Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

ZF: „La privat, ca să câștigi banii ăștia…” Un funcționar public a ajuns să câștige, în medie, cu 58 la sută mai mult decât angajații din restul economiei

bugetari - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Cei peste 211.000 de angajaţi din sectorul „administraţie publică şi apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică, citate de Ziarul FInanciar.

În iunie, salariul mediu net la nivel naţional a fost 3.142 de lei net, în creștere cu 15% faţă de perioada similară din 2018, ceea ce înseamnă că un funcţionar public câştigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei.

„Problema nu este că salariile funcţionarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac şi ceea ce oferă ca servicii. Dacă ar oferi servicii bune, nu ar avea nimeni nimic de spus în legătură cu nivelul lor salarial. (...) În mediul privat, ca să câştigi 5.000 de lei net pe lună trebuie să ai ani buni de experienţă profesională sau să fii angajat în sectorul IT“, a explicat pentru ZF Cristina Săvuică, preşedinte şi director general al grupului de companii Lugera, cu activităţi de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar, care are în prezent peste 8.000 de salariaţi.

Cheltuielile statului pentru personalul bugetar au fost de 42,8 miliarde lei în primele cinci luni din acest an, în creștere cu aproape 25% față de aceeași perioadă din anul trecut, potrivit analistului economic Iancu Guda.

Practic, cheltuielile statului cu personalul angajat s-au dublat în ultimii patru ani, ritmul de creștere a salariilor din sectorul public fiind dublu comparativ cu mediul privat.

„În acest ritm, cheltuielile statului cu personalul public o să depășească 10% din PIB în anul 2019, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu al României, precum și cea mai mare pondere din PIB comparativ cu țările din UE”, avertizează Iancu Guda.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat săptămâna trecută că ponderea cheltuielilor cu salariile și pensiile a ajuns la 70% din totalul cheltuielilor și a subliniat că avem un „buget tensionat”, care nu permite câmp de manevră pentru investiții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Guvernul injecteaza bani imprumutati in economie si nu poate sa-i arunce din elicopter literalmente. Din aceasta cauza o criza economica majora ne priveste in ochi din viitorul apropiat.
    • Like 0
  • Ionel check icon
    Sincer, nu sunt impotriva cresterilor salariale pe baze reale in sistemul bugetar. Dar sa dublezi salariile din 2015 la zi cred ca este ....ireal. Mai este un aspect, important in opinia mea. In privat, in ultimii 5 ani cresterile de salarii au fost mici, cred ca o cifra este suficienta. La ce ma refer,la punctajul de pensie care a scazut puternic in ultimii 5 ani la privat. Pentru ca salariu mediu brut pe economie a crescut la 5127 lei in iunie 2019, tras in sus de bugetari, de la 2334 in iunie 2014 !!! Un privat care castiga 5000 acum 5 ani avea 2,14 puncte, iar azi nu are nici macar un punct !!!!!!
    • Like 1
  • Oare nu sunt salariile din privat prea mici ? Varianta asta văd că nu e luată în calcul deși avem cel mai mic cost cu salariile raportat la cifra de afaceri din UE. Asta e povestea lui Băse cu omul slab care-l care pe omul gras, nu cred că salariile bugetarilor sunt o problemă ci numărul lor plus nesimțirea cu pensiile speciale. Soluția nu e să le micșorezi salariile ci să îi faci mai eficienți și mai puțin numeroși dar pentru asta îți trebuie un management foarte bun iar la capitolul ăsta suntem praf indiferent că vorbim de sistemul de stat sau privat.
    • Like 4
    • @ Adrian Ionescu
      Păi sigur că salariile la privat sunt mici, totul e diferențial, până la urmă.
      Eu am mult, tu ai pukkin, ce înseamnă asta?
      Înseamnă, simplu, că tu muncești pentru mine, valoarea muncii, eforturilor tale e mult mai mică decât statul meu în fund, după...ghișeu...birou...etc.
      Un ghinărar care-o face vreo 10 mii de euroi pe lună...ce merite are tovarășul ăsta ca să ia ATÂTA muncă la el, captivă.
      Nu face nimic, am văzut toți că au plagiat peste plagiat, nu sunt în stare să schimbe un bec, darămite să ...conducă armate.
      Șmekkeria e că nu ai conflicte, nu trebuie să demonstreze nimic, așa că pontează și se cară.
      Și așa e la vale până la ghișeu.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Gabi check icon
      Statul te lipsește de 80% din venituri în fiecare lună. Iată cum:
      La salariu 45%
      Data viitoare când iei salariul numără bine banii. Acum mai numără-i odată. A doua oară ai numărat banii pe care statul tocmai ţi i-a luat sub formă de bir denumite eufemistic impozite, taxe sau asigurări. Nu te uita pe fluturaș că nu o să găsești acolo datele complete, ci o ficțiune contabilă numită salariu brut. Întreabă însă pe patronul tău cât a virat la stat în luna asta şi vei vedea cât plătești în mod real la stat. Pentru că statul e perfid. Deși iți ia banii tăi, nu ţi-i ia pe faţă. Nu te invită la un ghișeu să-ţi ia banii din buzunar. Nu, îl pune pe şeful tău să îi dea chiar înainte ca tu să-i vezi.
      Mai exact, la un salariu net în mână de vreo 3000 lei iată cât iți ia statul din buzunare pentru privilegiul de a fi contribuabil în ţara ta:

      Asigurări sociale: 1338.7 lei – Ăștia cică ar fi banii de pensii şi alte pomeni sociale pe care trebuie să-i plătești în numele solidarității sociale. Dacă i-ai învesti însă într-un fond de pensii private cu un randament de numai 10% pe an te-ai putea retrage în numai 10 ani nu 40 cât iți cer ei să lucrezi. Sau ai putea trimite cel puțin un copil la grădiniță, școală, liceu privat.
      Sănătate: 457.64 lei – Ăștia sunt banii pe care-i plătești pentru servicii medicale infecte şi medicamente compensate pe care nu le găsești. În schimb o asigurare privată excelentă găsești la jumătate din preț.

      Impozit: 571.41 lei – Ăștia sunt banii fără destinație, cu care statul poate să facă ce vrea. Şi chiar face, fără să-ţi dea ție vreo socoteală.

      Șomaj + diverse: 90.18 lei – Ăștia sunt banii pe care nu o să-i vezi niciodată. În șomaj nu intri, că specializarea ta e căutată şi oricum nu poți trăi cu cei 400 lei de la stat, iar de restul taxelor nici n-ai auzit darmite să aibă sens. De exemplu, ce e contribuția pentru concedii? Ţi-a dat statul bani vreodată când ai fost în concediu? Sau garantarea salariilor? Singurul care-ţi garantează salariul este patronul care aleargă după clienți.
      În total 45% din fondul de salarii se duce automat la stat. Fie că vrei, fie că nu vrei.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Gabi check icon
      La cumpărături 25%
      Te bucuri că ai luat salariul, nu? Chiar dacă e doar jumate din cât puteai să ai. Te duci imediat la cumpărături, faci plinul cu benzină, plătești facturile şi dările locale. Felicitări, statul ţi-a mai luat o bună parte din venit:

      TVA 19%
      Accize pe benzină, alcool şi alte produse de lux – „aliniate” la standarde europene
      Rovinieta, taxe de timbru, proprietate, taxe eco. Multe dintre ele nici măcar nu le știi deși sunt sub nasul tău. Vezi certificatele verzi care vine cu factura de la electricitate sau taxa pe pungă de plastic.
      Peste 200 de taxe şi impozite plătite de firmele de la care tu cumperi servicii şi bunuri şi care se adaugă la prețul de raft.
      TVA-ul iți mănâncă 19% din jumătatea din buzunar, adică 9% din total. Restul taxelor mărunte adunate cam tot pe-atât. Mașina şi „luxul” restul de 5%.
      • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      Gabi check icon
      Prin căpușe 10%
      Statul își căpușează propria economie şi te pune să plătești mult prea mult pentru serviciile căpușate. Hai să vedem căpușele:

      - Regiile şi firmele de stat sunt de mult timp niște găuri negre ale economiei. Cât ne costă ele? Miliarde de Euro în fiecare an. De exemplu, anul trecut ai plătit fără să știi două miliarde de Euro pentru CFR, pentru că așa a vrut pixul lui Grindeanu și Tudose. Anul acesta o să plătești 800 de milioane pentru Oltchim, dar din pixul lui Viorica. Ei au semnat, dar tu plătești.

      - Firmele private cu monopol de stat. Adică acelea care au plătit la stat pentru privilegiul de a avea zero competiție. Lipsa competiției duce la preţuri mai mari. Pe care tot tu le plătești.

      - Cireașa de pe tort: birocrație, alt produs eminent al statului. Aprobări peste aprobări, aprobări pentru aprobări, procese interminabile, documentație stufoasă. O armată de funcționari, judecători, avocați, notari publici, contabili, experți de toate soiurile care produc doar maculatură câștigă o avere din jungla legislativă din România. Pe care tu o plătești.
      • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      Gabi check icon
      Statul controlează astfel direct sau indirect aproximativ o treime din economie. Pe care tu o plătești. Din aia 30% cât mai ai în buzunar statul iți mai ia așadar încă 10%.
      80% statul, 20% tu – cine pe cine slujește?
      Cum se numește o relație în care cineva iți ia patru cincimi din cât produci şi-ţi lasă o cincime, doar atât cât să mănânci şi să te-mbraci? Caută bine în istorie şi vei găsi o singură definiție: SCLAVAGISM.
      Doar pentru că nu vezi lanțurile cu care ești legat de către stat, nu înseamnă că ele nu sunt acolo. Ia încearcă să nu-ţi plătești taxele. Poți? Poți să te duci la magazin şi să zici vreau să cumpăr produsul ăsta dar refuz să plătesc TVA? Sau poți să zici, eu am asigurare privată de sănătate, nu mă interesează să mai plătesc la stat? Sau poți să zici că nu mai ești „solidar social” şi să nu mai plătești CAS-ul? Sau poți să te duci în control la CFR să vezi pe ce aruncă banii?

      Şi tu, care întrebai mai sus, „oare nu sunt salariile din privat prea mici ?” şi, "avem cel mai mic cost cu salariile raportat la cifra de afaceri din UE - ar trebui să te întrebi două lucruri:
      1. Cât e marja de rentabilitate (profitul) pe care-l poate realiza o firmă în România în condiţiile actuale? Că din ce-i rămâne patronului, fix din banii ăia îţi poate compune ţie un salariu.
      2. Câţi bani îţi rămân ţie, angajatule, după ce tu şi patronul tău (amândoi) aţi achitat toate birurile la stat?

      Bineînţeles că, în sinea ta, şti deja răspunsurile corecte. Dar, în loc să te trezeşti la realitate şi să-i ceri statului socoteală pe ce cheltuie mai mult de jumătate din banii pentru care tu ai muncit, e mai uşor să-l suspectezi şi să-l acuzi pe patron că nu te plăteşte îndeajuns.
      Patronii (investitorii) nu poposesc în România pentru că nu mai găsesc alte locuri pe glob unde să facă gesturi de caritate şi solidaritate socială cu angajaţii. Dacă vin aici, investitorii vor să poată face un profit mai bun decât ar reuşi sa realizeze în alte ţări. Dacă sistemul de aici nu-i lasă să facă un profit rezonabil, sau dacă marja lor de profit e insignifiantă, atunci ei migrează în altă parte. Exact ca un angajat care consideră că e prost plătit şi pleacă la o altă firmă, sau într-o altă ţară.
      • Like 1
    • @ Gabi
      Ionel check icon
      Un fond privat poate intra si in faliment !! Si atunci sa vad de unde mai iei pensie. Apoi, apropo de impozit, sa te uiti ce impozite pe salarii/venituri platesc cei din vest si atunci revii cu picioarele pe pamant. Ai si tu dreptate, dar cred ca in privinta administrarii banilor retinuti, mai ales la sanatate, aici este marea problema !!
      • Like 0
    • @ Ionel
      maripos check icon
      Si fondul de stat poate intra in faliment!!!
      • Like 0
    • @ Ionel
      Gabi check icon
      @Ionel: statul îți ia jumăte de bani din salariu. Şi din ce îţi rămâne, îţi mai ia încă jumate când îi cheltui. Aşadar rămâi cu doar un sfert.
      Vrei să comparăm situaţia cu ţările din vest, unde mâncarea este taxabilă doar când o cumperi de la restaurant?
      În primul rând, firmele din vest sunt mult mai profitabile, că nu trebuie să risipească atâţia bani pe spăgi, autorizaţii, controale, inspecţii şi amenzi născocite din nimic. În al doilea rând, în vest taxele pe muncă sunt incomparabil mai scăzute decât în România. Cheltuieli mai mici înseamnă rentabilitate superioară şi venituri mai mari. Drept ca urmare, o firmă din vest îşi poate permite să-ţi plătească un salariu mai mare.
      Dar românii vor solidaritate şi stat social (adică socialism) şi să câştige „ca-n Anglia”. Păi nu se poate.
      • Like 0
    • @ maripos
      Ionel check icon
      In primul rand ca nu exista un "fond de stat". Nu am auzit pana acum ca un stat sa nu mai plateasca pensiile. Poate imi dati dvs un exemplu. In situatia in care este deficit la Fondul de Asigurari Sociale se iau sume din bugetul de stat.
      • Like 0
    • @ Gabi
      Ionel check icon
      Aici deja duceti discutia in alta parte, alt domeniu. Studiati sa vedeti sistemele de impozitare din Franta , Germania sau Anglia. Cineva din Germania imi spunea ca isi calculeaza veniturile sa nu sara de 44000 de euro venit anual ca statul il taxeaza foarte mult !!! Apoi, tarile vestice au sisteme de impozitare progresiva nu cota unica ca la noi. La fel si in cazul firmelor private....
      • Like 0
    • @ Ionel
      Gabi check icon
      @Ionel: ce state nu au mai putut să plătească pensiile? Răspuns: peste tot unde statul social (adică socialismul) nu a funcţionat - vezi Cuba, Venezuela, Corea de Nord, Cipru, chiar şi China, care a desfiinţat protecţia socială şi codul muncii şi unde copiii de 10 ani asamblează iPhone-uri în fabricile Aple.
      Prin anul 2013, România cheltuia 10 miliarde la pensii + 8 miliarde salarii bugetari + 16 miliarde ajutoare sociale şi alte pomeni. În total 34 de miliarde de euro (nu lei!). În 2019 aceste cheltuieli sunt mai mari, cam 70% din PIB.
      La ora actuală, numărul emigranţilor creşte vertiginos, ceea ce va conduce la scăderea şomajului. Dar vom deveni o ţară mai mică, mai slabă – iar pensiile actuale vor fi imposibil de plătit. Practic, acum România supravieţuieşte din împrumuturi. Ca un beţivan iresponsabil care se împrumută ca să poată bea, până nu mai poate, apoi cade în şanţ.
      • Like 0
  • Dorin check icon
    Bugetarii acest țări sunt : prea bine plătiți,prea mulți și prea incompetenți . Întrebarea e, dacă ne m-ai putem permite asta? M-am săturat să dau jumătate din cât câștig unora care nu fac nimic sau aproape nimic.Am auzit aberații de felul, Nu-i putem da afară că au credite care trebuie plătite și oricum nu-i angajează nimeni.Nu sunt bugetari pe viața.Trebuie modificată legislația în așa fel să poată fie dați afară mult mai repede.Adică ,pe Banii noștrii nu putem da afară niște specimene care își bat joc de noi. Nici în vremea lui Ceașcă funcționării statului nu erau așa de incompetenți și de tupeiști. Dacă nu se face curățenie Generală in bugetărime ne ducem ca Țară.Oare vrem asta?
    • Like 5


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult