Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Chiar vreți să vă întoarceți la viața „normală” de dinainte de covid? Câteva obiective mici până când ne vom înghesui din nou în birouri sau în trafic

Munca de acasă, bucătărie

Foto: Jeff Pachoud/ AFP/ Profimedia Images

Zilele acestea circulă în „spațiul public” două tipuri de discursuri: pe de-o parte „Vai, ce tragedie trăim, ce criză ne așteaptă, pandemia secolului, criza secolului”, iar pe de altă parte, „Uite ce oportunitate bună să-ți faci ordine în gânduri, să te dezvolți, să înveți o limbă nouă”.

Prea puțini sunt cei care spun: „Ai grijă de tine, trăiește cum poți tu mai bine în timpurile acestea”. De fapt, timpurile acestea sunt ca oricare alte timpuri, cu bune și cu rele. Am scris despre ele aici și cred în continuare că ar trebui să trăim mai cu calm și cumpătare această perioadă. Oscilăm între două stări: pe de-o parte, credem că situația prezentă va dura la nesfârșit (avem sentimentul că vom rămâne pe veci blocați într-un prezent continuu de care vrem să scăpăm), iar pe de altă parte trăim într-un viitor condițional, condiționat (când voi avea x lucru, când voi atinge x obiectiv, atunci mă voi putea bucura, mă voi simți nu-știu-cum, deci idealizăm viitorul). 

Asta îmi amintește de felul în care le criticăm pe mamele noastre că păstrează pentru ocazii speciale vesela „bună”; așa și noi sperăm la „ocazii speciale” pentru a deveni persoana de care să ne placă, uitând astfel să trăim cu adevărat.

Mulți așteaptă să treacă virusul ăsta ca să-și reia viața pe care aveau înainte și pe care tind să o idealizeze. De abia așteaptă să se întoarcă la jobul pe care îl urau din cauza vreunui șef isteric sau a colegilor bârfitori.

Viața noastră este o goană după obiective, de la cele mai simple: să beau 2 litri de apă pe zi sau să slăbesc 10 kile, la cele mai complexe: să ajung manager regional, să am o casă, să câștig mult, să am succes la birou, să fiu popular în echipă.

Dar, dacă e ceva ce putem învăța din perioada asta de izolare socială, e că ar fi bine s-o lăsăm mai moale cu obiectivele. Vedem cum lumea noastră se poate schimba brusc și tot ce ni se părea important ieri, la serviciu sau în relațiile interpersonale, își pierde termenul de garanție.

Putem face însă câteva lucruri mici, dar dătătoare de satisfacții imediate:

1. Fă-ți curat în casă în toate cotloanele: în dulapuri, în balcon, în cămară și aruncă tot ce n-ai mai folosit de multă vreme sau este ciobit ori trebuie reparat/ cusut (oricum nu le mai reparăm niciodată...). Aruncă gunoaiele, eliberează-ți spațiul. Îți va da un sentiment de împlinire, de realizare.

2. Învață să apreciezi ceea ce ai. Savurează-ți cafeaua din cana ta veche, pe care la vremea ei ți-ai dorit-o mult.

3. Stabilește-ți obiective de învățare. Eu învăț prin podcast-uri sau video-uri de pe YouTube ori Ted pe tot felul de teme care mă interesează. Le ascult seara, înainte de culcare. Încerc să citesc când pot. Eu am doi copii sub 3 ani, așa că n-am prea mult timp de mine. Dar citesc de pe telefonul mobil seara, înainte de culcare. Pentru citit folosesc o aplicație gratuită foarte bună, ușor de folosit și fără publicitate: ReadEra. Pentru mine, a citi și a învăța înseamnă timp liber folosit cu cap.

4. Roagă-te mai mult, fie și numai rugăciunea inimii. Nu știi care este aia? Caută pe Google. Unii înlocuiesc rugăciunea prin meditație, yoga sau budism. Toate contribuie la starea de bine după care tânjim cu toții.

5. Ține un jurnal de recunoștință. Eu folosesc o altă aplicație gratuită, ușor de folosit și fără publicitate: Presently. Scrie acolo în fiecare zi că ești recunoscător că ești în viață, că ai curent, că ai apă, că ai căldură, că poți vedea, că ai cu cine te certa… Ai prins ideea, sper.

6. Trăiește! Bucură-te de fiecare zi în simplitatea ei. Și fii atent la relațiile cu partenerul, cu familia, cu rudele, cu tine. Sună-i pe cei dragi (fie și prieteni, nu doar familia), eventual pe video (vei avea o comunicare mai autentică).

Orice generație are criza ei majoră. Iar dacă n-ai trecut prin vremuri grele, înseamnă că n-ai trăit suficient de mult. Unii au avut Primul Război Mondial, alții au trecut prin Marea Criză din 1929, alții au avut Al doilea Război Mondial, alții au supraviețuit comunismului.

Noi avem SARS-COV-2. Vom trece și prin situația aceasta. Cum? Mai mult sau mai puțin șifonați, depinde de anotimpul nostru interior. Sau de tăria noastră interioară. Andrei Pleșu, în „Jurnalul de la Tescani” vorbește despre ecvanimitate - a traversa cele patru anotimpuri cu un singur anotimp lăuntric. Ceea ce vă doresc și vouă!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, roaga-te mai mult. Fix aia ne trebuie. Domnului sa ne rugam.

    Si apoi, dupa ce oamenii aia destepti rezolva problemele tale, ale mele, ale tuturor, tot Domnului o sa ii multumesti.
    • Like 2
    • @ Daniel Flamaropol
      Delia MC Delia MC check icon
      Rugăciunea nu înseamnă ne-acțiune, pasivitate, dimpotrivă: Dumnezeu nu-ți pune în traistă (înțelepciunea populară pe care adesea o uităm) . Aș zice, cu cât sunt mai separate, cu atât mai bine, cu țelul de a le separa deplin. Dacă unii credincioși se roagă numai, așteptând ca alții să le rezolve problemele, ateii au dreptate să râdă.
      Rugăciunea e percepută prea des ca act de cerșetorie iar Dumnezeu lucrează prin oameni și împrejurări.
      • Like 1
    • @ Daniel Flamaropol
      Sa ne rugam domnului sa se faca o noua licitatie pentru atribuirea lucrarilor la terminarea patinoarului national Flamaropol. De un an de zile firma care a realizat aproape 60 % din lucrari a fost scoasa din proiect. Nu am rezistat coincidentei de nume.
      • Like 1
  • Superb sir de ganduri si sfaturi. Cum in matematica este fascinanta axioma ca intre oricare 2 numere exista un infinit de numere(neintregi, desigur, dar numere), numit infinit mic, asa si in viata, avem infinite posibilitati in fiecare zi a vietii noastre, in casa noastra, in casa sufletului nostru si in campul relatiilor noastre cu alti oameni, nu mai vorbesc in domeniul cunoasterii....Cata vreme avem sanatate si bunavointa, ne adaptam si invatam sa iubim infiniturile mici ale mediului fabulos in care traim...
    • Like 0
  • Ina Lupu Ina Lupu check icon
    Foarte frumos ai scris, Ana-Maria! Multumim! Și eu consider că este momentul oportun pentru a ne redescoperi și a redescoperi de ce avem cu adevărat nevoie, să regăsim esența vieții. Mi-a plăcut mult metofora anotimpului lăuntric :)
    • Like 0
  • Sfaturi faine, multumim.. bine intentionat articolul. As avea o nelamurire: probabil ai vrut sa scrii sa donam/reciclam/reconditionam lucrurile pe care nu le mai folosim. Aruncarea lor la gunoi nu face decat sa creeze extra waste care nu vad cum se incadreaza in viziunea de a trece prin criza noastra mai putin sifonati. Nu facem decat sa adancim alta criza, aceea a distrugerii mediului inconjurator.
    • Like 0
  • Leo check icon
    Lumea a profitat de situația aceasta, creată artificial, ca să-și arate frica (iar guvernanții profită de frica respectivă ca să-i abuzeze pe fraieri), însă vă asigur că mulți dintre noi ne comportăm la fel ca înainte; eu am o mască în mașină pe care o folosesc când vreau să cumpăr câte ceva, n rest mă duc la birou, mă întâlnesc cu clienții, beau o sticlă de vin cu cei apropiați, fac mișcare, stau afară etc; nu eu m-am schimbat, ci circumstanțe pe care nu le pot controla așa că eu - același eu ca în urmă cu 2 luni - le adaptez stilului meu de viață.

    „Eu am doi copii sub 3 ani, așa că n-am prea mult timp de mine.”
    Aceasta este una dintre cele mai mari prostii pe care le poate gândi o mamă; în primul rând, pentru că maternitatea devine parte integrantă a femeii, deci a avea grijă de copii înseamnă a avea grijă de o parte din dumneata - e ca spălatul pe dinți, doar că periuța te mai și îmbrățișează din când în când și-ți spune că te iubește; în al doilea rând, pentru că noi ca oameni ne raportăm viețile nu în ani ci în fapte (întreabă-mă, dacă vrei să intru în detalii, ideea e să scapi de paradigma aceasta idioată - mă rog, dumneata poți să o păstrezi, doar să nu o mai scrii în vecii vecilor).

    Nu vă jigniți dumnezeul cu rugăciuni ci mulțumiți-i; scoateți din viețile voastre tupeul și nerușinarea să-i pretindeți să schimbe lumea pentru voi.

    Jurnalul se scrie cu pixul pe hârtie (întrebați, pentru detalii).

    Succes!
    • Like 4
    • @ Leo
      Ei, lasati, puteati sa evitati sa-i spuneti prostie faptului ca a scris despre cei 3 copii...sa speram ca autoarea are simtul umorului....sugerati ca sunteti numai in aparenta conform cu regulile, dar de fapt va intalniti cu prietenii...in fine, asta seamana cu situatia de dupa Cernobil cand oamenii au inceput, incet, incet, sa manance tot felul de zarzavaturi si legume de prin piata ignorand frica de radiatii....Da, ce ne lipseste noua este aerisirea mentala....avem toti un fel de morcov in fund care ne tine tepeni, timizi in a lua decizii si in a ne pune sangele in miscare ! Totusi, vom incepe sa cream o viata interesanta, asta e speranta mea :)
      • Like 3
    • @ Adriana Negruti
      Leo check icon
      Altceva din ce a scris doamna este prostie, nu faptul că scrie despre copii dumneaei.
      Am mai spus acest lucru și am să-l susțin tot timpul: eu am să găsesc tot timpul modalități de a încălca o regulă proastă.
      • Like 3
    • @ Leo
      check icon
      Mai pe tine chiar trebuie sa te caute cel putin Fiscul.
      • Like 0
    • @
      Leo check icon
      Îl aștept cu cafea proaspătă pă Fisc (așa cum am făcut-o și cu alte ocazii); le pot trimite eu inspectorilor pe mail contabilitatea, dacă au rețineri să vină la sediu.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult