Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Am realizat că face sens să aplic pentru un job, însă menegerița...” Sunt romglez, dar mă tratez

femeie - calculator

(Foto Guliver/Getty Images)

Cu câteva zile în urmă, în timp ce mă uitam pe LinkedIn, mi-au apărut apărut în fața ochilor și la dispoziția degetului mare, de la mâna dreaptă, diverse chestii plictisitoare despre Trump, un articol de pe Bloomberg, ceva din Financial Times, despre FED și un material despre Brexit, din The Economist. Șansa mea a fost că pentru a citi aceste publicații îți trebuie abonament, iar materialele apar ciuntite, le citești pe jumătate și când ți-e lumea mai dragă, îți apar pe pagină opțiuni de subscription, ca să fim în ton cu new way of talking. 

Când am realizat că viața mea este foarte plictisitoare am fost enlighted de un post și un speech foarte bun în legătură cu o poziție deschisă, un job oferit de o companie multinațională, iar Human Resources manager-ul acelei companii avea o dilemă în legătură cu validitatea unei opțiuni apărute în momentul în care fiind in hurry cu employment-ul unei persoane, nu știa exact cum să procedeze. Avusese un meeting office cu CEO, care primise de la Head Office niște directive clare pentru a angaja an experienced professional. HR Manager-ul sau menegerița, căci este vorba despre o ea, își întreba acum contactele de pe LinkedIn dacă este o idee bună să implice în recruitment process pe subalternii viitorului angajat, viitor mini manager și el. Vision-ul său era diferit de cel al CEO, avea un big picture destul de bun și considera că este “entitled“ să aibă ultimul cuvânt.

Hmm, big dilemma... Fata cerea support-ul întregii sale liste de LinkedIn, foarte profi.

În secțiunea de comentarii, citind random mai multe intervenții ale user-ilor respectivei platforme, a ieșit în evidență un domn a cărui argumentație făcea sens. Comentariul său era destul de targetat și focusat pe problema menegeriței. Îl reproduc mai jos:

„Dacă vrei să angajezi un manager și lași leazii să își spună cuvântul și ei înclină spre o persoană permisivă, înseamnă că sunt probleme mari în actuala structură. Pe de o parte, dacă situația are loc, e ok, pentru că a revelat o stare de fapt necunoscută. Dacă aș fi CTO pus să caut un engineering manager și am încredere că leazii își știu lipsurile și caută ceva care să suplinească niște lipsuri (aka văd dincolo de “să mă lase în pace că știu ce fac“) atunci îi implic. Dacă nu am încredere și îmi sunt cunoscute pe diverse căi lipsurile atunci mi-aș lua responsabilitatea alegerii finale, dar pe de altă parte m-aș uita și la disponibilități pe poziții de lead sau măcar la opțiuni de creștere a awareness-ului celor existenți.“

Challenge-ul menegeriței era adresat destul de hard, comentatorul citat își oferise advice-ul în așa fel încât support-ul său să fie de ajutor. Ce te faci pe lumea aceasta dacă nu îți ții contactele aproape?

Până la urmă compania forcastase o poziție pe un pattern deja aplicat cu succes în trecut, customizat pe profilul solicitat.

Este de apreciat, de asemenea, modul în care menegerița a shareuit info relevante cu conexiunile sale și cum s-a focusat pentru procesul să fie unul de succes, culegând opinii de la toate părțile implicate.

Până la urmă care putea fi damage-ul? Aria sa de responsabilitate nu includea până la urmă și decizia finală de employment, întrucât CEO era cel care răspundea, însă implicarea sa era solicitată.

În fine, nu am avut răbdare să citesc întreg magiunul de romgleză, cert este că mulți dintre cei ce răspundeau dețineau poziții de middle management (sic!) sau chiar mai sus, în companii cunoscute.

Nu putem considera romgleza o limbă, însă romglezii au calități evidente de dedublare.

Întrebarea mea este: ne mai ajunge limba română sau nu? Înțeleg că atunci când limba strămoșească nu are cuvinte pe care să le utilizăm, de exemplu, în conversații ce necesită utilizarea de termeni tehnici, putem folosi cuvinte împrumutate. Însă atunci când români vorbesc între ei pe un subiect dat, este de prost gust să folosim cuvinte care în cel mai bun caz stârnesc hohote de râs.

Un simptom pe care îl înțeleg este refuzul IT-iștilor de a avea meniul oricărui aparat electronic în altă limbă decât engleza. Inclusiv eu folosesc doar limba engleză pentru sistemul de operare și programele instalate pe calculatorul personal. Este chestie de obișnuință. Eu, de exemplu, am încercat să instalez și pachetul aferent limbii române, dar mi se păreau hilare unele traduceri și am renunțat. „Engleză all the way“ ar spune un romglez veritabil.

Francezii traduc tot. Gândiți-vă la orice expresie sau cuvânt din limba engleză. Există corespondent pentru orice cuvânt englezesc, în limba franceză. Noi am împrumutat cuvinte din engleză, mai ales din domeniile tehnice.

Știți cine combină limba țării de origine cu engleza? În India se practică asta, dar în India, engleza se bucură de statutul de limbă oficială secundară, fiind cea mai importantă limbă pentru comunicarea națională, politică și comercială. Există alte 22 de limbi recunoscute oficial: Assamese, bengaleză, Bodo, Dogri, Gujarati, Hindi, Kannada, Kashmiri, Konkani, Maithili, Malayalam, Manipuri, Nepali, Odia, Punjabi, Sanscrita, Santali, Sindhi, Tamil, Telugu, Urdu; Hindustani este o variantă populară a hindi/ urdu vorbită pe larg în nordul Indiei, dar nu este o limbă oficială.

Aceste 22 de limbi nu au mare legătură între ele, în multe cazuri. De aceea indienii utilizează atât hindi sau oricare dintre celelalte 22 de limbi vorbite, împreună cu expresii din engleză.

Limba română are 4 dialecte din care utilizăm două, anume daco-româna și aromâna, acest din urmă dialect este utilizat mai ales în Dobrogea. Având în vedere cele de mai sus sunt convins că ne-am descurca foarte bine și fără engleză.

Pe blogul Follow Me ne este oferită o foarte bună metodă de a evita penibilul de a vorbi prost atât limba română, cât și engleza sau, și mai rău, combinațiile nefericite folosind expresii din ambele limbi:

„Dacă nu cunoașteți limba engleză, pur și simplu nu o folosiți sau citiți cu mare atenție cuvântul și scrieți-l așa cum l-ați văzut. O greșeală des întâlnită este în e-mailuri. Această greșeală este replay în loc de reply. Acesta este un exemplu clar că o literă în plus poate schimba complet sensul unui cuvânt. Replay se referă la înregistrări audio sau video când se mai doresc alte audiții sau vizualizări (re-play = play again) și nu are nimic de a face cu răspunsul la un e-mail. Dacă nu sunteti siguri cum anume ar trebui să scrieți acest cuvânt, mai bine ramâneți la limba română și în loc de îți voi da reply la e-mail spuneți îți voi răspunde la e-mail.

În concluzie, romgleza are adepții și adversarii săi. Ca orice aditiv, chiar și în vorbire, trebuie consumat cu prudență și nu trebuie să faceți exces.

Și sper ca acest articol să fi făcut sens.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Reason check icon
    Eu nu m-aș grăbi să clasific fenomenul ca fiind pozitiv sau negativ, voi spune doar că este inevitabil. Limba engleză este dominantă în tot ceea ce contează astăzi pe plan mondial, de la IT la piețe sau cinematografie. Ca urmare, devine inevitabilă familiarizarea timpurie a noilor generații cu terminologia din limba engleză, uneori chiar înainte de a realiza că o mulțime (dar nu toți) dintre termenii respectivi au echivalente decente în limba română. Evident, fenomenul se petrece în multe părți ale lumii (nu doar în România și India).
    Au existat generații vechi care erau oripilate de re-latinizarea limbii, sau în altă epocă de influxul de fanțuzisme. Puritanii limbii au pierdut și vor pierde în continuare. Și asta pentru că limba este o unealtă vie, al cărei scop principal este viteza și eficiența comunicării unei idei, și nu acordarea unui premiu stilistic.
    • Like 0
    • @ Reason
      Cu prima parte nu sunt de acord , la IT limbajul ii matematica nu engleza , cat despre cinema prefer filmele europene in special cele nordice (ii vb de gust). Cat despre englenizare , sau mai bine zis americanizarea limbii romane nu ma mira. Daca romanii ne-au latinizat in 170 de ani , ca am devenit mai latini decat latinii de ce nu ne-am saxoniza acum? Avem un spirit de adaptabilitate iesit din comun. Mai uit la moldovenii de peste Prut cum au inventat o limba noua , limba moldoveneasca, in 50 de ani. Cine naiba reuseste asa ceva in 50 de ani? Nimeni. O sa ziceti ca ii tot romana. Inseamna ca nu ati fost in Moldova. Pe moldoveni nu ii intelege nici romanii nici rusii cand vb limba lor(bineinteles pot vb si romana si rusa cand vor). Asa si noi , nu vb nici engleza nici romana ci romgleza care nu o intelege nici dracu decat alti romglezi. 2 cuvinte in rom , 1 in engleza si inca 2 cuv englezesti cu terminatii romanesti , pe scurt romgleza. Cu partea a doua sunt de acord , cu faptul ca limba trebuie sa progreseze , si ca nu ar trebuii sa fie prea multe reguli la un grai viu. Nu trebuie sa ramanem prizonieri unor reguli antice. Si iti dau exemplul butelie , care toata lumea il foloseste ca butelīe , cu accentul pe i , dar regula spune ca ii corect butélie. Cineva ar trebuii sa schime forma la cea care ii cel mai des folosita. Limba ii un consens . Daca eu ii zic la minge ,haț, si 9 inteleg ce vreau sa zic , nu trb sa vina al 10 lea sa zic ca nu ii corect (desi si el intelege). Limba trebuie sa evolueze spre o comunicare simpla si rapida. Cred ca limba dacica a disparut ca avea prea multe reguli gramaticale:))
      • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    Ma tem că ne paște pericolul romglez mai mult decât ne dăm seama. Am întâlnit prima dată astfel de exprimări prin...blogurile de modă. Încă nu-i așa de rău, că generațiile de 40-50-60 de ani nu stiu bine engleză. Au făcut școală în vremea când ori nu se preda engleza, ori au învățat-o atât de "bine" că au uitat-o. Ale istoriei valuri...
    Dar vin tare generațiile tinere, 30-. Se manifestă și acel orgoliu, eu știu bine engleza, de ce să n-o folosesc?
    Nu suntem singurii. Austriecii și nemții ne-au luat-o demult înainte. S-a ajuns la greșeli ridicole...Francezii, italienii însă nu. Putem lua un bun exemplu, să nu lăsăm limba împestrițată inutil cu englezisme. Să nu uităm, nu-i nici o mare minune să știi engleză. Este însă una să știi încă vreo 4 limbi străine înafară de, și atunci englezismele nu mai sunt deloc atractive. Romgleza e o tentație numai pentru cei care cred că totul incepe și se termină cu limba engleză, în esență simplă.
    • Like 2
  • Andreea check icon
    Desi sunt o mare sustinatoare a romglezei, inca din scoala generala, recent m-am confruntat cu o situatie hilara in Franta, unde lucrez de putin timp. Cum spuneai si in articol - au tradus tot, nu au nimic in engleza, nici macar in domeniul Digital in care lucrez. Astfel ca sunt nevoita sa fac eforturi supra-omenesti pentru a face traducerea din romgleza (in care mi-am invatat meseria de peste 12 ani) in romana (pentru a intelege contextul) si apoi in franceza (pentru a putea lucra). Nu mai zic ca am foarte multi colegi francezi care nu stiu o boaba de engleza. Astfel ca, desi inteleg de ce francezii tin sa fac asta, (sa isi mentina amprenta lingvistica peste tot), nu pot sa sustin acest lucru in domeniul in care lucrez. Dovada, eu am toate sansele sa pot sa lucrez in alte tari, daca vreau, in schimb ei raman "prizonierii" nationalismului lor.
    • Like 0
    • @ Andreea
      AlexisZ check icon
      Nu e vorba de nici un nationalism fetito. Scrie clar in constitutia Frantei ca e stat independent, unitar, indivizibil si cu limba oficiala de stat franceza. De ce ai tu pretentia sa ti se vorbeasca in engleza ?Du'te in Anglia atunci !!
      • Like 2
    • @ AlexisZ
      E un naționalism stupid, fetițule. Franța nu e singură pe planetă și nu în Franța „s-a inventat” IT-ul.
      • Like 2
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Asta consideri matale. Alții au alta părere, fără sa fir agresivi .
      • Like 0
  • Atat timp cat romengleza e folosita doar in mediul corporatist si cel al IT-ului , e OK ! Ca oricum nu foarte multa lume are acces acolo in mediile astea. Dar cand vom auzi acest limbaj si pe tarla , ateliere de mecanici auto , autobaze sau la spargatori profesionisti de seminte abia atunci vom avea o problema majora cu limba romana.
    Nu am stiut pana acum ca daco-romana e un dialect inca folosit, credeam ca e o chestie d-aia artificiala a alora care cred ca daci au descoperit wi-fi-ul !
    Si nu cred ca se poate traduce in engleza una din cele mai folosite expresii din romana: plm adica ... plec la munca ! :)
    • Like 1
  • O persoană instruită se legitimează în primul rând, și, după cum se știe prima impresie contează foarte mult, prin acuratețea și corectitudinea discursului vorbit, și mai cu seamă a unui text scris. Dacă între colegii unui birou, utilizatori ai echipamentelor și normelor aferente IT, "romgleza", atât de plastic prezentată în articolul de față, este poate un instrument mai rapid de comunicare și contribuie la realizarea obiectivelor respectivului birou. Îmi imaginez cum se pot descurca utilizatorii acestui limbaj în afara biroului. La facultate de exemplu, unde folosirea lexicului limbii române, aflat în gestiune Academiei Române (DEX) este obligatorie, corigența sau repetenția, dacă ai șansa să ai un profesor corect și exigent, este recompensa la romgleza, pe care o folosești în textul lucrărilor de examen, proiectelor sau altor materiale scrise necesare formării profesionale.
    Ne putem imagina, un document oficial, un contract de exemplu, bogat în cuvintele pe care le numim ca aparținând "romglezei"? Utilizarea în exces a acestor cuvinte în comunicarea curentă în limba română, de obicei vorbită, creează obișnuințe ce duc la folosirea lor în contexte care le fac nepotrivite, dacă nu inacceptabile. Cunoașterea unei, sau mai multor limbi străine, este un mare avantaj și nu sunt necesare argumente pentru a susține acest lucru. Așa că, frați români, folosiți în comunicarea orală, dar mai cu seamă în scris a unui mesaj, o singură limbă. Și cât mai corect se poate. Dicționarele vă pot ajuta foarte mult!!
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
sound-bars icon