Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Profesorul de nota 5 merită mărire de salariu?

protest profesori - mai 2023

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Găsiți vreo asemănare între greva profesorilor și accidentul feroviar din Teleorman din acest an?

Desigur că am putea să ne gândim că infrastructurile celor două seamănă ca vechime și noi investiții, sau că este esențial rolul mecanicilor de locomotivă și al profesorilor în a asigura funcționarea în siguranță și cu performanțe (adică „fără întârzieri”) a celor două sisteme. Sau poate și alte asemănări.

Aș vrea să subliniez însă altceva. Să ne concentrăm pe soluții.

Mi-au atras atenția după accidentul feroviar o serie de măsuri propuse de Ministerul Transporturilor. În esență s-a propus testarea profesională a mecanicilor de locomotivă după un anumit calendar în timp, iar cei care nu promovează testul să nu mai fie lăsați să conducă locomotive. Li se dă șansa să participe la a doua examinare.

Cum ar fi să facem la fel cu profesorii?

Să li se accepte revendicările salariale, sub condiția să participe la un test, pe specializarea fiecăruia. Cei care promovează, să zicem cu minim nota 8, să primească măririle solicitate. Cei care obțin note între 5 și 8 să rămână la catedră, fără mărire de salariu, iar cei cu nota sub 5 să nu mai intre la catedră. Au apoi o vară întreagă să se pregătească de „sesiunea de toamnă” și de participarea la următorul examen pentru mărirea notei.

Dacă se poate pentru cei de la siguranța circulației, să încercăm o variantă și pentru siguranța generațiilor viitoare.

Articol publicat inițial pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un sistem de educatie nu se poate schimba de azi pe maine . Un sistem de educatie se poate chimba intr-o viata de Om , Educatia incepe de la cei 7 ani de acasa ,Ori acum ,ca s-au dat ,,liber in scoli la obraznicie ,tupeu aroganta , etc multi profesori isi pierd rabdarea si nu se mai pot ocupa serios de educatia lor ,Iar daca si salariile nu sunt motivante , apare varianta 2 , cu orele de meditatii ,
    Si asa incet ,incet cine are bani sa plateasca orele , ajunge mai sus ,iar cine nu ,sta .acolo la baza scarii !!
    ---Bunicul meu avea o vorba ;
    ---Invata ,invata dragul meu ,caci este mai usor sa tii in mana un pix ,decat o lopata !
    Si multa dreptate avea , Dar vorba ,Marelui Creanga ,caci daca toti se vor face ,popi si intavtaori ,cine mai tine plugul d coarne ? Cu alte cuvinte a vrut sa spuna ca, societatea are nevoie si de mana de lucru fizic, precum meseriasii ,fermierii etc.Cred ca toate aceste aspecte tin de nivelul de educatie .
    • Like 1
  • Citind cu atenție comentariile, cine are creier să înțeleagă, va înțelege punctul de vedere al lui @Valentin. Un sistem performant trebuie să fie gândit pentru performanță. Nu poți petici un sistem prost gândit, pentru că nu va ajunge performant nici dacă îi pui petice placate cu aur. Degeaba vorbim de salariile profesorilor, sistemul trebuie reformat pornind de la temelie, nu de la mansardă. Adică programă, adică metodică. Apoi salarii, criterii de testare etc. Cine nu înțelege că trebuie schimbată paradigma educației (mărirea salariilor fiind o acțiune subsecventă, rezultată natural prin diminuarea numărului posturilor), își merită soarta. Din păcate ne trage pe toți în bezna minții.
    • Like 1
    • @ Andrei Tarlea
      ”Bezna minții” nu se poate spune că „ne trage pe toți”, ca și când nu ar fi notorie vechea degringoladă din educație!
      Nu societatea civilă e vinovată, informați-vă, eventual din „Republica” despre haosul din învățământ și despre ce ar fi trebuit demult puterea să facă.
      Ceea ce spuneți dv. a fost demult și mult mai mai corect formulat de către numeroși specialiști în domeniu (profesori, pedagogi, psihologi) - nu se reduce la programe, manuale, cum apreciați dv.!
      Mărirea salariilor este parte din această restructurare din temelii!!!!
      • Like 0
    • @ aurora oncescu
      Mărirea salariilor = continuarea spiralei inflaționiste. Adică vor fi salarii mai mari dar putere de cumpărare mai mică. Aduceți-vă aminte de perioada Stolojan, când au ajuns milionari toți muritorii de rând dar nu le mai ajungeau banii de nimic. Aveam bani depuși pentru o Dacia 1300, bani care mi-au ajuns pentru o pereche de adidași. Halal reformă.
      • Like 0
  • Categoric DA! Profesorul de nota 5, tocmai fiindcă a obținut această notă de trecere, are tot dreptul să fie în sistem și, tocmai de aceea, el este în sistem, exact ca și alături de acela de nota 10.

    Salariul nu este un premiu de performanță, asta este o aberație capitalistă menită să învrăjbească oamenii muncii între ei.

    Menirea salariului este să asigure o existență decentă și, tocmai de aceea, el trebuie să fie decent și egal pentru toată lumea. Aceasta deoarece și profesorul de nota 5 are gură și stomac și mănâncă exact ca acela de nota 10. Foamea e la toți la fel, ea nu știe note!

    Înainte, în orânduirea socialistă, retribuirea corectă a personalului muncitor pe principiul corect și etic "la muncă egală plată egală" era un drept al omului muncii garantat prin Constituție! Era valabil și chiar se aplica pentru toate categoriile de oameni ai muncii de la orașe și sate, inclusiv pentru personalul muncitor didactic. Și, tocmai de aceea, atunci erau mult mai puține loaze în învățământ, comparativ cu azi.
    • Like 5
  • Adrian S check icon
    Imi pare rau dar am citit in diagonala articolul. Oricum, confuz ....

    Ce crumos este sa te crezi Fat Frumos ! Daca nota 5 este de promovare, atunci si cel cu 5 are dreptul sa practice meseria.
    Nu exista si medici care au terminat cu 5 ? Ingineri ? sau alte multe profesii ?
    Si pana la urma de cand si pana cand o nota luata la un examen face diferenta intre viata sau moarte ?

    Ce nu intelege lumea este ca dascalii in marea lor majoritate duc o lupta de supravietuire, este incredibil cum reusesc sa traiasca cu asemenea salarii.
    Eu as merge la un profesor in casa sa ma invete si pe mine sa traiesc cu 3.000 de lei pe luna, cu copil , cu catel , cu purcel..in familie.

    Oameni buni, aici nu e vorba despre respect sau moft ...ci despre supravietuire. Oamenii aia risca sa moara de foame...
    A ajuns un profesor sa fie mai prost platit decat un muncitor de santier ? Un salahor ia minim 3.500 lei...asa a decis guvernul actual. Si nici nu plateste taxe.
    Si profesorul ia mai putin.

    Un meserias ia triplu in constructii, si tot muncitor , respectiv cu o minima calificare si cu chef de munca

    un profesor debutant 2400 vs un muncitor necalificat in constructii 3500. Cum este ? Parca nu mai e bine
    • Like 7
    • @ Adrian S
      Vă pare rău, dar degeaba,
      Puteați să citiți articolul și vă lămureați, nu vă mai văitați patetic pe aici.
      Mulți dintre profesorii care ziceți că mor de foame, au nenorocit generații întregi cu lipsa de pregătire, incompetența și suficiența lor. Acum tind să arunce destinul a mii de copii in haos și îi țin ostatici ca să ceară bani de la buget, pentru pretențiile lor pecuniare, indiferent de rezultate, performanță, calitate.
      Pentru inactivitatea din timpul anului, primesc diverse sporuri, ajungând până la 80%. Predau maxim 4 ore pe zi, patru zile pe săptămână, au vacanțe ca elevii, dar plătite 100%. Chiar și așa, unii lipsesc de la ore și nu suportă nicio consecință a absenței de la catedră sub diverse pretexte.
      In pandemie au stat acasă și spre deosebire de alte categorii de bugetari, au primit salariul 100%.
      Despre astea și multe altele nu spuneți nimic.
      Știu, ați citit in diagonală...
      • Like 0
    • @ Anatole F.
      Sunteți departe de realitate!
      • Like 0
  • Domnul profesor Iohannis de ce s-a facut presedinte? De ce nu a ramas la catedra daca e frumos sa fii profesor? De ce inchiriaza case? De bun ce e salariul de profesor? Sa raspunda domnia sa la aceste intrebari si pe urma sa intrebe cum de "indraznesc" profesorii sa faca greva.
    • Like 7
    • @ Dan Filip
      ioana check icon
      Ati citit cu atentie textul dlui Vascu? Pare că nu.... Mai incercati....
      • Like 0
    • @ ioana
      Valentin check icon
      Textul e apă de ploaie. Când ai o materie prost făcută, când ai o metodică prost făcută atunci ce rost mai are evaluarea? Nu există evaluare în neant. Adică să fie evaluați dacă sunt profesori în general sau dacă știu să predea după metodică? Că se predă după metodică, nu după capul profesorului. Dar când metodica e proastă, când programele sunt praf, la ce mai folosește evaluarea?
      • Like 1
    • @ Valentin
      Din nou, nicio legătură cu problema în discuție!
      De ce ar fi articolul apă de ploaie????
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Esop ne povestește că un corb s-a luat la întrecere cu o privighetoare. Care cântă cel mai frumos. Le trebuia însă un arbitru. Corbul a spus:
    - Cine trece primul pe drum, acela va fi arbitrul nostru.
    Și trecu măgarul. Privighetoarea îi spuse corbului:
    - Ai câștigat.
    Depinde și cine face subiectele, dar și cine te evaluează.
    • Like 0
  • Marina check icon
    De ce sunt profesori de 5 în sistem? Pentru că alții mai buni nu s-au găsit. De ce nu sunt alții mai buni? Pentru că domeniul este neatractiv.
    Nu știu ce teste ar trebui aplicate profesorilor. Testul pe hârtie nu spune nimic despre capacitatea persoanei respective de a interacționa corect și eficient cu copiii la clasă. Nu e ca la mecanicii de locomotivă.
    • Like 6
    • @ Marina
      Valentin check icon
      Sunt de 5 în sistemul românesc. În alte sisteme pot fi de 10, la fel cum un elev care a studiat în sistemul britanic cu felicitări devine aproape corigent în cel românesc. Caz concret. Apropo, cei care fac programele, manualele și subiectele de examen (titularizare, def, evaluare națională, bac) ce note au avut? Dar cei care corectează? 10 pe linie? Așa, de curiozitate...
      • Like 4
    • @ Valentin
      Marina check icon
      Posibil să fie unii dintre ei tot de 5. Că lucrurile merg prost de foarte mult timp. Dacă mai merge mult așa și renunțăm la testele PISA și Timss, nici nu ne vom mai da seama că suntem proști, că vom fi toți proști.
      Cine naiba să îi evalueze pe profesori, dacă în urma evaluării domnul Bode nu a plagiat? Dacă domnul Ciolacu va fi prim ministru, evaluat fiind de poporul român?
      • Like 5
    • @ Marina
      Valentin check icon
      Depinde. Lucrurile sunt însă mai complicate. Există licee în care elevii silabisesc. Licee întregi. Nu vorbim de analfabetism funcțional, ci pur și simplu de analfabetism. Nu citesc cursiv. Ei bine, manualul de limbă și literatură română este redactat de academicianul Eugen Simion! La ce era nevoie de un manual redactat de Eugen Simion când acei tineri nu pot citi?
      Sigur, mintea românească funcționează strâmb, pentru că se găsesc unii care să mormăie:
      - Pă ar fi trebuit să citească cursiv până la vârsta asta! A cui e vina?
      Da, ideal da, dar situația este asta și nu alta.
      Să ne imaginăm un accident rutier, unde medicul întreabă:
      - A traversat pe loc nepermis?
      - Da, nu a traversat pe trecerea de pietoni.
      - Atunci dă-l naibii! E vina lui!

      În învățământul românesc, elevii analfabeți sunt lăsați analfabeți. Învățământul românesc nu prea le are cu gândirea. Aici stă el cel mai prost: cu creierașul. Îi lipsește.
      • Like 1
    • @ Marina
      ioana check icon
      Testul pe hartie poate nu e o masura suficienta, dar sigur e necesara!
      • Like 0
    • @ ioana
      Valentin check icon
      E total inutilă, pentru că principiile care au falimentat educația românească sunt aceleași. Problema nu e nici cu testele, nici cu profesorii, ci cu principiile educaționale, care au rămas aceleași. De ce au rămas? Pentru că atunci când au apărut - în anii 50 - au format în jurul lor o uzină: materii segmentate și basculante de profesori.
      Școala românească este echivalentul uzinei 23 August. Această structură faraonică n-a putut fi demolată după anii 90 pentru că ar fi însemnat mișcări sociale de care politicienii s-au temut. Așa că toată această zgură sovietică a fost cosmetizată și răscosmetizată, până când a pocnit. A pocnit de mulți ani, dar nimeni n-a vrut să recunoască. Acum lucrurile încep să se vadă, pentru că fabrica această de inspirație sovietică a ruginit și începe să de dezmembreze.
      Vom ajunge în final ca în afară, cu un sistem suplu, cu materii comasate și echipe de profesori compacte, economice. Deja statul nu mai are buget pentru această măgăoaie sovietică. Îi cad țiglele, și cad în capul elevilor. Șandramaua se zguduie din temelii.
      • Like 0
    • @ ioana
      Marina check icon
      Nu contest, necesară este. Mă gândeam că poți fi tobă de carte, dar incapabil să îi înveți pe alții. Sau poți fi capabil și de asta, dar să nu o faci, pentru conservarea energiei. Nu cred că profesorii de 5 sunt incapabili să învețe, până la urmă, materia pe care o au de predat și teoria din pedagogie și metodică. Asta verifică testul scris. Problema cea mai gravă este că nu au atitudinea necesară, personalitatea potrivită meseriei. Asta am simțit eu în anii de școală și asta am constatat la profesorii copiilor mei. Singurii care chiar nu știau nici măcar materia erau profesorii necalificați. Profesoara de geografie preda fizica. Știa lecția de zi și atât. Dar alții nu știau cum să le vorbească, nu aveau răbdare, nu aveau chef de explicații sau scăpau situația de sub control.
      • Like 4
    • @ Valentin
      ioana check icon
      Țara asta nu va avea niciodata o conducere capabila de o astfel de reforma, din pacate.... Nu ar pricepe nici macar cat e de necesara....vitală chiar....
      • Like 0
    • @ Marina
      ioana check icon
      Un sistem in care un profesor de geografie preda fizica (!!!!) e clar un sistem eșuat.... Si nu doar pentru asta....
      • Like 2
    • @ Marina
      Valentin check icon
      Problema e un pic mai complicată. În sistemele avansate de educație întâlnim deseori profesori care pot suplini în anumite cazuri pe anumite materii care nu sunt de specialitatea lor. Pentru noi e dificil de înțeles, dar lucrurile sunt simple: la ei, materiile sunt împărțite în cultură generală și vocațional. Adică fizică povestită (fenomenologică) - aia simplă, fizică pentru toată lumea - și vocațională (aplicată), adică pe aia pe care o știu doar profesorii de fizică și pe care elevii o aleg doar dacă sunt pasionați de așa ceva.
      Noi funcționăm după modelul sovietic, după un principiu numit POLICALIFICARE. Înveți direct fizică avansat, fără preferințe. Cine ține pasul, e bine, cine nu...
      În sistemul britanic, la nivelul de fizică începători poate preda oricine, pentru că sunt predate DOAR NOȚIUNILE DE CULTURĂ GENERALĂ din fizică. La fizică-avansați (modul opțional) va preda doar profesorul de fizică.
      Așa că degeaba se dau teste din metodici, pentru că educația românească nu ține seama de pragurile de maturizare ale elevului. Elevul - ca la sovietici - nu există în mod real. Sovieticii lucrau cu MASE, nu cu PERSOANE. Masele nu au psihologie. Masele sunt amorfe.
      Noi facem noțiuni care în sistemele performante nu sunt făcute decât la facultate. Și ne mai și lăudăm:
      -Bre, noi îi punem pe ăia micii la treabă, nu cum fac capitaliștii ăștia! Burta pe carte!
      Pedagogia înseamnă ce predai în funcție de gradul de maturitate al copilului. Școala sovietică era pe modelul cărnii de tun: unii pricep, alții se pierd. Nu contează. E o metodă pe care rușii au păstrat-o în conflictele armate: basculante de persoane aruncate în luptă.
      Pentru educația sovietică, elevii au fost masă de manevră.
      - Tovarășe, să dăm trigonometrie la grădiniță?
      - Să dăm, tovarășe! La luptă, tovarăși! Să obținem recolte de olimpici. Restul? LA COȘUL DE GUNOI!
      Asta e ideea educației sovietice. Și asta avem și acum.
      • Like 1
    • @ ioana
      Teodora check icon
      Am mers la școală, am făcut presiuni, cum că eu vreau ca fiul meu să învețe fizică, i-am certat...Mi-au răspuns că nu au profesor, că nu vine niciunul în satul nostru pentru cele câteva ore din acea școală, că nici nu sunt 18 ore, să se titularizeze cineva. Am urmărit problema. Așa a fost. L-am prelucrat eu pe fiu-meu, m-a urât tot gimnaziul că i-am cerut mai mult decât îi cerea doamna:))
      Lăsând gluma la o parte, nu avem profesori, în special de fizică, chimie, informatică, biologie, matematică. Și multe alte probleme, cum spuneți.


      • Like 0
    • @ Valentin
      Teodora check icon
      Știu ce spuneți. Dar, dacă ăsta e sistemul, trebuie să funcționăm în el.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ba mintea românească funcționează corect: rolul manualului de limba și literatura română nu este să te _învețe_ să citești. Pentru asta există o altă carte, care se numeste abecedar!
      • Like 3
    • @ Valentin
      Curiozitățile dv. nu au legătură cu problema în discuție!
      • Like 0
    • @ Valentin
      De ce-i lipsește creierașul?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Ați mai spus-o de foarte multe ori!
      Și, mai departe, ce e de făcut?
      Lăsați de-o parte principiile și fabulele fără rost!
      • Like 0
    • @ Teodora
      Nu e o glumă ceea ce spuneți, e adevărat și trist!
      • Like 0
  • Razvan G check icon
    Opinia mea - Sa nu punem carul inaintea cailor. Avem profesori de 5 pentru ca salariile sunt derizorii si calitatea celor care intra in sistem este in acord cu aceste salarii. Nici cei mai experimenati nu sunt prea motivati de veniturile salariale.
    Daca nu se ridica nivelul salarial, nici stacheta valorii nu se poate ridica.
    Dupa ce aceasta problema se va fi rezolvat, se va putea discuta de criterii valorice, dar asta va dura cativa ani. Avand in vedere ca distrugerea invatamantului dureaza de 30 de ani, revenirea nu se poate face ieri...
    • Like 3
    • @ Razvan G
      Valentin check icon
      Dar cei care fac subiectele sunt de 10? Sau cei care fac programele și manualele alea cu greșeli, sunt de 10? Dacă cineva de 5 te evaluează, nu cumva iei tot 5?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Razvan G check icon
      Iti inteleg comentariul, asa e, dar nu are strict legatura cu opinia mea. Eu ma refer la un algoritm prin care invatamantul sa progreseze si acesta este - salarii, conditii de munca (infrastructura scolara) si apoi, criterii de evaluare. Dupa ce vor intra in sistem oameni cu o pregatire mai buna, se vor imbunatati si programele, manualele, subiectele….
      • Like 4
    • @ Razvan G
      Valentin check icon
      Algoritmul nu funcționează. Facem o analogie: să zicem că există un restaurant, unde conducerea a decis că se servește doar un singur fel - mămăligă. Restaurantul începe să piardă clienți. Cine sunt de vină? Bucătarii. Fie că li se dau salarii mici, și atunci fac o mămăligă proastă, fie că nu-și cunosc meseria, și mămăliga iese prost.
      Atunci restaurantul dă teste peste teste: cine face cea mai super mămăligă de pe suprafața pământului. Mămăligă cu frișcă, prăjitură de mămăligă etc.
      Plus salarii mari. Plus condiții super, adică boluri speciale, mixere, roboți de amestecat mămăliga etc. Mămăliga iese bună, dar clienții tot nu vin.

      Problema nu e cu dotările, cu salariul, cu ambientul, cu bucătarii. Problema e că restaurantul se încăpățânează să servească tot mămăligă.
      O mămăligă după rețeta anilor 60-70. Oricât de bine sunt pregătiți bucătarii, tot mămăligă iese.

      Problema e cu mămăliga. D-aia nu e bun algoritmul gândit de dvs.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Razvan G check icon
      Stimate domn, vorbim de lucruri diferite,
      • Like 4
    • @ Razvan G
      Cunoașteți exemple de categorii de bugetari cărora li s-au mărit salariile pentru că erau "derizorii", după care au explodat in performanță și calitatea prestației?
      După fostele măriri salariale ale profesorilor, după ce li s-au acordat sporuri, le-a crescut cumva performanța?
      Se pare că nu.
      Motivul nu este că s-a pus "carul înaintea cailor" ci că nu se plătește in funcție de performanță, pregătire, competență, rezultate, ci in funcție de pretenții.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Vă înșelați, dl. @Răzvan G are dreptate
      • Like 1
    • @ Valentin
      Exemplul dv. nu e bun!
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Hai să povestim cazul unui profesor care a predat în Olanda, dar a făcut imensa greșeală să se întoarcă în țară. La examenele naționale a luat 5. Băi, ce să vezi! A luat 5 pe o materie care puțea de la o poștă a anii 60-70, pe niște subiecte stupide, care n-au legătură cu gândirea critică pentru că sunt prost făcute.
    I-a surâs însă norocul: înainte de examen, pe hol, a văzut o doamnă profesoară care pur și simplu recita materia, aruncându-și din când în când ochii pe caiet. Recita ca la școală. Doamna a lua 10.
    Ce a făcut respectivul profesor? Și-a încuiat gândirea critică și s-a pus pe tocit. Și a luat 10.
    Învățământul românesc e o boală. O boală care produce halucinații, cum e cea de la simularea de bacalaureat. La bac, elevilor le-a căzut Harap Alb. Așa se face că întreaga țară, încolonată ca borcanele sau ca piulițele, a comentat cu sârg creația lui Creangă.

    Numai că subiectul nu cerea Harap Alb, ci comentarea unui basm cult. Oricare, de la Micul Prinț la Făt-Frumos din lacrimă sau chiar Cronicile din Narnia. Numai că elevul român doar asta auzise: Harap Alb. Învățat pe de rost și regurgitat la examen, în formule demne de Academia Română (ex. incipit). De fapt, examenul ar fi testat dacă acești elevi pot comenta basmul cult în general. Orice basm. Nu pot. Pentru asta îți trebuie gândire critică, iar învățământul nostru n-are legătură cu gândirea critică. E pe memoratelea.

    Asta e cu școala românească: este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire. Vorba lui nenea Iancu, săracul...
    • Like 2
    • @ Valentin
      Insistați în chestiuni fără nicio relevanță
      • Like 1
    • @ Valentin
      Îmi închipui ce ar fi zis Caragiale, „săracul” dacă v-ar citi opinia, în 2023!!!!!
      • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Învățământul românesc e atât de slab și pentru că profesorii sunt atât de slab pregătiți profesional. Guvernul le-ar putea tripla salariile (desigur, dacă ar dispune de resursele necesare), dar asta nu le va ridica, nicidecum, nivelul de pregătire profesională și de dezvoltare intelectuală. Adică, mediocritatea și incompetența vor acoperi, în continuare, marea masă a profesorilor, cu repercusiunile inerente asupra actului educațional.
    Poate că oamenii ăștia au, într-adevăr, salarii mici, în comparație cu alte categorii de salariați, cum ar fi magistrații, (care se bucură și de pensii speciale), dar ÎNVĂȚĂMÂNTUL, în România, a fost dintotdeauna o Cenușăreasa nebăgată în seamă. Iar o Școală proastă va scoate, în continuare absolvenți submediocri, în toate domeniile, perpetuând cercul vicios al incompetenței.
    • Like 4
    • @ Ovidiu
      Valentin check icon
      Nu, profesorii sunt pregătiți pe o programă și o metodică slabă. Degeaba iau note bune, pentru că programa rămâne tot slabă. E ca și cum ai testa pe cineva dacă știe manele. Poate lua și 10, își poate lua doctoratul în manele, că tot manele rămân. Educația românească este o manea.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Ovidiu check icon
      De acord că programa și metodica sunt slabe, dar cine le concep, nu tot profesorii? Nu tot niște specialiști din învățământul nostru? Ni le bagă altcineva, din afară, pe gât? De ce, de ani în șir nu se găsește cea mai potrivită formulă de curriculum și fiecare nou ministru caută să inițieze noi schimbări curriculare și de structură a anului școlar? Desigur că e o treabă complexă, dar, chiar așa, nu-i dăm de capăt de 30 de ani? Care sunt cauzele?
      • Like 2
    • @ Ovidiu
      Nu „poate”, sigur au salarii inadmisibil de mici!
      • Like 1
    • @ Valentin
      Păcat, v-ați pierdut pe drum....
      • Like 1
    • @ Ovidiu
      Și de ce sunt „atât de slab pregătiți profesorii”, v-ați întrebat?
      Îi motivează salariile proaste, lipsa infrastructurii care să-i sprijine să străbată râpele și noroaiele zonei rurale?
      Closetul din curte al unor școli?
      Plagiatul evident practicat în sferele puterii???
      • Like 0
    • @ Valentin
      De reținut concluzia dv. că „educația românească este o manea” !!!!
      Verificați totuși doctoratele în manele care s-au dat la noi, de ce le disprețuiți se pare că au fost pe bune!?!?
      • Like 0
    • @ Ovidiu
      Privitor la cauze, puteți cerceta, merită!
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Text: Adrian Vascu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon