Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Imună la toate protestele mediului de afaceri, Viorica Dăncilă adoptă în Guvern „ordonanța lăcomiei”. Vâlcov: Vor fi plafonate prețurile la energie pentru consumatorii casnici timp de 3 ani

Premierul Viorica Dăncilă, 11 decembrie

(Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

„Ordonanța lăcomiei” a fost adoptată vineri seara de Executiv. Actul normativ cuprinde mult mai multe prevederi decât cele anunțate public inițial, fiind puse în acest pachet o serie de creșteri, bonusuri și vouchere pentru populație.

Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a anunțat că ordonanța privind modificarea Codului Fiscal prevede și plafonarea prețurilor la energie, nu doar la gaze, pentru consumatorii casnici. Măsura se va aplica pe o perioadă de trei ani.

„S-a dat posibilitatea ANRE-ului să prezinte o metodologie la începutul fiecărui an prin care aceste prețuri să fie înghetate pe o perioadă de trei ani. Pentru consumatorii casnici doar”, a spus Vâlcov.

Toate companiile din energie urmează să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri, a precizat Vâlcov.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat după ședința de Guvern că OUG prevede impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%. Orice depășire a acestui nivel e taxată cu diferite marje propuse de Ministerul de Finanțe. În România randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%, de 3 ori mai mare decât  media în UE, de 7%, potrivit ministrului Teodorovici. 

Ordonanța mai propune pentru 2019 aplicarea de la 1 septembrie a unui punct de pensie majorat. Punctul de pensie va crește de la 1100 de lei la 1265 de lei. Iar pensia minima va creste de la 640 la 704 lei.

În 2019 va fi menținut sistemul aplicat și în 2018 privind voucherele pentru sectorul bugetar la acelasi plafon de 1450 de lei. 

Devansarea aplicării creșterilor salariale pentru cadrele didactice din anul 2022 la 1 septembrie 2020 este o altă măsură cuprinsă în OUG adoptată vineri seara.

Ministrul Finanțelor a vorbit și despre o prevedere care obligă administrațiile publice locale să raporteze online execuția bugetară, începând cu 1 august 2019. 

În aceeași ordonanță sunt prevăzute și granturi de până la 500.000 de euro pentru societățile comerciale, ONG-urile și fundațiile care doresc ca de anul viitor să construiască grădinițe cu program sportiv. Acestea vor trebui să aibă o suprafață de minimum 5.000 de metri pătrați, iar proiectele vor fi aprobate și avizate de COSR.

Taxe mai mari pentru companiie din telecom, pe motiv de „comportament incorect”

În domeniul comunicațiilor a fost stabilit un nivel minim de circa 1 milard de euro privind vânzarea licențelor 5G.  A fost stabilit un nivel minim de 2 miliarde euro pentru prelungirea licențelor 3G care expiră parțial în 2020 si 2022. Pentru companiile ce activează in acest sector, OUG stabilește o taxă care se va plăti către ANCOM, de 3%. Taxa va fi folosită de ANCOM pentru digitalizarea aparatului administrativ de stat, a precizat Vâlcov. 

(Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

„Această taxă vine și ca urmare a unui comportament analizat și considerat incorect de Guvernul României al celor care ar fi trebuit să plătească taxe pe profit din acest domeniu. Cei doi mari jucători de pe această piață (a comunicațiilor - n.n.) au plătit anul trecut un impozit pe profit de 7,2 la mie, respectiv 9 la mie, dacă raportăm la cifra de afaceri”, a precizat Darius Vâlcov.

Taxa pe viciu s-a majorat cu un procent de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul jocurilor de noroc.

La Pilonul II, contribuția nu a fost redusă, a spus Vâlcov. S-au redus comisioanele: cel de administrare de 2,5% s-a redus la 1%. Celălalt comision de 0,05% pe lună a fost înlocuit cu unul care variază de la 0,02% la 0,7% în funcție de randament. Darius Vâlcov a spus că cei care au contribuit la Pilonul II vor putea opta doar pentru Pilonul I (cel de stat), dacă au contribuit cinci ani la Pilonul II. „Vor putea să-şi retragă banii, dar doar către Pilonul I de pensii. În momentul retragerii, banii din Pilonul II rămân la Pilonul II, nu vor fi mutaţi şi banii la Pilonul I. Începând de anul viitor, de când noua lege a pensiilor va fi aplicată (n.red. - din septembrie 2019), ne vom afla în situaţia în care o parte dintre cetăţeni vor avea o contribuţie de 25%, integrală la Pilonul I, iar altă parte va avea 21,25% la Pilonul I şi 3,75% la Pilonul II. Randamentul celor 3,75% la Pilonul II este, anual, de aproximativ 3-4%. Dincolo, câştigul, care poate fi obţinut din cei 25% la Pilonul I sau 21,25% pentru cei care au şi Pilonul II, creşte mult mai alert, pentru că, anul viitor, punctul de pensie creşte cu 15%, peste doi ani cu 40%. Atunci, s-ar putea ca românii să înţeleagă că partea pe care o virează creşte mai puţin, creşte cu 3-4%, iar partea virată către stat creşte cu 15%, respectiv 40%. Atunci, cei care vor dori ca întreaga contribuţie să meargă la creşterea, că nu este randament, care este anunţată şi votată în Pilonul I de pensii de 15-40% se vor retrage de la Pilonul II şi se vor duce la Pilonul I. Cei care nu vor avea încredere în Pilonul II, Pilonul I şi vor dori să-şi menţină ouăle în două coşuri vor păstra banii şi în Pilonul II”.

STIREA INITIALA:

„Aprobăm azi un set de măsuri cu scopul de a crește bunăstarea românilor, nivelul investițiilor și de a corecta practici incorecte în domeniul bancar. (...) O altă măsură cuprinsă în ordonanța de urgență se referă la plafonarea prețului la gaze și energie pentru următorii trei ani pentru consumatorii casnici. Ne gândim la cetățeni, la faptul că consumatorii casnici nu trebuie să plătească mai mult la energie”, a spus premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

Președintele Klaus Iohannis nu a participat la ședința de Guvern.

Impozitarea activelor financiare ale băncilor este o altă măsură inclusă în ordonanța de urgență, a adăugat Viorica Dăncilă.

Șeful Guvernului a anunțat la începutul ședinței Executivului creșterea pensiilor, devansarea creșterii salariilor din Educație și acordarea de vouchere de vacanță pentru toți angajații din sectorul public.

Salariile minime în construcții vor crește la 3.000 de lei din ianuarie, iar taxele pe muncă vor fi reduse la jumătate, a mai spus premierul.

Ordonanța de urgență care privește modificări importante ale Codului Fiscal a fost aspru criticată de mediul de afaceri și de președintele Klaus Iohannis.

Află și:

  • Reacții la „Ordonanța lăcomiei”: 
  • Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație care reunește companii românești și străine care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României, au solicitat vineri premierului Viorica Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, să nu semneze ordonanța de urgență privind modificările importante ale Codului Fiscal, pentru că acest act normativ are toate șansele să declanșeze o criză a economiei românești. 
  • Măsurile propuse de proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind taxarea activelor sectorului bancar în funcție de amplitudinea deviației mediei trimestriale a indicelui ROBOR față de pragul de referință (1,5%) vor genera o serie de efecte puternic negative în economie, au avertizat într-un comunicat Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
  • „Dacă vor fi adoptate, măsurile propuse vor avea implicații negative semnificative cu efect de domino asupra întregii economii, vor pune în pericol creșterea economică a țării și vor izola România de mediul de afaceri internațional”, a comentat Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, pe marginea proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind o serie de măsuri fiscale și bugetare. Proiectul a fost anunțat marți seara de către ministrul Eugen Teodorovici și a fost ulterior publicat de Ministerul Finanțelor Publice.
  • Mediul de afaceri a reacționat dur după avalanșa de măsuri fiscal-bugetare concretizate într-un proiect de ordonanță de urgență anunțat de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cu câteva zile înainte de sfârșitul anului.Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că măsurile vor avea un impact semnificativ asupra întregii economii și reprezintă în același timp „simptomul unei fracturi între guvernanți și agenții economici”.
  • Panică la Bursa de Valori București, după ce Guvernul a anunțat „taxa pe lăcomie”
  • Nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este”, a comentat la Digi24 consilierul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, întrebat despre măsura privind „taxa pe lăcomie” care vizează băncile comerciale, anunțată marți seara de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
  • Cancelarul austriac Sebastian Kurz, la București, despre „OUG-ul lăcomiei”: „Nu-mi fac griji pentru firmele austrice, ci pentru România ca mediu de investiții. Lumea e mare, firmele nu sunt legate de o țară”
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Veorica nu este imuna. Veorica este imunda.
    Dar raman in continuare convins ca toti borfasii astia vor raspunde intr-o zi. Si nu doar "politic", pentru ca ei nu sunt politicieni. Sunt doar un amestec de infractori si de lichele - dependenti unul de altul.
    Iar cand va veni ziua pedepsei (si va veni - mai veorico, sa fii sigura! si voi mai viitoarelor fetite dragnuta & valcovuta, sa fiti la fel de sigure!) - nu ma voi bucura, pentru ca nu am de ce sa ma bucur de o normalitate. Dar o sa dorm un pic mai bine.
    • Like 2
  • Cred ca e gresit sa spunem ca Viorica a aprobat, Viorica a adoptat, Viorica a stabilit etc Viorica nu face nimic, doar citeste hartii scrise de altii si calculate si scornite de altii, altii fiind Valcov. Sigur ca ea e premierul, dar asta e asa ca trebuie sa fie cineva iar cei cu dosare condamnati si cu probleme nu pot fi ca da prost.
    Companiile din energie si din telecom care au de facut investitii grele an de an din ce le vor mai face daca le pune taxa pe cifra de afaceri adica practic vor scoate bani din companie? Daca vine o criza cand se vor bloca sau scumpi toate finantarile si activitatea se va restrange drastic din ce vor mai trai? Eventual vor fi ajutate tot de stat ca sa nu ramanem pe intuneric si fara tramvaie. Eu n-as merge cu liftul in perioada aia :))
    • Like 1
  • Daca bancile ar obtine un randament al capitalului de 7% in Romania ar pleca fara sa mai stea pe ganduri.
    • Like 1
  • In Romania randamentele sunt mari fiindca cifra de afaceri este mica.Bancile nu umbla dupa maruntis.In Occident un profit de 7% inseamna de trei ori mai mult decat scot in Romania cu 21%.(fiindca este 7% dintr-o cifra de afaceri mult mai mare).Acolo multi au carti de credit unde dobanda este ridicata,noi folosim carti de debit si nici pe alea.Dobanda este ca si cresterea economica a unei tari.Daca economia Olandei creste cu 1,5% este de trei ori mai mult in cifre absolute decat cresterea de 7% inregistrata anul trecut de Romania.Un alt exemplu:in Romania anilor 2000 companiile de telefonie mobila obtineau profituri de zeci de ori mai mari fata de orice alta tara din Occident.Insa erau atat de putine telefoane mobile (sau cum este acum-oferta de servicii bancare)incat profitul nu reprezenta mare lucru in cifra de afaceri a firmei care furniza serviciile.De aia noi suntem dispensabili si occidentalii nu.Nu cred ca bancile vor sa ne tina la infinit in saracie pentru a obtine un profit de 21% dintr-o cifra de afaceri mica,vor dori 7% dintr-o cifra de afaceri de 5 ori mai mare dar nu au cu cine.
    • Like 3
    • @ Muntean Aurelian
      Paul check icon
      Pe langa perspectiva internationala pe care ati prezentat-o aici mai exista si o perspectiva nationala/locala. Daca o banca poate imprumuta statul sau economia/companiile/firmele cu sume foarte mari la dobanzi mari, nu va accepta sa scada rata dobanzii pentru creditele populatiei atat timp cat aceastea in cuantum reprezinta o fractiune putin semnificativa din totalul creditelor oferite. Dezastrul vine atunci cand o banca se hotareste sa se retraga de pe o piata si intrerupe creditarea. Atunci firmele nu mai pot finanta productia, nu mai pot onora comenzi, daca asta se perpetueaza peste un anuit timp dau faliment si isi concediaza angajatii. Actualii conducatori ai tarii din prostie sau din rea vointa omoara gaina din a carei oua traia toata familia sau daca vreti vacile din a caror lapte traia tot satul. O sa mancam toti o singura masa buna si dupa o sa murim de foame! Ma intreb daca fapte ca: distrugerea economiei nationale, subminarea ordinii de stat prin distrugere justitiei, indepartarea Romaniei de structurile interantionale in care se regasesc statele democratice si prospere nu reprezinta chiar si in codul penal alde pesede infractiuni. Daca toate acestea au fost facute in interesul unei puteri straine nu se numeste tradare? Cum se pedepsesc astfel de infractiuni?
      • Like 2
    • @ Paul
      Pana la urma statul nu urmareste neaparat scaderea dobanzilor,vrea si el o parte din profit
      • Like 0
    • @ Muntean Aurelian
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      In Islanda unde PIB-ul e de 9 ori mai mic decat al Romaniei bancile au un profit cam de 15%. Du-te si invata bancile de acolo ca trebuiau sa faca profit de 60% la cifra asta de afaceri
      • Like 0
  • Ce înseamnă sa fi Mic și Prost. In loc sa vrei sa fii umăr la umăr cu cei mai buni, te izolezi in văgăuna ta de șobolan mic, fricos și impotent.
    • Like 3


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult