrare a semințelor, s-a adăugat și timpul de obținere a aprobărilor de funcționare a unei fabrici de ulei într-o fostă fabrică de filtre de benzină și motorină: adică încă un an și jumătate. Timp în care tatăl Nicoletei a fost la un pas de a renunța din cauza dificultății acestui proces. Nu și-a urmat însă gândul până la capăt și după 3 ani și o investiție inițială de 10.000.-12.000 de euro (utilaje și materie primă) a început producția și comercializarea uleiurilor presate la rece în fabrica din Șomcuta Mare.

De ce trebuie să plătesc pe un litru de ulei de trei-patru ori mai mult?

Un litru de ulei de floarea-soarelui presat la rece de costă 14 lei și mulți dintre clienții Nicoletei se întreabă de ce prețul este de trei-patru ori mai mare decât al unui ulei rafinat. Sunt puțini însă cei care știu că un ulei rafinat conține în 40 și 70% apă, spune Nicoleta. Dincolo de acest aspect, e vorba de productivitate: din 100 de kilograme de semințe presate la rece se obțin, în medie, 30 de litri de ulei.

„Uleiul presat la rece are un conținut de apă de 0,05%. Pe când cel filtrat ajunge și la 70%, motiv pentru care sare atunci când îl pui în tigaie. Noi producem uleiuri la rece din semințe neprăjite, le decantăm natural și nu le filtrăm. Așadar, semințele uscate, neprăjite, se pun în cuvă, se presează printr-un melc undeva la 50-60 de grade maxim, și iese un ulei brut, tulbure. Lichidul astfel obținut îl punem în bazine și îl lăsăm să se limpezească. Pe fundul butoaielor, în 10 zile, rămâne o depunere semințe foarte mărunte, ca o pastă, pe care noi, la nucă și la dovleac, le punem în borcane pentru că are un gust foarte bun și foarte pregnant. Această pastă poate fi folosită la dressinguri, salate, paste sau supe-cremă”, explică Nicoleta.

Produsele cel mai bine vândute sunt uleiul de floarea-soarelui, cu un volum de 300 de litri pe lună, și uleiul de semințe de dovleac, care anul acesta a înregistrat cea mai mare creștere, pentru că oamenii au început să afle că este bogat în antioxidanți și are numeroase proprietăți terapeutice. Uleiul de nucă nu este însă foarte popular în România, deși este foarte bogat în acizi omega 3,6,9, despre care se știu că susțin activitatea cerebrală atât în cazul copiilor, cât și al adulților.

Și pentru că era nevoie de o diversificare a gamei de produse, Nicoleta a început să producă și uleiurile infuzate cu busuioc, cimbru, rozmarin, hribi și chiar ardei habanero, cultivați chiar de un prieten. 

60-70% din vânzări de fac online

Cele mai multe vânzări se fac online, iar în perioada restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, s-a înregistrat o creștere de 10-15%. Au scăzut însă vânzările din băcăniile din mai multe orașe, unde ajung spre comercializare uleiurile de la Șomcuta. Anul trecut, vânzările au însumat 35.000 de euro.

„Nu avem o distribuție amplă. Iar pentru online trebuie să ai buget pentru a face promovare. Nu este suficient să îți faci un site și o pagină de Facebook. Eu mă ocup de marketing și am încercat să mă pun tot timpul în locul clientului. Fac totul intuitiv și mai am de învățat. Avem un business mic și nu ne permitem să lucrăm tot timpul cu o agenție”, spune Nicoleta.

Mai degrabă să gândește să investească în retehnologizare și să își crească productivitatea.

„Din păcate, nu există fonduri guvernamentale pentru dezvoltarea unui business existent. Așa cum este programul Start-up Nation pentru cei care vor să își deschidă o afacere. Dar pe partea de susținere a business-ului, ca să putem adăuga tehnologie sau, în cazul nostru, pentru achiziția de semințe, nu găsim. Singura variantă e să luăm o linie de credit, dar deocamdată nu am avut curaj”, spune Nicoleta.  

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Multă perseverență, răbdare și muncă.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Tot răbdare și pe cineva care să te încurajeze să mergi înainte.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Lunar.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Anul acesta, pentru că participând la diverse cursuri am înțeles unde ne aflăm și ce putem face mai departe.

Ce este antreprenorul? Cel care se zbate non-stop într-o lume plină de obstacole.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 10.000-12.000 euro

Număr de angajați: 0

Timp de recuperare a investiției: 3 ani.

Cifra de afaceri: 35.000 euro

Profit: N/A

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu exceptia uleiului de seminte de in, presat la rece, ambalat in atmosfera protectoare cu azot si ferit de lumina spre a nu rancezi sau a incepe sa se degradeze nici un alt ulei nu merita efortul. Din pacate este foarte scump a fi produs respectand cerintele de mai sus.
    • Like 0
  • Madalin check icon
    Mult succes pe viitor! Tocmai ce am plasat o comanda online si dabea astept sa savurez produsele dumneavoastra :). Micile afaceri romanesti ar trebui sustinute de noi toti pentru a se dezvolta si prospera.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult