Contabilul este unul dintre cei mai importanți oameni din compania ta. Poate cel mai important.
Este singura persoană care te poate îmbogăți, dar care la fel de bine te poate băga în insolvență.
Antreprenorul este căpitanul corabiei. Contabilul este cel care analizează harta traseului, presiunea motoarelor și cel care se asigură că echipajul va avea hrană pe toată perioada călătoriei.
Antreprenorul este cel care știe cel mai bine vasul, dar fără un contabil bun are șanse mari să eșueze înainte de a ajunge la destinație.
Contabilitatea este jumătate știință exactă, jumătate artă.
Știință pentru că trebuie să respecți legile contabile și fiscale, iar artă pentru că trebuie să știi cum să le aplici.
Companiile, ca și persoanele fizice, doresc să fie admirate, considerate puternice, lideri de piață.
Dar cel mai mult își doresc să fie profitabile.
Profitabilitatea unei companii este cel mai important indicator financiar deoarece dă măsura performanței afacerii. O companie care are un grad ridicat de profitabilitate dă posibilitatea acționarilor să obțină ce doresc, dividende.
De asemenea crește încrederea partenerilor externi - bănci, furnizori, clienți - în compania respectivă.
Totuși un profit mare poate fi determinat și de priceperea managerului financiar de a folosi tehnici contabile. În aceeași măsură și viceversa este valabilă.
Mai jos sunt detaliate tehnici contabile care sunt în concordanță cu legislația contabilă și fiscală din România. La fiecare punct este prezentată și baza legală.
1. Înregistrarea pe cheltuieli a bonusurilor acordate oamenilor de vânzări de-a lungul perioadei contractuale cu clienții.
Conform principiului contabilității de angajament din reglementările contabile, veniturile și cheltuielile care rezultă dintr-o tranzacție trebuie înregistrate simultan în contabilitate.
În cazul în care compania vinde produse/servicii pe baza unor contracte cu o durată mai mare de timp, bonusul acordat oamenilor de vânzări trebuie recunoscut pe perioada contractului.
Deoarece compania va înregistra venituri pe perioada contractului, cheltuielile direct legate de obținerea contractului (bonus etc) trebuie înregistrate pe aceeași perioadă.
Astfel în luna în care se plătește bonusul, se va înregistra ca și cheltuială doar o parte din suma plătită.
Legislație: art 53 OMFP 1802/2014
2. Înregistrarea salariilor angajaților care lucrează la producerea unui bun (soft, clădire etc) în valoarea activului
Salariile angajaților din IT care lucrează la producerea unui soft care va fi folosit intern de către companie sau va fi vândut ulterior trebuie înregistrate în valoarea softului.
În acest fel salariile angajaților din departamentul IT nu se vor înregistra pe cheluieli în momentul plății, ci doar din momentul în care softul este folosit de companie sau vândut către un client.
În același fel se procedează și pentru angajații care lucrează pentru construirea unor clădiri care vor fi folosite ca sedii ale companiei sau vor fi vândute către clienți. În cazul clădirilor se vor capitaliza și cheltuielile cu serviciile privind consultanța din partea arhitecților, avocaților, contabililor etc.
Legislație: art 156, art 157, art 226 OMFP 1802/2014
3. Utilizarea amortizării contabile, diferite de amortizarea fiscală
Companiile au posibilitatea să aibă două metode de amortizare: o amortizare fiscală folosită la calculul impozitului pe profit și care este stabilită prin lege și o amortizare contabilă care va fi folosită la calculul rezultatului net al companiei și care este stabilită de managementul companiei.
Compania își stabilește intern durata de folosință a activelor, în funcție de istoricul companiei sau de estimarea managementului.
O durată de amortizare mai mare va genera o cheltuială cu amortizarea lunară mai mică, deci compania va raporta un profit contabil mai mare.
Legislație: art 139 pct 3; art 238, art 240 OMFP 1802/2014
4. Capitalizarea dobânzii aferente finanțării construcțiilor
Dacă societatea a obținut un împrumut ( de la bancă, compania mamă etc) pentru a finanța construirea unui sediu, atunci dobânzile și comisioanele aferente împrumutului se includ în valoarea construcției, iar recunoașterea cheltuielilor se va face pe baza amortizării. Capitalizarea dobânzii aferente împrumutului se realizează până în momentul finalizării construcției.
Pentru capitalizarea dobânzii este nevoie să se evidențieze separat împrumutul obținut necesar producerii construcției, iar acest împrumut trebuie să fie folosit exclusiv pentru finanțarea construcției.
Bunul trebuie construit pe o perioadă mai mare de un an.
Legislație: art 80 OMFP 1802/2014
5. Folosirea leasingului financiar în detrimentul leasingului operațional
Cheltuielile cu leasingul financiar reprezintă dobânda plătită către compania de leasing și cheltuiala cu amortizarea bunului respectiv. Cele două cheltuieli nu influențează profitul operațional, EBITDA (indicatorul cel mai folosit la evaluarea unei companii), spre deosebire de cheltuiala cu chiria bunului, înregistrată în cazul leasingului operațional.
6. Folosirea instrumentelor financiare derivate
O companie care are venituri exprimate într-o monedă, iar cheltuielile în alta este expusă la fluctuațiile de curs valutar. Această situație se întâlnește în cazul companiilor exportatoare, importatoare sau societățile care au salariile calculate într-o altă monedă (euro, $).
În aceste cazuri este bine ca valorile contractelor cu clienții să fie exprimate în aceeași monedă în care sunt exprimate cheltuielile cu cea mai mare pondere. (furnizori, salarii etc)
Dacă societatea are încheiate și contracte de împrumut bancar atunci este expusă și la fluctuațiile de dobândă.
Aceste riscuri pot fi diminuate prin folosirea de instrumente derivate: swap, forward etc
7. Folosirea discounturilor financare
Discounturile comerciale acordate clienților determină scăderea marjei comerciale și a profitului operațional, EBITDA (cel mai folosit indicator care evaluează performanța companiei).
Discounturile financiare sunt înregistrate sub EBITDA, deci nu influențează profitabilitatea operațională.
8. Monitorizarea permanentă a stocului de mărfuri
Din punct de vedere financiar, stocurile reprezintă o imobilizare a banilor.
Orice companie ar trebui să aibă ca obiectiv optimizarea stocurilor la un nivel la care să permită livrările în timp util la clienți, iar perioada de staționare în depozite să fie cât mai mică.
Companiile au nevoie de un sistem de analiză și optimizare care să furnizeze managementului companiei informații legate de stocurile vechi sau cele cu mișcare redusă.
9. Segmentarea clienților în funcție de gradul de risc
Oferirea aceluiași preț pentru toți clienții este un sistem care nu-i va fideliza pe clienții buni (poate avea chiar rolul de a-i îndepărta) și îi va atrage pe clienții rău platnici.
De aceea este important ca societățile să-și segmenteze clienții în funcție de gradul de risc. Clienții cu grad de risc scăzut vor beneficia de prețuri avantajoase.
Segmentarea clienților ține cont de performanța financiară a companiilor, de istoricul comercial, garanții, valoarea creditului-furnizor.
10. Cum este mai bine să se finanțeze o companie? Prin emitere de acțiuni noi sau prin împrumuturi bancare?
Decizia de finanțare este luată în funcție de costul împrumutului bancar și de randamentul acțiunilor companiei. Dacă randamentul calculat în funcție de dividendele acordate este mai mare decât costul de finanțare, atunci compania va dori să se împrumute de la bănci.
Dacă de exemplu o companie plătește la împrumutul bancar o dobândă de 4%, costul total este de fapt 3,36%, deoarece cheltuiala cu dobândă este deductibilă, deci compania va plăți un impozit pe profit mai mic.
Dacă randamentul acțiunilor sale, calculat ca raport între valoare dividend/preț acțiune, este mai mare decât 3,36%, atunci compania va prefera să se împrumute de la bănci.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1.nu ia in calcul relatia de subordonare a lucratorului contabil;
2.Lucratorul contabil prezinta optiunile, dar decizia o ia seful;
Cat priveste calitatea lucratorului contabil ca profesionist eu am doua categorii:
1.Contabilul perfect, fotograf al documentului, subordonat acestuia;
2.Contabilul artist, care retuseaza fotografiain functie de optiuni, dupa mine fiind de preferat.
Din punct de vedere al capacitatilor de a oferi optiuni, contabilul poate prezenta trei raspunsuri la intrebarile sefului;
1.e perfect legal;
2.e ilegal;
3.e pe muchie de cutit, cum doriti, sa avem liniste fiscala si facem cu vrea fiscul, sau ne batem cu fiscul pentru ca sunt banii nostri si in final avem argumente de castigat cauza;
In ce priveste definitia contabilitatii ca domeniu de activitate cu metode si instrumente, ca o gluma, eu spun:
Contabilitatea este o stiinta exacta, care prin doua metode diferite da doua rezultate diferite, ambele corecte.
Intrebare:este vreun lucrator contabil care sa armonizeze aceasta definitie cu practica?Pentru ca l-as alege fara CV.
Dv. creionati un portret al contabilului vs. "actionar"( corect era administrator!) departe de realitate; colaborarea intre administrator si contabil este baza activitatii societatii comerciale, in sensul ca in afara acesteia societatea nu poate functiona.
"Sfaturile" nu tin de o activitate serioasa.
Si da, putem sa vorbim si despre "arta" pentru ca exista nenumarate modalitati in care un contabil poate sa rezolve anumite aspecte din viata unei societati. Suntem de aceeasi parere ca un contabil bun poate sa iti modeleze niste situatii financiare foarte usor, lucru care este legal, depunde doar de nevoia fiecarei entitati.Sau un contabil bun alege acele tratamente contabile de care firma are nevoie.
Vorbind de cele mai multe firme, mici sau mijlocii, care sunt cele mai intalnite la noi- in cazul acestora decizia de business se bazeaza prea putin pe ceea ce recomanda contabilul.
daca avem nevoie de genii ca sa ne tina contabilitatea ... am bagat-o pe maneca