Victoria la limită în referendumul din Republica Moldova pentru aderarea la UE a fost una surprinzătoare, cel puțin pentru forțele pro-europene de la Chișinău și observatorii de la București. Ce a determinat atât de multă lume să voteze „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Unul din răspunsuri e faptul că a fost prost gândită campania de informare a referendumului și că lumea nu a înțeles pentru ce votează, după cum scrie redactorul-șef al Ziarului de Gardă de la Chișinău, Victor Moșneag, într-un poziție publică pe pagina sa de Facebook. La rândul său, într-un interviu pentru Republica, Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, spune că există dovezi clare și documente că o parte dintre cetățenii moldoveni au fost ademeniți prin piramide financiare cu bani veniți de la Moscova ca să voteze împotriva referendumului.
Maia Sandu a declarat duminică seară că circa există probe și dovezi că grupări criminale a cumpărat 300 mii de voturi. Dincolo de aceștia, Alina Radu consideră că alte sute de mii de moldoveni care au votat duminică au fost intoxicați informațional de Moscova ani la rând, iar această mașinărie a propagandei, spune jurnalista, s-a intensificat foarte mult în ultimele săptămâni.
„Pur și simplu a fost o armată de creaturi digitale care le-au spus în fiecare zi oamenilor câte riscuri există dacă ei votează cu UE. Le-au spus că vine NATO, că vine războiul, că le vor lua bisericile, că le interzice să-și vorbească limba, că le vor lua pământurile, că le vor interzice identitatea sau că copiii vor fi transformați la naștere în gay”, spune Alina Radu.
Directoarea Ziarului de Gardă din Chișinău precizează că o parte dintre oamenii mai puțini educați, mai sensibili, au votat fiind influențați de direcțiile de propagandă enumerate mai sus, dar o altă parte a electoratului a votat cumva și împotriva PAS, partidul care o susține pe Maia Sandu și care se află la guvernare, nemulțumiți de eforturile politice pe care le-au făcut guvernanții.
De asemenea, jurnalista Alina Radu ține să spun că mai există categorii de votanți care au votat pentru tabăra „NU”, iar aceștia au avut această opțiune fie pentru că fac parte din tagma corupților și persoanelor cu probleme de integritate, fie că sunt oameni care consideră că nu li s-a dat.
„Există o categorie de oameni care consideră că au nevoie să primească mai mult și trebuie să le dea guvernul”, declară Alina Radu pentru Republica.
Întrebată dacă există și moldoveni care nu sunt într-o relație de agresiune sau frică cu Rusia, ci mai degrabă de acceptare, tranzacțională, Alina Radu a declarat și această relație e formată tot pe baza informație.
„Toate relațiile noastre se formează pe informație și pe gradul nostru de informare. Deci mâncăm înghețată cu vanilie pentru că am mâncat o dată și ne-a plăcut, pentru că noi credem că e bună și e dulce. În același timp, ne temem de înghețata de fistic pentru că n-am mâncat niciodată și nu știm ce e ăla fistic. Și dacă cineva ne spune <<nu mânca acest fistic că e otrăvitor și vei muri>> gata, rămânem la vanilie”, descrie Alina Radu modul în care gândesc o parte dintre moldoveni, despre care spune că au fost intoxicati cu informații false.
De ce nu a fost anticipat numărul mare de voturi împotriva referendumului?
Alina Radu a ținut să spună, răspunzând la această întrebare, că s-a schimbat în ultimii ani foarte mult modul de consum de informații.
„Poate noi am rămas să lucrăm pentru ziare sau pentru televiziune sau pentru radio, dar consumul de informații nu mai este, în mod majoritar, acolo. În ultimii ani, ca urmare a dezvoltării rețelelor sociale, a apărut clasa de consumatori de conținut digital care nu știu ce înseamnă informație jurnalistică, nu o percep. Acestor oameni nu li s-a explicat cum să fie atenți la informații și ce înseamnă o redacție, unde există reporteri, se verifică informațiile înainte să fie transmise”, indică jurnalista Alina Radu.
Tot ea spune că oamenii au tot crezut că le-au spus guvernele și partidele politice minciuni prin intermediul televizoarelor, așa că s-au bucurat să obțină o libertate totală de se informa cum vor ei din televizorul lor personal, care este de fapt telefonul mobil.
„Acolo ei deschid orice canal de YouTube sau de TikTok sau de Facebook. De unde vor ei, de acolo se informează. Iar în libertatea asta enormă, în care orice om care are un telefon mobil poate să livreze conținut, au lucrat dezinformatorii și politicienii corupți decât au lucrat guvernele bine intenționate sau jurnaliști bine intenționați. Și din cauza asta am pierdut undeva o generație sau două de oameni, care au devenit victimele acestor canale frivole și libere, dar totodată foarte toxice”, indică directoarea Ziarului de Gardă în interviul pentru Republica.
Alina Radu are o experiență de 30 de ani în jurnalism și spune că în acest moment jurnaliștii de bună-credință, dar și orice instituție de bună-credință au o dificultate mare de a crea un conținut informativ foarte scurt, dar în același timp și haios, cât și captivant.
Jurnalista de peste Prut indică faptul că nu le mai poți vorbi oamenilor despre democrație, la modul serios, că lor cumva le-a fost deteriorată atenția pe care o acordă unui conținut media. Iar în prezent, spune Alina Radu, oamenii au ofertă infinită de orice altceva la care să se uite și atunci omul preferă să se informeze din sursele care răspund cumva la fricile și îngrijorările lui ori la frustrările lui.
„Este mai frumos să te uiți la cineva care critică Guvernul, dar Guvernul trebuie criticat prin analize bazate pe fapte, pe cifre, pe documente, nu doar prin cuvinte și atitudini care nu sunt bazate pe cifre și dovezi”, susține Alina Radu.
Greșeala guvernului PAS al Maiei Sandu
Potrivit Alinei Radu, guvernul PAS (care o susține pe Maia Sandu pentru un nou mandat de președintă - n.red.) nu avut capacitate să explice foarte bine ce e cu acest referendum și nici capacitate să pedepsească și să oprească această mașinărie de corupere.
Ținând cont de această realitate, directoarea Ziarului de Gardă spune că guvernul Republicii Moldova ar fi putut lua în calcul, într-adevăr, să nu organizeze acum referendumul. Dar jurnlista ține să precizeze că un guvern își află incapacitățile doar din pașii pe care îi face, precizând că altfel, fără acest moment, nu era să se știe niciodată că 49% dintre votanți sunt împotriva referendumului.
„Există voci care zic că dacă nu era referendumul, Maia Sandu se concentra preponderent pe campania sa proprie și probabil nu irita atât de mult nebunii și nebunia asta de mașinărie de corupere de votanți și poate câștiga pur și simplu majoritatea din primul tur”, spune Alina Radu.
Colegul său, Victor Moșneag, e de părere că modul în care a trecut la limită referendumul este, în primul rând, eșecul guvernării PAS.
„Și trebuie să recunoască asta azi și să-și asume. Ei și nu alții. Unii au votat NU împotriva UE, dar împotriva PAS-ului, adică a aroganței, incompetenței pe alocuri, a miniștrilor și deputaților care au discreditat guvernarea și odată cu ea și ideea de integrare europeană. Au crezut că doar ei sunt pe acest pământ, doar ei contează și că nu e nimeni mai bun ca ei. Acești oameni au fost păstrați și chiar promovați de PAS deși capitalul lor de imagine e dezastruos, iar asupra lor planează dubii privind integritatea. Lumea aștepta ca ei să fie cercetați penal, dar unde au ajuns? Să fie chiar cei care promovează referendumul. Iar poporul asta nu poate înțelege. Și oamenilor nu le place când sunt duși de nas.
Este eșecul politicii PAS de a racola toți primarii oportuniști care s-au alipit pentru bani și protecție în partid, nu pentru idei. Și asta nu a a făcut decât să creeze frustrare în rândul membrilor onești ai formațiunii”, spune Victor Moșneag.
Redactorul-șef al Ziarului de Gardă atrage atenția că și Maia Sandu are partea ei de vină.
„Este și greșeala Maiei Sandu care a ascultat strategii ce i-au propus acest referendum acum, când nu eram pregătiți pentru el. Nu eram pregătiți pentru că avem instituții foarte slabe conduse de oameni și mai slabi și un popor care votează din frică și care preferă sărăcia, preferă să nu primească bani din UE, să nu aibă drumuri, dar să rămână cu pământurile lui, iar ei și copiii lor să nu fie atinși de lgbt”, precizează jurnalistul moldovean.
Sondajele mint, iar politica pe Facebook e înșelătoare
În analiza sa, Victor Moșneag ține să sublinieze că victoria la limită a referendmului convocat de Maia Sandu „este și eșecul politicii de pe facebook și a celor care preferă să vadă doar lucrurile pozitive și să privească tot ce e critic ca fiind dușman”.
„Nu de puține ori am auzit de ieri până azi că PAS făcut campanie electorală pro-referendum mai mult în localitățile unde erau primiți cu pâine și sare, nu acolo unde oamenii îi priveau și primeau ostil și cu multe îndoieli. Acolo ei nu au ajuns”, a precizat jurnalistul, care a spus că rezultatul este și eșecul celor care fac sondaje în Republica Moldova.
„Ca în fiecare campanie electorală din ultimii ani, ei au dat-o-n bară. Grav de tot. Și tot nu se lasă. După ce ne-au mințit că 55-60% vor în UE, i-au mințit și pe cei care au propus referendumul, bazându-se pe aceste sondaje eronate”, mai indică în analiza sa redactorul-șef al Ziarului de Gardă.
„La offline-uri mai marii strategi ai acestei țări, cu salarii de zeci de mii, desenau cifre de peste 60% la referendum, unii chiar și mai optimiste. Dar ce au făcut acești strategi în viața de zi cu zi pentru ca referendumul să treacă? Când ultima oară au ieșit din bula lor de pe rețelele sociale și din Chișinău pentru a-i vedea și asculta pe cei care gândesc diferit de ei? Ce programe s-au făcut pentru acești oameni? Cum au intrat strategii aceștia în lumea acestor oameni? Să închizi televiziuni și accesul la rețele NU este o soluție. Soluția e ca să generezi tu, ca guvernare, ca strateg, soluții ușoare, simple și clare pentru oameni. Radicalizarea societății și împărțirea ei NU sunt soluția”, a mai punctat Victor Moșneag.
Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat de banii europeni, dar care au refuzat Europa
Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat în ultimii ani de cele mai multe proiecte europene, au votat preponderent „NU” la referendumul constituțional. Jurnalista Alina Radu a încercat să ofere o explicație.
„Pe de o parte, bănuiala mea este că această mașinărie anti-UE care e controlată de Moscova și care a corupt oamenii, a mers în mod intenționat în aceste două raioane, pentru că se știa că acolo sunt raioane unde Uniunea Europeană, dar și instituțiile internaționale construiesc comunități mai europene, adică se ocupă implicit mai activ de reparația drumurilor, grădinițelor, spitalelor, școlilor și instituțiilor publice.
Pe de altă parte, cred că autoritățile au muncit mai puțin, considerând că acolo deja e Europa. Și poate și-au concentrat cumva eforturile în alte zone, unde nu a ajuns atât de mult efort european.
În al treilea rând, oamenii cer să li se dea ceva, iar de la mulți oameni am auzit <<Dar ce ne-a dat?>>. Oamenii care au trecut prin comunism nu apreciază bunul comun. Ei au trauma că lor li s-a luat. Când au venit sovieticii și au acaparat Basarabia, oamenilor li s-au luat toate pământurile, toate bunurile, căruțe, cai, case etc. Și oamenii din generație în generație poartă trauma aceasta că lor statul le-au luat și acuma ei cumva apreciază mai mult dacă cineva le de personal 500 de lei decât dacă cineva le de mii de lei sub formă de investiții în drumul pe care merg și ei sau în școala în care merg și copiii lor. Deci e o traumă istorică la tratarea căruia nu a muncit nimeni și o să auziți frecvent frază <<Și ce dacă fură, dar ne dă și nouă>> Adică unii dintre oamenii ăștia traumatizați sau copiii lor consideră că e ok să se fure de la stat și să se împartă totul între ei acolo, pe de bucuri măcar de ceva”, explică directoarea Ziarului de Gardă.
„Este eșecul nostru, ca popor”
Victor Moșneag a mai indicat în analiza sa de pe pagina de Facebook că „campania de informare a referendumului a fost prost gândită”.
„Lumea nu înțelegea pentru ce votează. I se spunea că pentru UE, dar au văzut în buletin că se modifică, de fapt, Constituția. Și s-au speriat. Și au votat din frică. De frica NATO și a lipsirii de neutralitate. De frica războiului. Nu au votat pentru ceva. Au votat împotrivă. Pentru ei a fost o luptă (imaginară, desigur) pentru supraviețuire. Iar acest instinct de supraviețuire știm că este cel mai puternic. Au votat de frică și mulți dintre cei puși de PAS în funcții călduțe. Au votat din răzbunare și ca să le dea o palmă. Eh, cât de mult jubilează azi procurorii, judecătorii și alți funcționărași, unii care sunt încă în funcții după ce au slujit toate regimurile posibile și imposibile”, notează redactorul-țef al Ziarului de Gardă.
Concluzia e simplă și tristă, crede jurnalistul moldovean. „Suntem o țară plină de corupție, iar oamenii se vând pentru câteva sute de lei pe care-i primesc AZI și cărora nu le pasă despre ce va fi mâine. Și nu contează pentru ei de unde vin banii. Important să vină și să vină acum, în secunda asta. Printre noi, printre prietenii noștri, printre rudele noastre apropiate există oameni care au ales opțiunea NU, iar ei sunt majoritari. Peste 54% dintre cei din țară au votat împotriva UE”, a indicat Victor Moșneag.
De asemenea, el a mai spus că victoria la limită a referendumului salvat de Diaspora și Chișinău nu e o victorie care să inspire. „Este eșecul nostru, ca popor, pentru că nu am discutat cu cei de lângă noi despre adevăr și minciună, ca jurnaliști, că nu am putut explica mai bine și celor care nu se uită la tv, nu citesc ziare sau site-uri că UE nu este despre LGBT sau preluarea pământurilor”, a indicat redactorul-șef al Ziarului de Gardă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce-i determină pe "maldavani" să vorbească între ei în rusește, etnici români fiind, "ca să nu înțeleagă fasciștii de români"?