Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Poftim cultură!… Religia, credințele și ritualurile unui corporatist

Biciclist corporatist

Foto: Getty Images

Organizațională, locală, urbană sau națională, cultura face același lucru – spune o poveste care poate să se transforme în brand național sau al organizației. Astfel, chiar și cei din exteriorul acelor entități înțeleg cum funcționează acestea și care le sunt elementele definitorii. Putem să enumerăm caracteristicile culturale ale diferitelor regiuni din România. Ne vin automat în gând acele particularități definitorii, fie că vorbim de Franța, Italia, China, sau oricare altă țară care ne poate veni în minte. Și la fel, în cazul acelor organizații de business care au reușit cu adevărat să definească o cultură puternică, știm să identificăm elementele cu care ne regăsim, astfel luăm deseori și decizia de a le deveni clienți sau parteneri.

Toate organizațiile de succes pe care le urmărim și le avem ca model, au și o cultură organizațională cunoscută și apreciată, fie că vorbim de Apple, Tesla sau Amazon, menționând doar cele mai vizibile companii. Știm foarte clar, chiar și cei care nu suntem direct implicați, elementele de bază ale culturii din interior. Iar acele companii au grijă ca elementele care îi definesc și care atrag talente în echipele lor și clienți sa le cumpere produsele, să se mențină și să se adapteze vremurilor.

Companiile care nu au pe lista de priorități subiectul cultură pot foarte bine să supraviețuiască, să facă profit și să se dezvolte, dar nu vor ști niciodată cât de mari, puternice și valoroase ar fi putut să devină, dacă se preocupau să construiască și o cultură organizațională care să le susțină strategia.

Cultura organizațională a devenit un subiect din ce în ce mai important, dar în același timp și mai profund odată cu trecerea anilor. Pentru a analiza e nevoie să folosim 12 lentile de explorare a unei companii. Sens/scop, Leadership, Comunicare și Întâlniri/Ședințe, Succes (Recompensa/Sancțiune), Structuri&Sisteme, Decizii, Comportament în relație cu exteriorul, Gestionarea schimbărilor, Taboo&temeri, Influenta/structuri de putere, Povesti/mituri/ritualuri și Conflict. Există o analogie între multe elemente de cultură națională și organizațională, poate dacă reușim să găsim aceste conexiuni, vom înțelege mai clar importanța și puterea culturii unei companii.

Limba unei națiuni este un element definitoriu pentru o țară sau o regiune, este modul prin care locuitorii comunică între ei. Apar și dialecte sau limbi locale care reprezintă culturi mai specifice. În cadrul unei companii analizăm tipul de comunicare intern și cu exteriorul. Observăm diferențe între departamente și echipe, nu întotdeauna departamentul sales vorbește aceeași limbă cu departamentul financiar. Avem jargon, argou și uneori e nevoie de timp pentru ca o persoană din exterior sau un angajat nou să înțeleagă mesajul.

Religia a fost un factor care a ajutat la dezvoltarea și supraviețuirea speciei umane. A devenit element important al culturii de la începuturile umanității. Influențează deseori și manifestarea altor elemente de cultură, cum ar fi îmbrăcămintea, hrana și rutina zilnică. În cadrul companiilor viziunea, misiunea și valorile, dar și guvernanța corporativă pot fi comparate cu cartea de căpătâi a unei religii. Avem chiar și un grup de „preoți” sau predicatori, care se asigură că oamenii din organizație cunosc „scriptura” și o respectă.

Credințele și ritualurile sunt elemente care transcend religia, se pot roti în jurul ei sau se pot referi la mituri, obiceiuri populare sau practici total păgâne. Într-o organizație găsim comportamente și credințe ale angajaților, povesti și mituri, care în timp sunt preluate pentru integrare mai facilă și de către colegii mai noi. 

Vestimentație - port tradițional un element cultural marcat de modă, de caracteristicile geografice și climatice ale regiunii sau de religie. În afaceri influența vine din domeniul de activitate, nivelul de senioritate al angajaților, departamentul unde activează. dar și alți factori pot influenta acest elemente. Așa cum recunoaștem portul tradițional al unei zone sau al unei țări, la fel putem aproxima relativ corect industria sau chiar compania unde lucrează cineva, analizând vestimentația. Multi angajați chiar au uniforme cu numele sau logo-ul companiei pe ele, astfel fiind și mai ușor de identificat.

Arhitectura unui oraș, a unei țări sau a unei regiuni dă o dovadă clară a istoriei și a influențelor sale de-a lungul anilor, nu numai în ceea ce privește stilurile arhitecturale, ci și în utilizarea și funcția pe care au avut-o sau o au clădirile construite în momente diferite. Companiile au și ele ierarhii, matrici de organizare, clustere, triburi și moduri de organizare a departamentelor. Totul este calculat și desenat atent, orice greșeală în arhitectura organizației poate dărâma un departament.

Meșteșuguri - reprezintă un element cultural foarte specific, depinde doar de acțiunile oamenilor. Materialele folosite sunt indigene în regiune, iar tehnicile de fabricație sunt transmise prin observare și practică din generație în generație. Multe companii au produse și servicii proprii, construite de la zero, patentate și care le-au adus în timp succesul și recunoașterea. Acele actiuni și procese specifice organizatiei.

Auzim foarte des de la oameni din diferite țări expresia „mândru că sunt....” unde putem insera naționalitatea respectivilor. Motivul principal pentru care cetățeni ai unei anumite țări exprimă acest lucru este influențat de cultura națională. Suntem mândri că suntem români pentru că există elemente de excelență în tradițiile și credințele noastre, în istorie și în tot ceea ce România a oferit lumii. În momentul în care mai multe companii vor construi cultura organizațională pe criterii în care angajații se regăsesc, când vor face o diagnoză reală în baza celor 12 lentile de explorare, vom putea observa o schimbare reală. Schimbarea de percepție și înțelegere va face poate ca în loc să fim mândri de apartenența noastră ca cetățeni la o națiune cu valori și cultură grozave, să fim mai mulți și mai des mândri să fim parte a unei organizații de care ne place și ne pasă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult