Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Stimați politicieni, este datoria dumneavoastră să faceți în așa fel încât părinții să nu mai alerge după o „școală bună”

An școlar 2020

Foto: Inquam Photos/ Casian Mitu

Stimați politicieni,

În acest moment, vă revine responsabilitatea de a salva sistemul nostru de învățământ. Nu e un drept. Nu e un beneficiu al alegerilor pe care tocmai le-ați câștigat. E o obligație. O obligație morală pe care o aveți față de copiii din România. O datorie pe care o aveți de foarte mult timp față de societatea românească și de care nu v-ați achitat niciodată. Educația trebuie să fie prioritatea dumneavoastră numărul unu. Nimic altceva nu poate fi posibil fără școală. Școală bine făcută.

Nu mâine. Nu altădată.

Acum.

În acest moment, școala românească se află în moarte clinică. Ne facem că facem educație. Ne acoperim cu hârtii. Eliberăm niște diplome. Și ucidem vise.

Stă în puterea dumneavoastră să așezați Educația spre drumul care duce spre un viitor mai bun. Să faceți din școală un loc al speranței și al dorinței reale de cunoaștere. Nu pentru note. Nu pentru hârtii care nu valorează nimic. Ridicați Educația la înălțimea unui far care să lumineze destinele societății românești atunci când rătăcim prin bezna unor etape istorice.

Scoateți școala românească în afara intereselor și calculelor politicianiste! Asumați-vă că Educația nu e un minister care să aducă beneficii de imagine. Nu e un domeniu din care să scoateți bani sau să aveți profit electoral. Dimpotrivă. Veți avea de luptat cu interesele de sindicat, cu fricile părinților, cu industria meditațiilor, cu blazarea și dezinteresul multora dintre noi. Va trebui să aveți curajul de a aduce curriculumul în secolul XXI. Să faceți reforma resursei umane în învățământ. Să încurajați și să atrageți oameni competenți și pasionați să vină la catedră. Să vă asigurați că toți copiii din România au șanse egale la educație. 

Este datoria dumneavoastră să faceți în așa fel încât părinții să nu mai alerge după o "școală bună"! După "doamna care scoate olimpici". Toate școlile din țara asta trebuie să fie bune. Toți elevii din România trebuie să aibă șansa de a descoperi la ce sunt buni. Ce îi pasionează și îi motivează cu adevărat.

Faceți un sistem de învățământ care să descopere geniul într-un copil. Nu să-i arate limitele cum o face acum.

Stimați politicieni,

Nu avem timp de pierdut. Numiți oameni capabili și curajoși în fruntea învățământului românesc. Oameni care să nu fie condiționați politic. Să-și poată duce proiectele la bun sfârșit. Pentru că schimbarea are nevoie de timp. Nu se face de la o zi la alta.

Și lăsați-i în pace să facă ce știu ei mai bine.

Educație.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Între timp, în lumea reală, observăm că oriunde în lume există școli bune și școli proaste, Poate că în unele locuri e împachetat altfel, școli normale și scoli de elită, dar până la urmă e același lucru. Asta e, nimic în univers nu e egal și e uman să îți dorești mai mult.
    • Like 3
  • Autorul traieste intr-o tara utopica nu in Romania!Poate sa vina finlandezul cel mai tare in proceduri de invatare,cu ce profesori aplica aceste proceduri?Parintii trag de scolile cica “ bune” pentru ca acoli sunt ceva sanse sa gaseasca profesori mai pregatiti,dar astea sunt max.20% din total.Si totusi in Occident sunt mii de studenti romani acceptati la universitati de prestigiu,prefatiti in sistemul de invatamant precar din Romania.Ca si sistemul medical romanesc care face fata epidemiei mai bine decat tari vestice cu bani investiti,echipamente si personal (inclusiv “produse” ale invatamantului romanesc!)!
    • Like 3
    • @ Arthur Chivulescu
      Cine iese din sistemul scolar romanesc si ajunge apreciat in occident e in pofida sistemului, nu multumita sistemului. Un om studios si dedicat va avea reusite in orice conditii, si din homeschooling si din scolarizare centralizata, iar nivelul unui profesor se vede nu cand lucreaza cu un elev studios si dedicat ci cand reuseste cu unu slab si fara bagaj educational de acasa si fara bagaj genetic prea bun.
      • Like 4
    • @ Claudia Olteanu
      "și fără bagaj genetic prea bun." Chiar așa?
      • Like 2
    • @ Mariana Ruzisca
      da, sunt in tara unde am intalnit si adulti cu sindrom Down cu job. Asta pt ca au fost cadre didactice ce au lucrat cu ei adecvat. Fara bugete mari in invatamant (nu au perdele in clasa, bancile sunt schimbate de donatiile parintilor etc), fara salarii mari profesorilor si pensionare la 65 ani (profesorii aici abia ajung la salariul mediu pe economie si dupa ani de predari si examene si cursuri, norma e de 35 ore pe sapt pt invatatori si 28 profesori, bicicleta e ceva intalnit pt ca nu isi permit masina, clasele sunt de 25-30 elevi iar conceptul de meditatii e ceva rar auzit !! ).
      Repet, un profesor bun e cel care reuseste din copilul fara baza de acasa sa ii insufle dragostea de a citi si de a gandi si invata singur. Romania are de 70 ani aproape jumatate de tara analfabeti si analfabeti functional - ceva merge prost acolo, la scoala.
      • Like 1
    • @ Arthur Chivulescu
      "Ca si sistemul medical romanesc care face fata epidemiei mai bine decat tari vestice cu bani investiti,echipamente si personal"


      Moșule, nu mai fuma lăuștean. Nu știu la care țări vestice te referi, tot ce știu e că România are DE 8 ORI mai mulți morți de covid decât țara mea, Canada. Asta dacă luăm în calcul doar cifrele oficiale...
      • Like 0
  • scoala romaneasca e in moarte clinica de peste 70 ani, Programa, metodologia si pedagogia se invata doar in facultate si acolo invechit si prost si apoi mare parte din cadrele didactice nu mai citesc/nu se mai adapteaza la nivelul vietii. Rolul cadrului didactic actual (de fapt de ceva zeci de ani) nu e sa invete copilul ceva, ci sa il ajute sa invete singur, sa il ghideze sa gandeasca si sa decida singur in explozia asta de informatie.
    Mi se pare penibil ca si in carantina profesorii continua sa dicteze pe zoom si sa predea ca pe timpul anilor 1950 cand nu era nici biblioteca, nici carti, nici internet. Daca tot au copiii internet, dati-le o foaie de citit, dati-le un subiect de studiu, apoi dezbateri in care fiecare copil sa vorbeasca ce a inteles, profesorul sa coordoneze. Puneti apoi sa scrie 3 randuri din ce au inteles. La matematica se poate construi din lectie in lectie si cu ghidare un copil destept si cu aripi primite va simti singur unde se poate altfel si unde vine alta notziune.
    De aceea parintii vaneaza scoli mai bune, pt ca vaneaza profesori mai buni. Eu am gasit asta in strainatate, unde sunt profesori ce abia au salariu mediu pe economie pt 37 ore pe sapt. si vin cu bicicleta la scoala si evident clasa nu are nici perdele si 19 gr si tot e mai bine.
    • Like 3


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult