Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Prima zi după o decizie fără precedent a BNR. De ce cursul ar putea crește, dar nu asta cere măsuri urgente

curs valutar - euro - BNR

Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Băncile Centrale și-au pus în funcțiune tiparnițele de bani pentru a elibera în economii sumele necesare ca să atenueze șocul produs de coronavirus. Decizia de vineri a BNR se aliniază astfel acestor decizii. A intervenit agresiv? A intervenit prea târziu? Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat aici când și ce poate, dar mai ales ce nu poate Banca Centrală în aceste zile.

Cum interpretăm decizia BNR?

În linii simpliste, decizia de vineri înseamnă injecții cu bani pentru firme și ulterior pentru Guvern, care are nevoie disperată de lichiditate pentru a susține inclusiv măsurile anunțate despre care Republica.ro a scris aici. În ce se traduce această cantitate de bani obținută prin reducerea dobânzii de politică monetară și celelalte operațiuni ale BNR? Într-o monedă națională mai ieftină, deci valută mai scumpă. E la nivel de speranță și faptul că, odată introduși banii în sistemul bancar - de acolo în companii, ulterior aceștia se vor întoarce în vistieria statului. De ce? Pentru că firmele ar putea prefera să își țină banii, în loc să își plătească taxele și impozitele, iar Finanțele au nevoie de bani ca de aer – încasările la stat s-au prăbușit după ce de pe o zi pe alta companiile și firme mici s-au trezit cu zero comezi și zero clienți.

Cu ce efecte rapide?

Deocamdată cu un curs stabil și cu un câștig la nivelul dobânzilor. Moneda europeană a rămas astăzi la niveluri istorice, dar fără variații semnificative. Este semnul că BNR încă face eforturi și pentru a stabiliza cursul. De cealaltă parte, indicele în funcție de care se calculează dobânzile pentru creditele în lei a scăzut puternic și e un efect al tăierilor de dobânzi de vineri. Am pierdut la curs, dar câștigăm la ROBOR - indicele la trei luni a scăzut la 2,61%, faţă de 3,24%, iar cel la şase luni a scăzut la 2,7%, faţă de 3,31% - şi a ajuns la cel mai mic nivel de la mijlocul lui 2018. Soluția în care BNR apără cursul – vinde euro și preia lei -, dar în același timp are grijă să pompeze bani în piață e imposibilă pe termen lung, iar decizia de la finalul săptămânii trecute ne arată o prioritate a Băncii Centrale: bani în economie. De aici șansele să vedem un galop al cursului leu-euro cu efecte în prețurile de import și alte tarife, dar cu o nuanță importantă - sunt zile în care consumul este destul de redus.

Băncile s-au ales de acum cu o datorie mare. Aceea față de clienți - trebuie să fie flexibile și să găsească soluții în ajutorul clienților. Mai ales că, după reducerea de la 2,5% la 2% a dobânzii de referință, BNR poate interveni în continuare, oricând, cu pași mărunți, dacă situația o va cere.

Cum au reacționat piețele?

Pentru Bursa de la București săptămâna a început pe roșu, cu scăderi pe linie în dreptul celor mai importante companii din componența indicelui BET. În ciuda deciziilor de vineri sunt scăderi de 3 procente în dreptul băncilor dar și pentru cea mai mare companie petrolieră de la noi care a anunțat că orice ieftinire cu 1 dolar a ţiţeiului ar urma să aibă un impact negativ de 20 de milioane de euro asupra rezultatelor financiare pentru acest an. Și acțiunile europene și-au început săptămâna cu scăderi puternice, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus și a intensificării restricțiilor de călătorie.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult