Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

O prioritate națională: susțin construcția de noi închisori!

În topul țărilor cu cei mai mulți deținuți per 100.000 de locuitori, SUA, cea mai mare putere mondială, se află pe primul loc: 693 de deținuți la 100.000 de locuitori.

Poate vă gândiți că imigranții sunt problema sau că o anumită rasă e mai predispusă către infracțiuni. Ei bine, nu e așa. În egală măsură albii, negrii și hispanicii își împart locurile în pușcării.

Potrivit statisticii Biroului de Justiție SUA (BJS), în 2013, bărbații negri non-hispanici au reprezentat 37% din totalul de sex masculin al populației închisorilor, albii non-hispanici 32% și hispanicii 22%. Femeile albe reprezintă 49% din populația din penitenciare, în comparație cu femeile de culoare, care reprezintă 22% din populația feminină.

Și Rusia se află în top, foarte aproape de SUA.

România se află pe locul 108 în lume raportat la numărul de deținuți per 100.000 de locuitori, respectiv 143 de deținuți.

Pe locul 109 se află Scoția cu 142 de deținuți, conform The International Centre for Prison Studies.

Raportat la populația totală, în România deținuții reprezintă 0,16%.

Când vezi cifrele, primul lucru este să te gândești dacă SUA, țara libertăților și cea mai mare putere, este chiar așa de „cool”.

Apoi, te gândești dacă nu cumva românii sunt mai puțin infractori decât americanii.

Sunt două întrebări amețitoare.

Și totuși, de ce în SUA sunt de aproape cinci ori mai mulți deținuți raportați la 100.000 de locuitori decât în România? Gradul de ocupare al închisorilor din România este de peste 150%, iar în opt din cele 44 de penitenciare gradul de ocupare este de 200%. Un deținut moare la fiecare trei zile, iar altul se sinucide la 19 zile.

România plătește anual sute de mii de euro ca urmare a condamnărilor la CEDO.

Deținuții din România, cei obișnuiți, nu cei de lux, își ispășesc pedeapsa printre ploșnițe, șobolani, pureci, igrasie, mucegai, gândaci și miriapode. În raportul Departamentului de Stat privind drepturile omului in lume, SUA condamnă condițiile dure și abuzurile din închisorile din România. Americanii reclamă în special faptul că nu se respectă standardul de minimum patru metri pătrați alocați fiecărui deținut. CEDO consideră o încălcare gravă a convenției, dacă spațiul este de sub trei metri. România alocă sub doi metri pătrați pentru un deținut.

Statul italian a plătit în cazul Torregianni peste 200 milioane de euro, iar ei stăteau mult mai bine la condițiile din penitenciare decât stă România.

România pierde bani și va mai pierde cel mai probabil și mai mulți. E pasibilă și cu excluderea din Consiliul Europei. Singura mișcare pe care a aplicat-o încă de pe vremea lui Ceaușescu a fost, este și va mai fi grațierea și eliberarea condiționată sau reducerea pedepsei.

Instituția Avocatului Poporului, prin Victor Ciorbea, propune, în raportul său de 392 de pagini, următoarele:

„Pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare şi centrele de reţinere şi arestare preventivă, în opinia noastră, legiuitorul ar putea avea în vedere adoptarea între altele, a unora dintre următoarele măsuri aplicabile. Precizăm că aceste propuneri exclud infracţiunile şi pedepsele aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi violenţă:

►reducerea pe cât posibil a cazurilor de aplicare a măsurii arestului preventiv şi reducerea duratei menţinerii în arest preventiv, prin aplicarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, controlului judiciar şi controlului judiciar sub cauţiune, respectându-se astfel principiul potrivit căruia arestarea preventivă trebuie să constituie o măsură excepţională şi nu o regulă;

►măsuri de politică penală orientate spre aplicarea pedepselor necustodiale/alternative (amendă, muncă în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei) în locul detenţiei ca sancţiune de referinţă pentru anumite infracţiuni, în special în cazul faptelor săvârşite de infractori primari. Sub acest aspect, reţinem prevederile Codului penal spaniol, potrivit căruia există 4 măsuri alternative: suspendarea executării pedepsei privative de libertate; măsura înlocuirii pedepsei privative de libertate; munca în folosul comunităţii şi aplicarea unor măsuri de siguranţă;

►implicarea voluntarilor (inclusiv a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale) în aplicarea măsurilor alternative, având ca obiective reducerea riscului de recidivă, dezvoltarea relaţiilor intercomunitare, astfel cum rezultă din Regulile ONU privind standardele minime privind măsurile necustodiale (Regulile de la Tokyo);

(Foto: Guliver/Getty Images)

►reglementarea, cel puţin cu caracter temporar a unei forme de acordare a liberării condiţionate, în sensul punerii în libertate a persoanelor deţinute aflate în executarea ultimilor 3 ani din pedeapsa închisorii şi/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, faţă de două treimi în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, cum prevede legislaţia actuală şi respectiv două treimi faţă de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislaţia actuală, sub condiţia plăţii datoriilor către stat şi către partea civilă;

►reînfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie, care să aibă ca atribuţii realizarea periodică a unor statistici referitoare la rata criminalităţii, natura infracţiunilor săvârşite, numărul infractorilor recidivişti, propuneri pentru reducerea riscului de recidivă, printr-o politică socială şi penală, după comiterea faptei şi aplicarea pedepsei privative de libertate, controlul şi prevenirea criminalităţii; urmărirea impactului asupra ratei criminalităţii în funcţie de propunerile de politică penală, cu titlu de exemplu urmărirea impactului propunerii formulate mai sus;

►reevaluarea dispoziţiilor legale referitoare la partea din durata pedepsei care este considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale.

►graţierea pedepsei persoanelor condamnate cu afecţiuni medicale incurabile, aflate în stadii terminale (neoplasm, HIV ş.a) şi cele care nu se pot vindeca în sistem penitenciar (TBC, Hepatită C);

►implementarea Recomandării 22 (99) a Comitetului Miniştrilor privind supraaglomerarea închisorilor şi inflaţia populaţiei închisorilor, potrivit căreia pentru a evita supraaglomerarea excesivă, trebuie stabilită capacitatea maximă a instituţiilor penale. Astfel, apreciem oportună adoptarea unui act normativ care să fixeze o limită a numărului de persoane private de libertate care pot fi cazate în fiecare unitate penitenciară;

►creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis şi deschis, având în vedere că la data de 31.12.2014, aşa cum rezultă din Raportul anual 2014 al ANP, profilul penitenciarelor era structurat în mod egal între penitenciare în regim semideschis şi deschis (16) şi penitenciare în regim închis şi maximă siguranţă (16);

►crearea cadrului legislativ adecvat prin stabilirea criteriilor care să asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat în administrarea sistemului penitenciar.”

Este infiorător de mare acest raport. Este pur și simplu inutil prin gargara arhicunoscută a autorităților, care sunt în stare să scrie mii de pagini, să vorbească în talk-show-uri ore în șir, dar să nu facă nimic.

România pierde bani prin amenzi usturătoare la CEDO. Condițiile sunt cu adevărat inumane.

Dar statul, prin tot felul de instituții sau agenții lipitori, în loc să propună în sute de pagini tot felul de măsuri de reducere a pedepselor, fără să spună răspicat că e nevoie de construirea mai multor închisori, preferă să mimeze rapoarte. Ba chiar se propune înființarea unui nou institut, de făcut rapoarte.

Undeva, pe un ultim rând, se propune stimularea sectorului privat ca să construiască penitenciare, pentru că știm bine, statul român este impotent. Nu poate construi nimic.

Nu poate construi șosele, nu poate construi spitale, vedem că nici închisori nu poate.

În SUA, aproximativ 10% din deținuți își ispășesc pedeapsa în penitenciare private.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, ar trebui sa avem mai multe inchisori decente.
    • Like 0
  • primele trei paragrafe m-au convins sa nu mai continui; aveti carente clare de logica; afirmati ca nu exista un dezechilibru in reprezentarea etnica a populatiei penitenciare, din SUA, si citati cifrele BJS ... dar cifrele BJS nu spun asta, ci tocmai contrariul, pentru ca ele trebuie citite impreuna cu si in comparatie cu proportia pe care o reprezinta aceleasi grupuri etnice in totalul populatiei ... mai simplu spus, daca in inchisoaree sunt 3 negri, 3 albi, 3 hispanici si 1 martian, iar populatia totala este formata din 100 de indivizi, din care 70 albi, 20 negri si 10 hispanici - avem sau nu avem un dezechilibru de reprezentare proportionala in populatia penitenciara, in comparatie cu populatia generala?
    • Like 1
  • Daca am avea legi mult mai aspre,nu ne-ar mai trebui alte inchisori s-au conditii mai bune in ele,pentru ca nimeni nu ar dori sa ajunga acolo.
    • Like 0
  • Eu aş susţine construcţia de noi şcoli şi implementarea de noi programe în şcoală, pentru ca, prin educaţie, să se reducă numărul celor certaţi cu legea. Asigurarea de condiţii bune în penitenciare poate aduce cu sine şi acceptarea acestui loc rău famat, ca mai bun decît cel de acasă, opusul ideii de penitenciar, legat de ideea de penitenţă.
    • Like 0
  • SUA a facut o afacere din penitenciare private. Rata lor de incarcare e absurd de mare. Pentru conditii si rata de reabilitare, Norvegia e un exemplu gratitor dar costisitor.
    • Like 0
  • Venom check icon
    Carevasăzică, în România, deși se moare cu zile în pârnaie, tot mai bine e în penitenciarul Jilava decât în oraș.
    • Like 0
  • Venom check icon
    Ceva ce nu acoperă articolul: în comparație cu deținuții bărbați, în România există un singur penitenciar destinat femeilor, la Târgșor. Indiferent de unde este condamnata, trebuie să fie adusă acolo, fiindcă așa prevede legea. Dacă se vor construi penitenciare noi, prioritare ar trebui să fie cele pentru femei.
    • Like 1
    • @ Venom
      Casargoz check icon
      La targusor sunt si barbati. Asa cum sunt femei la Poarta Alba,Cluj,Colibasi etc..

      Discutia este nesincera. Am vazut avocati care laudau Belgia in timp ce in Belgia gardienii protestau. Asa cum am vazut detinuti care au cerut executarea pedepsei in Romania pentru ca in Ungaria conditiile sunt mai grele: uniforme si munca obligatorie.
      • Like 0
  • noile reglementări aduse în discuție de dna ministru Raluca Prună ar putea rezolva o parte a problemei. legea să prevadă DREPTUL DE A EFECTUA PDEAPSA LA DOMICILIU PENTRU DEȚINUȚII CARE ACHITĂ, ÎN PRALABIL, DAUNELE CONSTATATE DE CĂTRE INSTANȚĂ. și reversul: STABILIREA UNUI CUANTUM (să zicem, 1 zi pentru fiecare 1000 lei datorați și neplătiți) CARE SĂ SUPLIMENTEZE DETENȚIA CELOR CARE NU ACHITĂ SUMELE PE CARE LE-AU FURAT.
    • Like 0
  • Casargoz check icon
    Nu inteleg. Cum e problema cu spatiul.
    Nu inteleg de ce de exemplu la penitenciarul Margineni, unde exista hectare de constructii (fabrica de mobila abandonata), este inghesuiala.
    Nu inteleg de ce la Jilava cu o suprafata similara cu cea a unui mic oras, detinutii stau inghesuiti. Nu inteleg de ce un penitenciar ca cel din Bacau da in arenda terenul agricol. Nu inteleg de ce in Ungaria detinutii se pot autogospodari, si sunt obligati sa munceasca in timp ce in Romania, munca o fac fraierii care vor zile castig.
    Nu inteleg de ce prin munca detinutilor, in Timisoara conditiile sunt decente in timp ce in Braila nu.
    Sunt multe lucruri pe care nu le inteleg...
    Sunt hectare de spatii neutilizate in cateva penitenciare.
    Dar asa sunt eu frustrat, pus la munca in penitenciar privind cum detinutii se uita la HBO plus si primesc hrana zilnica si gandindu-ma ca intr-o zi când nu o sa mai pot lucra 12 ore pe zi fara masa de pranz, o sa cer statului sa ma cazeze la relax la Gaiesti.
    Mai am o frustrare. In timp ce lucram pentru puscarii, avem o ruda bolnava, nu a primit nici macar o asipirina sa u acces la medicina paleativa. Asta in timp ce o doamna se "internase" la maxima si avea dreptul la tomograf si medicamente gratuite.
    Sfatul meu este pentru romanii care au boli grave sa meargă la penitenciar, acolo statul este obligat sa asigure toate condițiile. Iar sansele de a obtine tratament sunt mai mai mari decat pentru restul populatiei.
    Ma mai intreb un lucru: de ce de exemplu Giovani nu se plange de plosnite?
    Sau de puscarie?
    Apoi mai e o chestiune misto, cum sa faci ceva când curtea de conturi considera ca productia economica a unei puscarii este un abuz.
    Nu mai bine te limitezi la banii de la buget si astepti sa faca altii pentru tine?
    Toate capacitatile de productie, au fost distruse prin privatizare. A discutat cineva ce a insemnat privatizare spatiilor de productie din puscarii? De ce nu au fost amenajate aceste spatii in spatii de cazare?
    Sincer, daca ma uit de exemplu la penitenciarul din galati, si socotesc si curtea de plimbare, pot ajunge la concluzia ca detinutii au mai mult spatiu decat aloca primaria municipiului Bucuresti locuitorilor prin planul de urbanism.
    Ma uit la un proiect imobiliar: Timisoara 58. Comaparati acest proiect imobiliar cu orice puscarie. Nu ma refer la spatiul de locuit stric ci si la anexe: alei spatiu de plimbare, curti. veti avea o mare surpriza.
    • Like 2
    • @ Casargoz
      Nu stiu cati romani care muncesc in Londra pot sa plateasca chirie pe 4 mp.
      Sunt familii in Romania care nu au un acoperis deasupra capului,date afara din case ca nu pot plati rate la banci;salariul minim pe economie nu acopera nici pe departe cosul zilnic (care nici nu mai este determinat in ultimii ani).
      E bine ca CEDO promoveaza discriminarea .
      • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult