Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce zic producătorii internaționali, întrebați de „standardul dublu" la alimente: „Ne-au spus, de pildă, că românilor le place mai mult usturoiul, în anumite rețete pun mai mult usturoi în România decât în Danemarca sau în Suedia"

Supermarket - getty

Foto: Guliver/Getty Images

„Un brand, același produs, indiferent de țară”. Comisia Europeană ia măsuri pentru eliminarea dublului standard care face ca produsele din statele vechi al UE să fie superioare din punct de vedere calitatativ celor din statele mai nou intrate în comunitatea europeană. Producătorii care vor fi prinși folosind dublul standard pe piețele UE riscă amenzi uriașe, de minimum 4% din cifra de afaceri.

Invitată în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, șefa Delegației Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a explicat cum s-a ajuns la această schimbare legislativă la nivelul UE. „Standardul dublu la alimente este o realitate, este o preocupare și este o soluție pe care UE a găsit-o deja. Aici, România a descoperit puțin apa caldă când a spus că va veni cu niște soluții. Soluțiile au fost deja agreeate la nivelul UE, pentru că e o problemă care ține de funcționarea pieței unice și de efectele nocive ale libertății de mișcare a mărfurilor dacă nu sunt respectate niște standarde de sănătate publică.

Toate aceste produse, chiar dacă aveau dublu standard, ele erau sigure pentru consumul cetățenilor. Ce s-a observat e că anumite firme din dorința de a face profit mai mare sau - spun ele - din dorința de a se adapta mai bine gusturilor locale, specificității locale au schimbat rețetarul pentru anumite produse. Și atunci a apărut această insatisfacție, produse care se cheamă la fel au gust diferit. Și atunci la nivelul Parlamentului european și la nivelul Consiliului de miniștri s-a venit cu noi standarde și noi reguli pentru a preveni astfel de derapaje”, a declarat Angela Cristea.

Cum au motivat producătorii folosirea de rețete diferite care duceau la variații ale calității în funcție de țară? „Am avut multe discuții cu producătorii. Și ei ne-au spus de pildă că românilor le place mai mult usturoiul, în anumite rețete punem mai mult usturoi în România decât în Danemarca sau în Suedia, unde poate nu există această apetență pentru usturoi.

Regulile acestea trebuie să se aplice. Parte din aceste reguli existau, dar nu se aplicau suficient în statele membre. În România sunt aplicate parțial. Ar trebui controale mai sistematice și mai multe laboratoare de verificare a calității alimentelor și aplicarea de sancțiuni în momentul în care se constată încălcarea standardelor”, a spus reprezentanta Comsiei Europene în România.

Emisiunea „În fața ta” este difuzată la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14:05.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Exista clar un dublu standard, mai bine zis un dublu gust si un dublu nivel de otrava pusa in Produse. Astfel pastele Barilla, Lavaza Rossa, Sucul de rosii, ciocolata, medicamentele (Claritin) sunt cateva produse pe care le-am consumat si aici si in Italia sau Belgia. Nu se compara. Doar daca dai sa guste la unul care nu are gust. Exista o diferenta de la cer la pamant intre produse intre in si ex. Este parerea mea personala si mi-o mentin.
    • Like 0
  • De fiecare dată când mă întâlnesc cu văicareli despre dublul standard, am un exemplu favorit: în SUA, la fabricarea Coca Cola se foloseste în loc de zahăr HFCS (high fructose corn syrup), despre care la noi ar sări lumea în sus că e chimicală. Și cunosc cazuri de americani care se jură că-i mai bună Coca Cola fabricată în Mexic, la care se pune zahăr adevărat.
    • Like 2
  • cromium check icon
    E chiar comic...ati mancat vreodata carnati polonezi din magazinele polonezilor in UK? Complet lipsiti de orice gust, cea mai proasta calitate posibila...Merele din Lidl comparate cu alea din Morissons sunt foarte diferite.Alea din Lidl UK, la fel ca cele vandute in Lidl Romania sunt pur si simplu lemne date cu vopsea de oua...Si culmea e ca nu sunt mere produse in vest ci in est: Polonia.Deci Lidl cumpara mere poloneze si le vinde si in UK si in Romania , insa concurenta mai multor lanturi de magazine este cea care a rezolvat problema in vest.La noi insa legile antitrust se aplica precum ceara pe ouale de Paste, cu migala si foarte , foarte, foarte incet sa nu se sparga modelul... Avem pietele agricole traditionale invadate de intermediari care nimicesc orice mic intreprinzator care vrea sa vanda si el o rosie in timp ce politia locala amendeaza babe de 80 de ani vanzand patrunjel pe strada si baga la puscarie pe altele care, de durere de genunchi si osteoporoza nu mai pot iesi din casa sa taie canepa din spatele casei de-o matura sau o julfa de Craciun...Baba si "canabisul" e dictonul Politiei Romane astazi. Prin urmare e mai intai vina unei justitii nefunctionale si a unui corp de legi menit de 30 de ani sa protejeze doar interesele unora in toata treaba asta, nicidecum a vestului. Cred ca mai degraba are vestul de invatat despre soiurile din tarile nedezvoltate decat invers.Nu e nici o mirare ca magazinele arabe si indiene din vest sunt la mare cautare pentru ca inca au produse care mai au gust , aduse fiind din cealalta parte a mapamaondului si la preturi mai mici decat hypermarket-urile de foarte multe ori. Daca am acceptat lanturi de magazine din vest in Romania poate ar trebui sa se puna problema ca acestea sa distribuie produse romanesti fara sa puna conditii inacceptabile micilor producatori. Acum 10 ani ma ocupam cu aparatura de laborator destinata testelor fizico-chimice din industria alimentara si pentru ca printre clientii nostri era si Heidi, odata pe luna ne aduceau ciocolata facuta la noi, in Bucuresti. Chestia e ca, desi era facuta la noi si avea ambalajul absolut identic cu ciocolata de la raft, gustul si calitatea erau complet diferite si stiam ca ca destinatia era vestul.Ca noi producem la noi in tara , cu propriile noastre ingrediente alimente de calitate mai buna care ajung in vest si tot noi vindem propriilor nostri conationali rebuturile...de asta s-a uitat in virtutea discursurilor lui Dragnea , Duda si Orban. Vorba lui Dan Puric: "Multinationalele lor conduse de securistii nostri" are si alte semnificatii ce aduc aminte de fapt de perioada Ceausista cand ce se producea mai bun la noi pleca afara pe dolari si rebuturile erau vandute pe cartela la intern...
    • Like 1
    • @ cromium
      Daca romanilor le place mai mult usturoi credeti ca nu-si pot face mujdei ( dar din usturoi romanesc nu chinezesc,care se inverzeste) . Si Branza Hochland adusa la noi ,de ce are alt gust decat cea din Olanda,Germania ? Nu mai vorbesc de medicamente: exemplu : Nurofen, Voltaren.../
      • Like 0
    • @ cromium
      Dorin check icon
      CORECT.
      • Like 0
  • si mai mult zahar pt produsele din america.
    Pana si mancarea chinezeasca din romania nu e la fel condimentata cum e cea chinezeasca in Spania.
    Doar ca noi, romanii, am putea manca mai mult produse locale -astea sigur sunt pe gustul si profilul genetic romanesc.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult