Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Să convingi un englez să viziteze România e mult mai greu decât cred mulți. Impresii despre turismul din România și imaginea pe care o avem în Marea Britanie asupra țării

Imagine din București

Foto - Profimedia

Vizionând emisiunea “În fața ta” al cărei invitat a fost antreprenorul Dragoș Anastasiu, am rămas cu o întrebare care parcă mi-a fost adresată personal. S-a discutat de ce diaspora de 4-5 milioane nu își face concediul în România, cifrele arătând că în țara noastră vin cam 2 milioane de turiști pe an. De peste 10 ani de când m-am mutat în Marea Britanie, cel puțin o dată pe an aleg să merg la munte sau la mare în România (la mare ce-i drept mai puțin, din cauza serviciilor proaste din punctul meu de vedere), iar de câțiva ani vin și cu soțul meu britanic sau cu prieteni din China și din alte țări. Asta pe lângă vizitele pe care le fac familiei. Nu sunt expert în turism, iar părerea mea este bazată pe ce am observat de-a lungul anilor și discutând cu prietenii mei străini despre România. Așa că am să enunț aici impresii personale și culese de la cunoștințe despre ce e bun și ce e rău în turismul de aici.

În primul rând am observat de-a lungul anilor o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii HORECA (cazare și restaurante), în special în Transilvania și în Capitală, dar din păcate nu și o îmbunătățire a ospitalității (în ciuda faptului că trâmbițam peste tot că suntem ospitalieri – nu, nu suntem!), a mentalității și atitudinii angajaților (a celor români pentru că angajații străini sunt foarte politicoși), ceea ce mă face să cred că în România  încă nu avem cultura customer service-ului. De multe ori, când te duci într-un restaurant sau într-un hotel, trebuie să aștepți ca angajații să termine de discutat între ei probleme personale până să se îngrijească de client; de multe ori se întâmplă să se adreseze nepoliticos sau să continue o situație tensionată în loc ca, prin politețe, să încerce să o detensioneze, sau să iți vândă ceva ca și cum ți-ar face un favor și nu invers. Iar exemplele pot continua. 

Familia îmi spune că am devenit mai sensibilă la tonul cu care lumea se adresează în România, în general, sau la faptul că mai nimeni nu zâmbește. Este posibil și de multe ori îmi displace când cineva zâmbește tâmp, însă am observat de-a lungul timpului că un zâmbet sincer când conversezi cu o persoană necunoscută ajută mult în orice situație. Totodată, dacă vrem să atragem turiști străini și mai ales turiști din vest atitudinea angajaților contează mult – cum se poate vedea și din multe din review-urile de pe site-urile de specialitate.

Un mare impediment este și infrastructura și, deși nu ar fi catastrofal că nu avem așa multe autostrăzi, faptul că trenurile la noi sunt vechi și murdare, au întârzieri, sunt supraaglomerate și în general nesigure este o mare problemă. Nu vreau să îmi aduc aminte prea curând de imaginea pe care am văzut-o într-o toaletă dintr-un tren Brașov – București anul trecut.

În al doilea rând, străinii nu știu decât lucruri neplăcute despre România. Mulți prieteni englezi mi-au spus că au avut un șoc când au ajuns în România pentru că nu se așteptau să fie așa frumos.

Asta are de-a face cu imaginea pe care țara noastră o are în străinătate și în special în Marea Britanie, unde am avut în timpul Brexitului multe campanii de denigrare (unele venite chiar de la politicieni britanici) la adresa noastră, iar politicienii noștri nu au reacționat. Acest lucru a permis ca mulți români să fie discriminați în UK în perioada Brexitului și chiar și după prin faptul că fie au fost plătiți mai puțin, fie li s-a refuzat un card bancar la unele bănci (experiență personală, cu toate că aveam tot dreptul ca student să am un cont bancar), fie prin denigrare în presă. Polonezii, care au fost în aceeași situație ca noi, au reușit să își îmbunătățească imaginea în timp prin prezența multor politicieni care au dat interviuri și au criticat atitudinea britanicilor dar și prin faptul că Polonia a cunoscut o dezvoltare fantastică din punct de vedere economic și politic în ultima vreme.

În România se pune mare accent pe faptul că Regele Charles al III-lea a ales să viziteze țara noastră după încoronare și privim lucrul acesta ca pe o mare campanie de imagine pentru noi, dar realitatea este că nici o televiziune din UK nu a prezentat vizita și m-am trezit chiar scriind o plângere la BBC pentru faptul că nu crezut că este important să arate măcar 2 minute vizita Majestății Sale într-un buletin de știri. Un singur ziar (tabloid) a prezentat succint faptul că se afla într-o vizită privată la noi, iar englezii de rând nu știu că Regele Charles deține proprietăți în România sau faptul că vizitează în fiecare an țara noastră.

Imaginea pe care o avem vine de la faptul că diplomatic și cultural relațiile noastre cu Marea Britanie nu sunt atât de dezvoltate pe cât ar putea fi, având în vedere că aproximativ 600.000 de români trăiesc oficial în UK.

Uitându-mă la televiziunile britanice și fiind activă în social media, am observat multe campanii de promovare turistică ale unor țări precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Croația, dar nu mi s-a întâmplat să văd vreodată vreun clip de promovare a României. Mulți spun că turiștii nu își aleg destinațiile din clipuri publicitare, dar înclin să cred că ele atrag mulți clienți, în special pe cei tineri sau care caută destinații low cost (unde România ar fi campioană). Mulți prieteni englezi vizitează Croația sau Bulgaria pentru că aceste destinații sunt promovate ca fiind accesibile și sigure și pentru că marii touroperatori au contracte cu agenți din țările respective. Din câte am cercetat, nu am descoperit niciun mare touroperator din UK care să ofere pachete în România - sau cel puțin să le promoveze destinațiile pe site-urile lor. Din punctul meu de vedere, România este o destinație ideală pentru tineri străini având în vedere costurile reduse cu transport și cazare, festivalurile pe care le avem, viața de noapte, oportunități de hiking în Munții Carpați, lacuri, city break-uri ieftine, Halloween cu vampiri, etc și cred că asta ar trebui să fie target-ul principal, mai ales că tinerii călătoresc mult și în extrasezon ceea ce domnul Anastasiu a spus că lipsește României.

Voi continua să îmi încurajez prietenii străini să viziteze România și să le dau informații unde și când să se ducă dar ar ajuta mult și dacă politicienii noștri ar fi mai activi în a dezvolta sectorul acesta care are potențial.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O intrebare nu o pune nimeni: chiar e un lucru bun ca turistii britanici sa vina in Romania? Mai toti (si spaniolii, si italienii, si francezii, pana si grecii...) se plang de ei. Afara de asta, de ce am dori ca Romania sa devina o destinatie turistica relevanta? Fireste, proprietarii de hoteluri si restaurante cred ca vor castiga bani buni din asta. Dar societatea are mult de suferit in urma turismului: preturi umflate, descurajarea activitatilor de productie (nevoie de cameriste si chelneri, nu strungari si ingineri), criminalitate ridicata, droguri, prostitutie. Deci, chiar vrem (noi, cetatenii medii ne-detinatori de hoteluri si restaurante) turisti britanici multi?
    • Like 0
  • Nume check icon
    Ati punctat cateva lucruri importante:
    - suntem ospitalieri la nivel personal, dar nu la nivel general. La noi in HoReCa serviciul catre clienti ori inseamna slugareala: sa traiti sefu' sau boss mai nou, cu plecaciunea balcanica de rigoare. Radem si ne simtitm scarbiti cand vedem asa ceva, dar este suprinzator de apreciat de marea majoritatea a romanilor patrioti si traditionali care vor si ei sa se simta sefi odata in viata lor. Sau pe partea celealalta - mai ales in restaurantele de fite din Bucuresti - unde esti "servit" "bine" numai daca arati purcoiul de bani din portofel si ai haine de marca cu logo-ul acestora pe jumatate din suprafata lor, iar in cluburile de la mare numai daca comanzi o roaba cu sampanie
    - aveti dreptate sa fiti sensibila cand vedeti atat grobianism in jur. Oameni care stau fata in fata si tipa de parca ar fi la 1 km distanta, bombardieri carora le place sa fie auziti, copii prost crescuti care cred ca strada sau magazinul este al lor, si mai noi cei care vorbesc cu telefonul pe difuzor si tinut ostentativ cum tineau divele pe vremuri sipca lunga cu tigari. Niste tarani...
    - trenuri si autostrazi le-am putea promova ca o atractie turisitica de genu' cum poti sa ajungi o tara dezvoltata, sa intri in EU, dar in acelasi timp sa ai o infrastructura la nivelul Africii? Si deasemenea as face excursii sa se caute singurul canal din Romania pozitionat la nivelul soselei sau strazii
    - promovarea noastra ca destinatie. A fost un orgasm mediatic vizita regelui Charles. Timp de cateva zile nu am vazut nimic altceva la televizor. Ne=am auto-amagit cat de importanti si interesanti suntem ca acest domn simpatic vine in Romania, face o plimbare, mananca paine secuiasca cu cartofi si cu zacusa si ca ce reclama ne face el. O atitudine de mediocrii care nu pot sa iasa din starea lor prin a schimba ceva, ci numai printr-o asociere cu cineva importat. Inca nu intelegem ca nu este important pe cine cunoastem noi, ci este important cine ne cunoaste pe noi. Ca dovada ca pe media britanica i-a durut undeva de vizita regelui lor in Romania
    Dar viata merge inainte. Noi ramanem cu sloganul traditional: mici, palinca si fete frumoase si ne plangem ca nu ne baga nimeni in seama.
    Concedii placute va doresc oriunde le veti face!
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult