Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Pe vremuri, la interviurile de angajare, era o mare calitate. Acum e un defect

multitasking

 Foto Guliver/Getty Images

Conform unui studiu al Universității Stanford, desfășurat pe o perioadă de 10 ani, specialiștii din domeniu au conchis că acei oameni care desfășoară activități ce implică multitasking vor suferi în timp de tulburări cognitive. Conform studiului publicat de către Stanford, nu există multitasking. Doar schimbăm sarcinile între ele pentru a le duce la îndeplinire.

Multitasking-ul este o metodă prin care o serie de sarcini sunt finalizate, concomitent, în aceeași perioadă de timp, acestea fiind executate simultan în loc de secvențial. Multitaskingul nu implică paralelism, dar înseamnă că mai mult de o sarcină poate fi finalizată prin executare în același timp.

Multitasking-ul este un termen caracteristic industriei IT și se referă la modul în care un procesor execută concomitent un set de instrucțiuni pentru finalizarea unor sarcini.

Pot fi angajații multitasking? Putem funcționa ca niște computere? Ne dorim să devenim niște roboți al căror scop este doar finalizarea unor sarcini, fiind astfel „multitasking”?

Caracterizarea oamenilor ca fiind multitasking este nenaturală și poate produce daune ireversibile acestora. Mai mult decât atât, multitaskingul omoară creativitatea, atât de necesară în mediul de business actual, aflat în continuă schimbare, când companiile se află într-o competitivitate acerbă.

Multitasking-ul pare o modalitate excelentă de a face mai multe lucruri simultan. Deși s-ar putea părea că îndeplinim mai multe lucruri simultan, creierul nostru nu este la fel de bun în gestionarea mai multor sarcini, așa cum ne place să credem că suntem. De fapt, multitasking-ul poate reduce productivitatea cu până la 40%!

S-ar putea părea că finalizezi mai multe lucruri în același timp, dar ceea ce faci cu adevărat este să îți schimbi rapid atenția și să te concentrezi de la un lucru la altul. Trecerea de la o sarcină la alta face dificilă rezolvarea acestora și poate provoca blocaje mentale care încetinesc procesele pe care ți le-ai propus să le finalizezi.

Imaginați-vă că în timp ce citiți acest articol, ascultați muzică, scrieți un e-mail și citiți și presa. Multitasking-ul presupune să citiți acest articol, în timp ce ascultați muzică, scrieți e-mail-ul și citiți presa, fiind concentrați 100% asupra fiecăreia dintre aceste acțiuni.

Cum veți proceda în viața reală? În principiu, muzica va rula undeva în surdină, în timp ce scrieți e-mail-ul, fără a putea să citiți presa în același timp, iar la final veți citi și acest articol.

Oamenii nu pot fi multitasking, nu am fost concepuți să fim roboți, calculatoare sau procesoare.

În trecut, se considera că multitasking-ul este un mod minunat de a crește productivitatea. La urma urmei, dacă lucrați la mai multe sarcini diferite simultan, sunteți obligat să îndepliniți mai multe lucruri, nu? Și să le duceți la îndeplinire perfect, da?

Trecerea de la o sarcină la alta are un impact grav asupra productivității. Fanii multitasking-ului au mai multe probleme în a rezolva sarcinile decât cei care se concentrează pe o sarcină la un moment dat. De asemenea, a face atât de multe lucruri diferite simultan poate produce tulburări cognitive, caracterizate prin modificări ale structurii și funcției cerebrale care afectează învățarea, orientarea sau memoria.

De ce multitasking-ul este considerat un „must have” (încă)?

  • Se consideră că o persoană poate duce la îndeplinire, simultan, două sau mai multe sarcini
  • Se presupune că un om este foarte rapid în a-și prioritiza sarcinile, astfel încât să le finalizeze simultan
  • Multitasking-ul poate implica, de asemenea, efectuarea unui număr de sarcini în succesiune rapidă.

În viața de zi cu zi, cei ce efectuează sarcini multiple nu au de fapt capacități multitasking, căci oamenii nu sunt calculatoare, ci efectuează câte puțin din fiecare sarcină, până când toate sarcinile sunt finalizate. Însă atunci când se lucrează la mai multe sarcini, concomitent, procesul de finalizare este mai lent decât atunci când fiecare sarcină este finalizată separat. Iar calitatea rezultatului final poate avea de suferit.

Atunci când se lucrează la sarcini complexe, concomitent, procesele considerate a fi multitasking sunt extrem de distructive.

În creier, ceea ce eronat numim „multitasking” este gestionat de funcții mentale executive, ce controlează și gestionează procesele cognitive și determină cum, când și în ce ordine sunt îndeplinite anumite sarcini.

1. Prima etapă este cunoscută sub numele de „schimbarea obiectivelor” (decizia de a face un lucru în locul altuia)

2. A doua este cunoscută sub denumirea de „activare a rolurilor” (trecerea de la regulile utilizate pentru sarcina anterioară la regulile pentru noua sarcină)

Comutarea între cele de mai sus poate adăuga doar o întârziere de doar câteva zecimi de secundă, dar după o anumită perioadă, timpul necesar comutării înainte/înapoi va crește, iar sarcinile vor fi finalizate mai greu, iar productivitatea va scădea.

Cum ne poate afecta ceea ce eronat numim multitasking?

În lumea de astăzi, multitasking-ul a devenit ceva comun. Jonglarea mai multor sarcini și responsabilități poate părea cea mai bună modalitate de a face mai multe lucruri, însă încercarea de a face mai multe lucruri la un moment dat poate reduce efectiv productivitatea, performanța și creativitatea. Alte efecte negative sunt reprezentate de către stresul produs și creșterea anxietății.

Deși știm că multitasking-ul influențează negativ productivitatea, este în continuare privit ca o mare calitate. Studii efectuate de către cele mai prestigioase universități au reliefat că multitasking-ul scade productivitatea, costurile operaționale cresc și că global companiile pierd, anual, peste 450 de miliarde de dolari, conform PR Newswire.

Conceptul de multitasking a apărut în anii ’60 ai secolului trecut, fiind utilizat inițial în industria IT, de către IBM, ulterior fiind transferat eronat și către sfera umană. Inițial se considera că oamenii foarte rapizi în sarcinile îndeplinite au abilități multitasking, însă grava eroare de apreciere constă în faptul că nu putem compara un om cu un computer. În cartea noastră de identitate nu scrie Intel i9-9900 Coffee Lake 3,6 Ghz Socket 1151, ci nume ca Popescu, Ionescu, Vasilescu sau oricare alt nume de familie, alături de un prenume, care nu se termină în RAM.

Suntem în 2019, nu la jumătatea secolului al XX-lea. Este necesară o schimbare de paradigmă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Si pentru ce, ca sa-i îmbogățesc pe unii directori sau acționari? Pot spune ca sunt solicitat in acest mod si nu-mi place. Adică senzația este ca doar eu sunt in acea companie si nimeni altcineva nu mai primeste nici o sarcina, sau oricum sarcini foarte mici si usoare. Dar asa este in IT... Ceva similar se intampla in spitale cred, cand un medic este solicitat de mai multe ori în același timp.
    • Like 0
  • check icon
    De acord cu ideile din articol. Multitaskingul a fost probabil inventat de niște minți crețe de la Resurse Inumane, datorită necunoașterii aprofundate a termenului.
    Există anumite situații în care poți separa vizualul de auditiv, dacă faci de exemplu pe un ecran chestii de rutină, la care ai o rutină performantă, perfecționată în timp. În paralele cu asta, da, poți asculta un mesaj, o convorbire, un radio, muzică, etc. Dar mai mult decât atâta, mie nu-mi merge acest multitasking.
    • Like 0
  • Strict IT, in procesor nu face mai multe taskuri simultan cu tot secvențial, dar schimbă foarte rapid între ele. Un calculator poate face mai multe taskuri simultan atunci când are mai multe procesoare, deci cum ar veni o echipa de oameni.
    Din punct de vedere uman, gestionarea mai multor taskuri simultan introduce stress și scădere de productivitate. Stress pentru că atunci când ești focalizat pe un task te îngrijorează starea celorlalte și productivitate pentru că trecerea de la un task la altul nu e instantanee, cu au nevoie de un timp de acomodare.
    • Like 3
  • Poate ar fi cazul sa implementam notiuni gen; know your limits(cunoasteti limitele) spre a contracara aroganta umana. Am intalnit de mult prea multe ori acest gen de atitudine in abordarea problemelor, in special la tineret. Majoritatea se cred a fi in control stapani pe situatie si de o inconstienta crasa.
    Am cosmetizat un paragraf (just to make my point.....spre a ma face inteles)
    Imaginați-vă că în timp ce citiți acest articol, ascultați muzică, va aflati in autoturismul personal, afara ploua se aud stergatoarele in functionare,asteptati la semafor apasand pedala de frana, cu telefonul in mana cautand in agenda rubrica contacte spre a raspunde cuiva pus deja pe hold, culoarea semafor se schimba. I rest my case.
    • Like 1
  • Multitasking-ul, ca si inductia exclusiv on-line, ca si "acceptable employee turnover", ca si din pacate de acum generalizata intrebare la angajare: "care sunt asteptarile salariale?"......nu este decat un alt concept importat fara discernamant - pentru ca este la moda - din America de Nord (stiti voi, continentul ala in care toti visati sa emigrati) in batrana Europa!
    Rezultatul? Angajati din ce in ce mai prost pregatiti, clienti din ce in ce mai nemultumiti si departamente de resurse umane reduse la rolul de pacalici cu diploma......pentru ca...."asta e politica companiei".
    Singura veste buna in acest marasm pseudo-corporatist este ca generatiile 18-25 de ani refuza din ce in ce mai vehement sa se alinieze employee-consumerismului (nu cautati pe google, e un termen inventat de mine)....si poate ca asta va aduce o mult asteptata si extrem de necasara schimbare.
    P.S. Incercati, la un interviu de angajare, sa explicati intervievatorului ca "multitasking" nu este un concept aplicabil fiintelor umane! Nu veti lua jobul, cu siguranta. dar ochii rotunzi si plini de uimire morometiana ai interlocutorului vor face toti banii :))))
    • Like 1
  • Eu consider "multitasking-ul", alaturi de petrecerea timpului liber la dispozitive electronice, ca principalul motiv pentru stresul mare caracteristic zilelor noastre, precum si pentru "burn-out" ce caracterizeaza o gramada de angajati. Sunt mult studii din zona neurologiei care au evidentiat faptul ca al nostru creierul nu poate efectua decat 1 activitate la un moment dat. "Multitaskingul" este o chestie falsa: daca efectuezi 5 activitati "simultane", de fapt creierul efectueaza 1 activitate timp de x secunde, dupa care trece la activitatea 2 si o efectueaza pentru y secunde, samd. Schimbarile intre activitati nu sunt gratuite si duc la oboseala accentuata.
    Productivitatea maxima se produce atunci cand incepi o activitate, te concentrezi pe ea, o efectuezi si te apuci de alta atunci cand ai terminat-o pe prima.
    • Like 4
  • Leo check icon
    Depinde care este intervalul de timp luat ca referință pentru executarea mai multor sarcini; dacă e vorba de 1-5 minute, aveți dreptate, nu putem fi multitasking; dacă însă discutăm de 1 oră, o zi , o săptămână etc, sigur că suntem în stare să facem mai multe sarcini în „același timp”.
    • Like 2
    • @ Leo
      Citeste definitia termenului. Multitasking inseamna a face mai multe lucruri IN ACELASI TIMP. De exemplu sa te gandesti cit de minunat esti si sa mesteci guma.
      Sau isi rozi unghiile in timp ce vorbesti la telefon....
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult
sound-bars icon