Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Prima zi după o decizie fără precedent a BNR. De ce cursul ar putea crește, dar nu asta cere măsuri urgente

curs valutar - euro - BNR

Foto Inquam Photos/Octav Ganea

Băncile Centrale și-au pus în funcțiune tiparnițele de bani pentru a elibera în economii sumele necesare ca să atenueze șocul produs de coronavirus. Decizia de vineri a BNR se aliniază astfel acestor decizii. A intervenit agresiv? A intervenit prea târziu? Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat aici când și ce poate, dar mai ales ce nu poate Banca Centrală în aceste zile.

Cum interpretăm decizia BNR?

În linii simpliste, decizia de vineri înseamnă injecții cu bani pentru firme și ulterior pentru Guvern, care are nevoie disperată de lichiditate pentru a susține inclusiv măsurile anunțate despre care Republica.ro a scris aici. În ce se traduce această cantitate de bani obținută prin reducerea dobânzii de politică monetară și celelalte operațiuni ale BNR? Într-o monedă națională mai ieftină, deci valută mai scumpă. E la nivel de speranță și faptul că, odată introduși banii în sistemul bancar - de acolo în companii, ulterior aceștia se vor întoarce în vistieria statului. De ce? Pentru că firmele ar putea prefera să își țină banii, în loc să își plătească taxele și impozitele, iar Finanțele au nevoie de bani ca de aer – încasările la stat s-au prăbușit după ce de pe o zi pe alta companiile și firme mici s-au trezit cu zero comezi și zero clienți.

Cu ce efecte rapide?

Deocamdată cu un curs stabil și cu un câștig la nivelul dobânzilor. Moneda europeană a rămas astăzi la niveluri istorice, dar fără variații semnificative. Este semnul că BNR încă face eforturi și pentru a stabiliza cursul. De cealaltă parte, indicele în funcție de care se calculează dobânzile pentru creditele în lei a scăzut puternic și e un efect al tăierilor de dobânzi de vineri. Am pierdut la curs, dar câștigăm la ROBOR - indicele la trei luni a scăzut la 2,61%, faţă de 3,24%, iar cel la şase luni a scăzut la 2,7%, faţă de 3,31% - şi a ajuns la cel mai mic nivel de la mijlocul lui 2018. Soluția în care BNR apără cursul – vinde euro și preia lei -, dar în același timp are grijă să pompeze bani în piață e imposibilă pe termen lung, iar decizia de la finalul săptămânii trecute ne arată o prioritate a Băncii Centrale: bani în economie. De aici șansele să vedem un galop al cursului leu-euro cu efecte în prețurile de import și alte tarife, dar cu o nuanță importantă - sunt zile în care consumul este destul de redus.

Băncile s-au ales de acum cu o datorie mare. Aceea față de clienți - trebuie să fie flexibile și să găsească soluții în ajutorul clienților. Mai ales că, după reducerea de la 2,5% la 2% a dobânzii de referință, BNR poate interveni în continuare, oricând, cu pași mărunți, dacă situația o va cere.

Cum au reacționat piețele?

Pentru Bursa de la București săptămâna a început pe roșu, cu scăderi pe linie în dreptul celor mai importante companii din componența indicelui BET. În ciuda deciziilor de vineri sunt scăderi de 3 procente în dreptul băncilor dar și pentru cea mai mare companie petrolieră de la noi care a anunțat că orice ieftinire cu 1 dolar a ţiţeiului ar urma să aibă un impact negativ de 20 de milioane de euro asupra rezultatelor financiare pentru acest an. Și acțiunile europene și-au început săptămâna cu scăderi puternice, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus și a intensificării restricțiilor de călătorie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult