Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

România în carantină | Când vom putea, în cel mai optimist scenariu, să ieșim din nou din case

Izolare socială verificări Poliție

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Noi, în România, am avut o abordare graduală a fenomenului Coronavirus, iar când spun „noi”, mă refer atât la autorități, care păreau inițial excesiv de prudente, cât și la o parte importantă din societate care a aderat la ideea întârzierii curbei de evoluție a epidemiei. Am înțeles, cumva intuitiv, că trebuie să abordăm întâi problema expansiunii virusului, practic problema de sănătate publică, iar apoi să tratăm alte efecte derivate - de pildă căderea economică, indiferent sub ce formă este sau va fi aceasta.

Dar apare frecvent dilema: nu cumva ar fi trebuit să menținem funcționale majoritatea sectoarelor și activităților economice? N-ar trebui la ora asta să izolăm rapid populația vulnerabilă, iar tinerii și cei în putere să se ducă la muncă, să consume, să aducă bătrânilor mâncarea la ușă și să susțină economia? Există această opinie, cumva să ieșim la război cu virusul ca să ne salvăm economia, doar că eu nu văd acest lucru oportun, ca moment. 

Acum suntem cu toții în stadiul de a înțelege evoluția fenomenului Coronavirus, de a evalua și a include riscurile (eng. „contain the risks"), cum ar fi:

- dacă am avea o explozie a cazurilor totale și implicit a cazurilor grave, sistemul sanitar va face față sau ne trezim în două săptămâni cu o situație de tip Italia sau Spania? Deși România stă mai bine la numărul de paturi de terapie intensivă la suta de mii de locuitori decât Italia sau Spania, avem o problemă cu numărul de ventilatoare mecanice, doar 1.300 la acest moment. Practic, doar atâtea cazuri grave își permite sistemul nostru să trateze în același timp.

- apoi, presupunând că n-ar fi existat restricțiile administrative, sau că ele se vor relaxa în urmatoarele luni: dacă am ieși din casă, fie individual, familie sau un mic grup de prieteni, ce risc am avea de a contacta virusul noi sau cineva apropiat, în 3-6 luni? Ce risc există pentru formele grave? Se vehiculeaza informația că 60-70% dintre noi am putea fi infectați în următoarele luni, mulți am fi asimptomatici sau cu forme ușoare, iar sub o zecime ar fi cazuri grave. Dar acele procente ipotetice trebuie să le pliem pe noi, să ni le însușim cumva. De la ce punct încolo sistemul sanitar ar fi brusc depășit, cu alte cuvinte, cineva apropiat nouă ar face o formă gravă și nu ar mai fi loc în spital, cum se întâmplă acum în Italia sau Spania?

Toate acestea sunt întrebări la care învățăm și observăm pe parcurs răspunsul. S-ar putea ca peste 4 sau 6 săptămâni să știm mai multe cu toții și să abordăm mult mai adecvat evoluția virusului. Vom știi dacă ne-am speriat mai mult decât e cazul, sau dimpotrivă, resursele sunt insuficient adaptate și fenomenul mai durează.

Așadar, este normal ca în fața necunoscutului să te retragi, o perioadă, până când găsești o abordare coerentă - ca societate și la nivel de putere administrativă. Este o iluzie să te iei la trântă cu virusul invizibil, fără să cunoști manifestarea lui în populație și să presupui că lumea se va adapta din mers ca să găsească soluția optimă, va respecta distanțarea atunci când ea este comunicată, va fi responsabilă social și așa mai departe. Au încercat asta Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Germania sau SUA, iar după o săptămână s-au blocat parțial sau chiar total. Dacă soluția de continuitate economică ar fi existat rapid, cu siguranță ar fi aplicat-o alții, aceia despre care noi avem o impresie mult mai bună decât despre noi.

Cei din California, care erau la plajă zilele trecute, sau cei din Bavaria cu toată industria lor, n-ar fi vrut să își mențină economiile deschise? Ei nu se tem pentru joburi și pentru veniturile lor? Nu se tem că le cade economia? Cu toate dorința lor de a menține ritmul economic, cel puțin pe termen scurt au decis să îl pună pe pauză. Până când problema de sănătate publică devine gestionabilă.

Urmează celalalt tip de neliniște: cât o să stăm, așa, în case?

Nefiind obișnuiți cu ideea de pauză socială, după primele zile de izolare sigur ne punem acest tip de întrebare: cât durează? Urmează să stăm o lună? Două luni? Trei luni?

Sunt de părere că după ce toate părțile majore implicate în gestiunea fenomenului Coronavirus vor găsi un optim de abordare, restricțiile actuale care au fost impuse vor fi, treptat, relaxate.

- dacă am vedea, de exemplu, că după Sărbătorile de Paște nu ajungem brusc la 30.000 de cazuri, dintre care 2 - 3.000 grave (ceea ce ar putea provoca limitele sistemului nostru medical),

- dacă exersăm pe parcurs modele de a izola, pentru o perioadă, bătrânii noștri dragi și vedem că există deja asociații de voluntari care sprijină aprovizionarea lor - un exemplu aici

- daca observăm că maximul epidemiei în Europa va fi fost depășit în câteva săptămâni,

atunci am putea vedea, pe final de aprilie, o relaxare treptată a tuturor acestor restricții.

Pe parcurs am putea vorbi și de variante ulterioare, precum:

- izolarea pe o perioadă mai lungă, se vorbește de 3 luni, a celor peste o anumită vârstă (65 de ani) și a celor vulnerabilități de sănătate, cu asigurarea aprovizionării lor. Modelul este enunțat în Israel, însă nu știm acum dacă este eficient. De aici derivă alte întrebări: cum ai grijă de bătrânii singuri din orașe sau din sate, cine se ocupă de ei, dacă copiii lor sunt departe? Iată că o idee teoretic bună, nu știm dacă va fi validată în realitate.

- redarea graduală a libertății de mișcare, cu menținerea unor restricții. Probabil petreceri sau reuniuni mari nu vom mai avea timp de câteva luni bune de acum înainte.

- apoi, cum vom răspunde adecvat la noile valuri de epidemie, odată ce vom fi trecut de primul val. Se pare că mai devreme de un an nu vom avea un vaccin disponibil pe scară largă, deci va trebui să generalizăm tratamente care vedem că funcționează.

Și tot treptat, se repornesc apoi motoarele economice. În luna mai, ar trebui să reintrăm într-un oarecare ritm, cel puțin gradual.

Motoarele sunt acum gripate pe o mare parte a globului, aceasta implicând o recesiune, adică două trimestre consecutive dificile, cu scădere de PIB. Însă e un preț pe care aproape toate țările au fost dispuse să îl plătească și caută să minimizeze acest cost prin sprijinirea populației și a industriilor grav afectate de deciziile administrative.

Până acum nu avem niciun exemplu de țară importantă care să fi lăsat economia să funcționeze aproape la fel cum o știam noi în februarie.

După trecerea șocului, vom ști cum să abordăm și alte provocări ale epidemiei, iar treptat vom reveni către un „nou normal". Probabil nu va fi „normalul” cu care eram obișnuiți.

Aflați mai mult:

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Când ieșim din carantină că sunt foarte trist. Noi stăm în casă și ăștia cu tirurile ne taie pădurile
    • Like 0
  • Buna sint Sorin si am urmarit cu interes de la inceput evolutia acestei Pandemii de Coronavirus am fost printre primi care au spus ca Romanii care vin de afara trebuie bagati in carantina testati si dupa aceiea lasati
    acasa daca sar fi facut asa nu am fi avut acum virusul dar acum deja nu stim cite persoane sint contaminate din punctul meu de vedere solutia ca toti Romanii sa fie testati este corecta si da ca la Razboi fiecare bloc fiecare strada cartier oras judet pina ce se Termina de testat tot! dupa aceiea ramine doar problema de aparare din exterior almiteri nu vad alta solutie decit doar daca se descopera Vaccin!
    • Like 0
  • N-ar fi trebuit sa blocheze economia. Majoritatea vor pierde. Da, pe cei vulnerabili, poti sa-i izolezi, dar sa le asiguri necestatile. Si da, uni vor castiga, nu toti pe merit.
    Solutia este autovaccin, descoperit de dr. Băcanu, inca de acum vreo 40 de ani, de la spitalul Witting, Bucuresti, pe vremea lui ceașca.
    Numai daca aveți febra, tușiți… simptome de gripa – oricare ar fi ea – puteți să vă creați singuri vaccinul contra virusului. Este foarte simplu. Este nevoie de apă distilată - vreo 30 fiole, sau apă fiartă și răcită. Dimineața, la prima oră, înainte de a mânca, se curăță limba cu o linguriță, se clătește gura cu apa distilată. Secrețiile astfel culese se introduc într-o sticlă de 750 – 1000 ml, cu capac cu filet, care se poate astfel închide ermetic. În sticlă se mai pune apă distilată (dacă nu găsiți, fierbeți apa și o răciți înainte de a o introduce în sticlă – pentru a nu sparge sticla) până se umple sticla. Apoi puneți la fiert sticla într-un vas cu apa bain-marie sau înfășurată în hârtie, într-un vas cu apă. Apa din vas să nu depășească capacul sticlei. Când apa din vas începe să fiarbă, vă uitați la ceas și o mai lăsați să fiarbă doua ore. Dacă apa scade, completați apa din vas cu apă fiartă. Astfel, orice virus ați avea, creați autovaccinul, simplu, eficient, rapid și ieftin. Luați din acest lichid câte o lingură la 2 ore, până la vindecare. Până la vindecare să nu stați în frig și să nu beți alcool.
    Și da, este bine să aveți o atitudine pozitivă, să faceți rugăciuni sau să meditați, să faceți exerciții de yoga (de recomandat salutul soarelui) și să aplicați automasajul în anumite zone. Dacă nu sunteți yoghin, puteți face de exemplu flotări, genoflexiuni, etc. Mâncare, fructe, sucuri de fructe, legume… hrean cu miere pentru respiratie ușoara…
    • Like 0
  • Dan Coe Dan Coe check icon
    Luna mai e putin cam devreme, poate iunie. Presiunea pentru repornirea economiei va fi mai mare in tarile occidentale, iar noi le vom urma exemplul.
    • Like 0
  • statul roman nu si poate permite financiar mai mult de o luna. daca nu se rezolva pana la paste, statul va tb sa apeleze la fmi ,iar daca vor face asta,vom fi casati.
    • Like 0
  • Maistrul Carstoiu are pe blogul sau o observatie de senzatie:
    -De ce Presedintele a interzis batranilor sa iasa din casa? Pentru ca ii uraste ca fiind votanti pesede si vrea sa-i umileasca, sa-i considere senili la minte, nefiind in stare nici cel putin sa inteleaga ca mor daca ies din casa. Iar asta dovedeste ca Presedintele e un fascist, ca numai Hitler lua masuri punitive impotriva unor intregi categorii de oersoane.
    • Like 0
    • @ Tudor Bucur
      Pentru ca varsta medie a italienilor morti din cauza complicatiilor de corona este de 80 de ani. Aici va fi de 70, speranta de viata in Ro e de 72-75 de ani. Nu vrea sa ii umileasca, ei sunt cei ce mor din cauza virusului alaturi de cei mai tineri care au deja boli grave( cancer, diabet, obezitate)
      • Like 0
  • Corina check icon
    „Acum suntem cu toții în stadiul de a înțelege evoluția fenomenului Coronavirus, de a evalua și a include riscurile (eng. „contain the risks"),” To contain are aici sensul de a limita, a restrânge.
    • Like 0
  • Cu cât mai devreme repornim motoarele economiei, izolându-i pe vârstnici și pe imunodeficienți, cu atât mai bine pentru noi toți — părerea mea.
    • Like 3
    • @ Horia Pelle
      Sint perfect de acord cu acesta opinie!
      Sistemul medical din Roamnia era in stare de criza inca dinainea izbucnirii epidemiei de COVID19. Spitale nu au avut si multe inca nu au in stoc nici macar minimul necesar de protectie al medicilor si lucratorilor din spitale. Asta in situatia in care in fiecare an gripa sezonala face ravagii in rindul populatiei! Sau doar acum, in stare de urgenta, trebuie sa fie protejati? Dupa cum se poate vedea desi exista un numar relativ de cazuri de infectati COVID19 spitalele nu numai ca nu stiu ce sa faca dar unele din ele au devenit focare de infectie! Deci nu prea putem sa ne bazam ca in caz de contaminare spitalele vor face mare lucru pentru noi. Tot auzim ca sintem "in razboi" cu acest virus. In razboi vor fi inevitabil pierderi de vieti. Solutia de atac cea mai buna este cea care are cele mai putine pierderi. Bazat pe statistici populatia care nu intra in categoria celor cu risc ( sub 70 ani) are acum o sansa de 99% de a suprravietui acestui virus. Tine aceasta parte a populatiei izolata social, multi dintre ei ramasi fara resurse de venit (pierdere de locuri de munca), in regim de carantina (fara posibilitate de a iesi la plimbare daca nu au ciine!) ...stresati. Care este unul din primele efecte ale stresului? Slabirea sistemului imunitar! Da-le drumul din case in 3-4 luni sau chiar mai putin. Credeti ca sansele de supravietuire in caz de contaminare va mai fi de 99%? Si asta pentru ca vrem " sa aplanam curba" sa nu suprasolicitam sistemul medical care nici in conditii "de pace" nu poate sa ne protejeze.
      • Like 0
  • Parerist check icon
    Exista și o șansă ipotetica de a avea rezultate pozitive le unul dintre multele teste clinice în desfășurare pentru medicamente deja existente. Sa avem în câteva săptămâni un tratament eficient sau care măcar sa reducă dramatic numărul cazurilor grave ar putea accelera revenirea la "normal", mai ales dacă este unul ieftin și abundent (gen chloroquine).
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult