Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Sigur are ceva cu mine șeful, îmi voi da demisia, nu se mai poate așa!” Munca în pandemie: numai de acasă sau toată lumea la birou?

stres - telemunca

Foto: Sebastian Gollnow / AFP / Profimedia

Munca de acasă nu se potrivește tuturor. Sunt oameni care întâmpină dificultăți în a-și gestiona responsabilitățile de acasă. Sunt roluri sau domenii care presupun sarcini colaborative, poate chiar creative, care necesită schimb de idei, consens, decizii externe sau aprobări etapizate. Acestea au nevoie de prezența fizică a colegilor în același spațiu.

Ca să putem înțelege mai bine, să analizăm câteva posibile situații în care nu funcționează prea bine lucratul de acasă, permanent și generalizat.

Totul ia mai mult

Creșterea excesivă a timpului de finalizare este una dintre cel mai frecvent întâlnite efecte. Odată ce comunicarea s-a mutat în scris, fiecare își face treaba scriind ce opinii, păreri și nevoi are. Apoi așteaptă răspunsul. Când oamenii lucrează în același spațiu, astfel de chestiuni se clarifică pe loc prin dialog direct. În câteva minute se lămuresc și tema inițială și eventualele întrebări suplimentare. Când oamenii lucrează de acasă, așteaptă răspunsuri scrise. Apoi urmează noi întrebări scrise care așteaptă noi răspunsuri tot scrise care depind și ele de ceva informații scrise.

De cealaltă parte, la factorii decizionali, se adună email-uri și întrebări din toate direcțiile. Răspunsurile se întorc cu întârziere. Fie din cauza altor priorități mai urgente, așteptării unor detalii suplimentare sau timpului necesar pentru luarea deciziei și redactarea comunicării scrise. Și în acest caz, ceea ce s-ar fi rezolvat instant printr-un schimb de cuvinte, acum s-a transformat într-o așteptare cu termen necunoscut și cu întrebarea frecventă: Dar ce îi ia atât de mult șefului să îmi răspundă? I-am adresat o simplă întrebare! Pe scurt, totul ia mult mai mult timp, iar uneori costurile întârzierii sunt usturătoare.

Implementări greșit înțelese

Un alt efect al muncii la distanță este faptul că se muncește pe bucăți și finalizarea unei misiuni trece prin mai multe refaceri, căci fiecare a înțeles sarcina diferit. Pe fondul timpului care trece între schimbul de email-uri cu întrebări și răspunsuri, oamenii își pierd răbdarea și trec la acțiune cu informații incomplete.

Astfel se crează o morișcă a frustrărilor. Factorii decizionali, pentru că trebuie să scrie zeci, sute de email-uri. Colegii - pentru că nu primesc rapid informațiile necesare pentru a merge mai departe. Sau pentru că au trecut la implementare și acum, când au venit informațiile, trebuie s-o ia de la capăt. Toți simt că ceilalți îi țin pe loc și le îngreunează munca.

Percepții individuale izola(n)te

Tot ca efect al muncii de acasă, consensul și unitatea în viziune și acțiune sunt din ce în ce mai rare. Se propagă idei greșite rezultate din analize individuale încărcate de subiectivismul fiecăruia și neconfruntate cu discuțiile informale care ar fi urmat unei ședințe într-un spațiu comun de lucru. 

Prin urmare, la biroul de acasă, după discuții și dezbateri pe zoom, fiecare analizează și ajunge la concluzii personale care formează convingeri puternice. Apoi intră în conflict cu convingerile individuale ale tuturor celorlalți, însă abia la finalizarea lucrului individual.

Acest ciclu reluat zilnic pentru perioade îndelungate distruge fibra echipei și fisurează cultura organizațională. Și conduce la multe concluzii individuale greșite de genul: Sigur are ceva cu mine șeful, îmi voi da demisia, nu se mai poate așa!

Soluțiile adaptării la noul mod de lucru

Bun, și care sunt soluțiile? Primul pas este conștientizarea situației în mod realist și onest. Trebuie să recunoaștem și să acceptăm că este o situație nefuncțională și că adaptarea la noua normalitate nu înseamnă automat munca de acasă 100%. Schimbările sunt ceva mai complexe. Asta dacă vrem cu adevărat să remediem problemele care ne trag în jos. Apoi trebuie să facem un inventar al lucrurilor care trebuiau, trebuie și urmează să fie realizate. Lucruri care au trenat până acum și pentru care este benefic să identificăm cauza și rețeta necesară rezolvării și finalizării lor.

Și ajungem la cea mai dificilă etapă: găsirea noii formule care funcționează pentru organizație și oameni în egală măsură. Așa cum discutam anul trecut, companiile există în baza unei misiuni comune - deci importantă și asumată de toți cei care fac parte din colectiv. Prin urmare, formula trebuie să asigure îndeplinirea misiunii în condiții optime. Nu este vorba despre oameni care vor sau nu reîntoarcerea la birou, ci despre cum facem cel mai bine ceea ce avem de făcut. Cum eliminăm timpii morți și neînțelegerile. Cum ne armonizăm contribuțiile și viziunile la o direcție comună.

Unele etape și momente necesită prezența fizică într-un spațiu comun. Altele se pot desfășura individual de la distanță. Important este să alegem formula care funcționează cel mai bine pentru fiecare etapă. Până la urmă, noi toți avem nevoie de satisfacția performanței, rezultatelor, valorii muncii noastre – a ceea ce facem și ceea ce suntem. Și recăpătarea sentimentului de împlinire profesională necesită adaptarea la cele mai bune soluții de lucru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Sunt job-uri care se pot face de acasa și altele nu. Joburi pe proiecte, persoane care lucrează în departamente strategic și de dezvoltare pot sa lucreze bine de acasă pentru ca nu interacționează frecvent. În schimb departamente operaționale care interacționează permanent, unde decizii se iau pe loc și nu în urma unor întâlniri interminabile nu se pot face de acasă nici cele mai performante aplicații de colaborare. De aici apar frustrările și lucrul peste program pentru ca timpul alocat comunicării creste foarte mult. Și în loc sa efectuezi activitatea propriu-zisă, trebuie sa trimit e-mailuri, sms-uri, și alte mesaje fata de o comunicare verbala directa cu colegul sau subordonatul de langa tine. Și ceea ce este și mai rău - din punct de vedere profesional - este ca în loc sa lucrezi sa eficientizezi mai bine, sa comunici mai bine, sa crești coeziunea echipei de fapt este și mai rău pentru ca nu mai rămâne deloc timp pentru activiati de "gândire" și numai execuții ca un robot.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult