Foto Getty Images
Ordonanța nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale a adus numeroase modificări Codului Fiscal, inclusiv cu privire la salariați și PFA, unele dintre ele aflându-se și printre măsurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Redăm mai jos o descriere succintă pentru activitatea dependentă și independentă și principalele modificări, inclusiv cele aduse prin Ordonanța 16.
Veniturile din activități independente se referă la venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii și din profesii liberale.
Cea mai recentă modificare a definiției activității independente din Codul Fiscal a fost în 2015, noua definiție fiind mai puțin restrictivă și punând accentul pe persoana care desfășoară activitatea, nu pe beneficiarul activității.
Înainte de 2015, orice activitate (cu excepția celor care generează venituri din profesii liberale, drepturi de autor si drepturi conexe) putea fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinea cel puțin unul din patru criterii. Criteriile făceau referire la relația de subordonare a beneficiarului de venit față de plătitorul de venit și respectarea condițiilor de muncă impuse de acesta, la folosirea exclusivă a bazei materiale a plătitorului de venit în prestarea activității de către beneficiarul de venit, precum și la suportarea de către plătitorul de venit a cheltuielilor de deplasare efectuate de către beneficiarul de venit pentru desfășurarea activității, a indemnizației de concediu de odihnă și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
După 2015, pentru ca o activitate să fie considerată independentă, trebuie îndeplinite cel puțin patru criterii din următoarele șapte: libertatea de alegere a locului, a modului de desfășurare a activității și a programului de lucru; libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți; riscurile inerente activității asumate de către persoana ce desfășoară activitatea; activitatea realizată prin utilizarea patrimoniului persoanei care o desfășoară; activitatea realizată de persoană prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității; apartenența persoanei la un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate și libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane, în condițiile legii. Pentru unele dintre criterii sunt stabilite și excepții, astfel încât aria de cuprindere a activităților independente este mai vastă. De asemenea, se atrage atenția ca, din clauzele contractuale ale raportului juridic încheiat între părți, să nu rezulte existența unei relații de subordonare și că raportul juridic încheiat trebuie să reflecte conținutul economic real al tranzacției/ activității. Dacă nu se îndeplinesc condițiile pentru activitate independentă menționate mai sus, activitatea poate fi reclasificată ca activitate salariată și se pot datora impozit și contribuții sociale suplimentare.
Cota pentru impozitul pe venituri obținute din activități independente este 10% și este aplicabilă venitului net, din care se deduce contribuția de asigurări sociale. Venitul net din activități independente se stabilește în baza datelor din contabilitate, ca diferență dintre venitul brut și cheltuieli deductibile efectuate în scopul realizării de venituri. Ca excepție, contribuabili care obțin venituri din activități independente, altele decât profesii liberale, mai mici de 100.000 EUR, stabilesc venitul net anual în baza normelor anuale de venit de la locul desfășurării activității, care pot fi ajustate în continuare, în funcție de criterii stabilite și publicate de către autoritățile fiscale. Pentru veniturile aferente anului 2023, prin recentele modificări aduse prin Ordonanța 16, plafonul a fost diminuat de patru ori și este 25.000 EUR.
Tot prin Ordonanța 16, au fost introduse modificări și cu privire la contribuțiile sociale datorate în ceea ce privește veniturile din activitate independentă. În prezent, contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) sunt datorate pentru venituri estimate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute garantate în plată. În cazul CAS, acest plafon se referă la venitul net din activități independente, în schimb, pentru CASS se iau in considerare toate tipurile de venituri, în afara celor salariale. Începând cu veniturile aferente anului 2023, s-au stabilit două plafoane pentru CAS, respectiv: 12 și 24 salarii minime brute pe țară, în funcție de veniturile obținute i.e. între 12 și 24 salarii minime brute și peste 24 salarii minime brute, iar pentru CASS au fost stabilite trei plafoane: 6, 12 și 24 salarii minime brute pe țară, în funcție de veniturile obținute - între 6 și 12 salarii minime brute pe țară, între 12 și 24 salarii minime brute pe țară și peste 24 salarii minime brute pe țară.
În ceea ce privește obligațiile administrative, acestea s-au mărit treptat pentru persoanele care desfășoară activități economice în mod independent. Acestea trebuie să țină evidența contabilă (dacă stabilesc venitul în mod real, iar numărul acestora va crește în viitor), să completeze Registru de evidență fiscală (în ambele moduri de stabilire a venitului), să calculeze, să declare prin declarația unică și să plătească obligațiile fiscale anual. Începând cu 1 martie 2022, s-a instituit o nouă obligație, aceste persoane putând comunica cu autoritățile fiscale doar prin Spațiu Privat Virtual.
Remarcăm și o modificare pozitivă introdusă anul acesta, respectiv perioada în timpul căreia o persoană fizică autorizată desfășoară activitate economică, în anumite condiții, reprezintă vechime în specialitate.
Modificările au fost mai dese cu privire la veniturile salariale. În prezent, în legislație, sunt stabilite două salarii minime: unul minim garantat pe țară (2.550 lei) și unul diferențiat (3.000 lei pentru domeniile construcțiilor, agriculturii și industria alimentară). Anterior, salariul era diferențiat și în funcție de studii superioare. Printr-o modificare legislativă recentă, până la sfârșitul anului 2022, angajatorii pot majora salariul minim garantat pe țară cu 200 de lei, fără ca, pentru aceasta sumă, să se datoreze impozit pe venit sau ca această sumă să fie inclusă în baza de calcul a contribuțiilor sociale.
Impozitul pe venituri din salarii de 10% se aplică următoarei baze impozabile: venitul brut, din care se deduc CAS de 25% datorată de angajat; CASS de 10% datorată de angajat; deducerea personală, după caz; contribuția la Pilon III de pensii, în sumă de 400 EUR/an; prime de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, în suma de 400 EUR/an. Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, se acordă deducere personală de bază pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 lei peste nivelul salariului minim brut, în funcție de persoanele aflate în întreținere. De asemenea, de la această dată, se acordă deducere personală suplimentară persoanelor cu vârsta de până la 26 ani și celor care au copii de până în 18 ani, în anumite condiții.
În ceea ce privește lista persoanelor scutite de la plata impozitului pe venituri salariale de 10%, în prezent, sunt șase categorii de angajați care beneficiază de această scutire, în condițiile legii: persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat; persoanele care desfășoară activitate de creare de programe pentru calculator, activitate de cercetare-dezvoltare și inovare și activitate pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere în cursul unui an; și persoanele care obțin venituri din salarii, cuprinse între 3.000 lei - 30.000 lei, până la 31 decembrie 2028, de la angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții, în sectorul agricol și în industria alimentară. Pentru sectorul agricol și industria alimentară, scutirea s-a introdus în mai 2022, iar, începând cu 1 ianuarie 2023, se elimină scutirea cu privire la activități sezoniere. Ordonanța 16 aduce și modificări pentru scutirea în domeniul construcțiilor și industria agroalimentară, cu privire la condițiile de acordare și plafon. Plafonul se diminuează de la 30.000 lei la 10.000 lei, începând cu veniturile aferente lunii august 2022, celelalte modificări intră în vigoare la 3 zile de la publicarea ordonanței sau în ianuarie 2023, după caz.
În prezent, obligațiile fiscale ale angajatului în ceea ce privește veniturile salariale sunt de 41,5% din venitul brut. S-a ajuns la acest procent prin trecerea în 2017 de la nouă la trei contribuții sociale datorate de angajator și angajat (CAS de 25% datorată de angajat, CASS de 10% datorată de angajat și contribuția asiguratorie de muncă de 2,25% datorată de angajator). Începând cu veniturile aferente lunii august 2023, pentru salariații cu normă parțială, CAS si CASS nu pot fi mai mici decât cele aplicabile salariului minim brut, iar diferența (după caz), se plătește de către angajator/ plătitorul de venit în numele angajatului/ beneficiarului de venit. În afara scutirii de la plată impozitului pe venit, pentru veniturile salariale menționate mai sus în sectorul construcțiilor, agricol și industria alimentară, nu se datorează contribuția la Pilonul II și CASS, iar cota contribuției asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, acest tratament preferențial se acordă doar în baza contractului individual de muncă.
Printre avantajele activității dependente, se numără acordarea biletelor de valoare ( tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță), precum si a altor beneficii neimpozabile, cum ar fi oferirea cursurilor de pregătire profesională și perfecționare și a dreptului la stock option plan. Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, următoarele venituri cumulate lunar nu sunt impozabile în înțelesul impozitului pe venit și nu se cuprind în baza de calcul a contribuțiilor sociale, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază, în condițiile prevăzute de lege: prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, altele decât cele primite de lucrători mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier; contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, în cazul în care nu beneficiază de tichete de masă; cazarea si contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajator la dispoziția angajaților; contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transport; contribuții la Pilonul III de pensii; primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament și sumele acordate angajaților care desfășoară activitate în regim de telemuncă. Pentru fiecare din categoriile de venit menționate mai sus, este prevăzut și un plafon separat de acordare pentru a beneficia de tratamentul preferențial.
Autoritățile au încercat prin modificările aduse de această ordonanță să limiteze utilizarea incorectă a facilitaților fiscale acordate și să micșoreze decalajele între tratamentul fiscal al activității dependente și cel al activității independente, însă au generat alte neclarități și discordanțe. Având în vedere prevederea generală prezentă în Codul Fiscal, conform căreia autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al acesteia și intenția autorităților de a intensifica inspecțiile cu privire la munca la negru și la gri și verificările persoanelor fizice, trebuie aplicat tratamentul fiscal corect aferent tipului de activitate prestată de persoana fizică.
Luând în considerare numeroasele modificări și excepții din legislație, așteptăm un cadru legislativ unitar și constant cu privire la activitatea desfășurată de persoane fizice. Acest cadru este necesar dacă ținem cont de datele statistice (ex. numărul mic de salariați în România, numărul mare de salariați înregistrați cu salariul minim, durata mică de viață profesională a românilor), precum și lipsa de sustenabilitate a sistemului de pensii, în pofida cotei mari a contribuției la asigurări sociale. Între timp, s-a reglementat o nouă activitate, activitatea prestatorului casnic, aplicabilă din 2024, pentru care a fost introdus un nou tip de remunerație, respectiv prin tichete de activități casnice primite de angajați de la angajator.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.